4,284 matches
-
bisericuță care abia se zărește tocmai în celălalt capăt al satului Șorogari. Ajunși la ea, avem senzația că aceasta abia mai poate respira de atâta copăcime ce o împresoară. Din pisania aflată deasupra ușii de intrare aflăm că biserica cu hramul Sfânta Varvara s-a zidit din nou pe vechea temelie și a fost sfințită la 14 noiembrie 1925. În jurul bisericii se află cimitirul satului. Să ne imaginăm că pe aici, pe undeva, sau poate chiar aici, s-a aflat “mănăstirea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
tale, părinte, aș preciza că: “Jaloba” călugărilor de la Zografu în fața voievodului Ieremia Moghila se referă la Mănăstirea de La Greci, cea despre care se vorbește în suretul după hrisovul din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Acea mănăstire avea tot “hramul Ierarhului și făcătorului de minuni Nicolai”. Apoi, în 1594, când a fost zidită Mănăstirea din Țarină (Aroneanu), Petru Șchiopu voievod plecase de pe tronul Moldovei încă din 1591. Însuși Ieremia Moghila voievod spune că: “Și despre toate au arătat,... și uricul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru Ioan Ipsilant voievoda, domnu Țerii Moldavii... Deci, pe lângă altele, luând domniia mea aminte și pentru svânta mănăstire ce iaste aice aproape de orașul Iașii și se numește Aaron Vodă, unde se cinstește și se prăznuiește hramul celui dintru svinți părintele nostru și marele ierarh al lui Hristos, Nicolae, făcătorul de minuni, care numită mănăstire aflându-se metoh la Halchii și rânduind domniia mea după rugăminte ce ne-au făcut epitropii mănăstirii Halcăi, de s-au cercetat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vândut vinul din pivnițele lor. Trebuie să ne imaginăm că se putea întâmpla ca într-un an încheiat vinul mănăstiresc să nu se termine... ― La 1 mai 1738, Grigore Ghica voievod pune ordine între mănăstirile “Galata de Gios, unde este hramul creștinilor voievozi Mihail și Gavril, care di-nceput a fost zidită de Isac Balica hatmanul (Eraoare. Corect Melentie Balica) și închinată la marea mănăstire Sinaie”. Fiind, însă, “supt o ținere” cu mănăstirea Sfânta Vineri, egumenii de la aceasta din urmă “s-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aș ruga să descâlcești spusa lui vodă despre vechimea acestei mănăstiri și ce s-a mai întâmplat cu ea. ― Apoi, s-o luăm pe îndelete, părinte. Iaca ce spune vodă: “Au venit înaintea noastră... ctitorii bătrâni ai sfintei biserici cu hramul Sfintei... Paraschiva din târgul Iașilor, anume Agahia Samsonova cu fiicele sale, Tecla și Marica și Nastasia,... și au mărturisit, înaintea noastră, cum credinciosul și cinstitul nostru boier, pan Nistor Ureche mare vornic al Țării de Jos, fiind încă în viață
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a dat... mai sus-scrisului nostru boier (Nistor Ureche)... bună învoire. Și a făcut milostivirea lui <biserică> de piatră care este acum în ființă, iar biserica de lemn a mutat-o în Târgul Nou, în Iași, și a sfințit-o cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Și după ce a zidit această... biserică...(Metocul Maicilor) a cumpărat împrejurimea ei... pentru lărgirea locului,... cu locuri de dughene”. Ei, da’ lucrurile nu rămân aici, fiindcă spune vodă mai departe: “Au venit înaintea domniei mele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că pe locul actualei biserici Metocul Maicilor s-a aflat altă biserică, mai veche, făcută din lemn de către Samson. Mai aflăm că “Biserica de lemn (Nistor Ureche) a mutat-o în Târgul Nou, în Iași, și a sfințit-o cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. Cu alte cuvinte, pe locul actualei biserici Sfântul Ioan Botezătorul a fost biserica de lemn a lui Samson, adusă aici de Nistor Ureche. ― La 25 iulie 1614, însă, călugăriii sinaiți își ridică frunțile din țărână
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cuvioșilor părinți călugări ai sfintelor mănăstiri, care sântu închinate la Sfântul și dumnezeiescul Munte al Sinaei, ce se află în Moldova, pentru casa cea părințească a noastră din Iași, dinpreună cu sfânta biserică ce iaste lângă casă, unde se prăznuiește hramul Sfântului și dreptului Lazăr și să cheamă și Besărica de la Vamă, cu totu locul ei ce are împrejuru, și pentru satul Olăneștii și Prigorcenii... și satul Mărițăei cu moara și tot hotarul lor și 1200 lei, după cum scrie zapisul... să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a tăia panglica. Nu, a refuzat acesta unealta, precizând: eu am o foarfecă specială, cu care tai panglicile, pe unde ajung, exact la momentul oportun. După care, tot alaiul, s-a deplasat în restaurantul primarului Tataluadam, pentru a benchetui, de hramul Latrinei Publice, dată în exploatare. Diplomele familiale Dintre ai lui Boc, unul, mai de pe la mijlocul gloatei, se desprinse de turmă. A fost, pare-se, mai răsărit la minte decât restul. Altfel nu ar fi putut promova întâi în școala primară
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
anul 2011, pe Valea Rășchitoarei, s au întâlnit și au sărbătorit, două mari comunități: una cu români și alta cu țigani. A românilor a fost subvenționată de primărie, a țiganilor, de bulibașii bogați. La români totul a fost un mare hram, încărcând cu bucurie sufletul fiecărui participant. Mâncare, băutură și multă voe-bună. Dincolo, cheltuiala supotând-o, cum am zis, mai-marii etniei, totul a fost cuprins de un rar fast. țigăncile și-au arborat toalete specifice, mâinile, gâturile și pletele fiindu-le încărcate
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
gură și parcă moare puțin. Puțin mai mult! Tovarăși de drum De dimineață, în ziua de Sfînta Maria Mare, adică pe 15 august, Ilie Hojman și Gheorghe Prisăcaru, oameni de peste șaizeci de ani, au pornit spre satul Ghireni. Aici era hramul bisericii și oameni din satele vecine se duceau în vizită la prieteni, la rude. Se chefuia pe săturate și spre seară se întorceau la casele lor. Distanțele erau mari, uneori peste 15 km și dacă oaspeții nu se îmbătau clampă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mai îndrăzneți. Nu-i lăsăm noi chiar trei zile singuri, au decis unii dintre părinți. Toată lumea avea gînduri de rezervă și cam ascunse, pînă și băieții mai voinici din satul Voinicii de Sus doreau o cafteală cu pîrliții de Jos. Hramul satului Pîrliții de Jos era tot de Sfînta Maria Mică, adică pe 8 septembrie. Să nu rămînă măcar bucătăreasa, mamă? întreabă mama Ralucăi. Ne descurcăm, fii fără grijă. Nu vom face prostii, o asigura Raluca. Mașinile au sosit simultan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Vineri, am crezut că — Păi da, c-am luat tramvaiul să mergem pîn aproape de piață, că nu mă sui În metrou nici moartă de cînd cu inundația și cînd ajungem la Sfînta Vineri puhoi dă lume se Înghesuia ca la hram și biserica nicăieri. Numa moloz, cărămizi, lemne și fiare. Am coborît că nu să mai putea circula. Doi pereți rupți la jumătate să mai ținea În picioare - parcă-i tăiase cu fierăstrău pă mijloc și pă ei să vedea sfinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
reprezentanți ai industriei. Așa se reprezintă unul pe altul, chiar dacă nu știu exact pe cine reprezintă fiecare ca persoană. Că domnul Witkowski reprezintă, ca și până acum, partidul național‑socialist, din care știe cu exactitate cine face parte și ce hram poartă fiecare, se înțelege de la sine, pentru că partidul ăsta l‑a făcut atât de mare, încât nu‑și mai încape în piele. Altfel nu l‑ar fi mărit nimeni, iar acum el își mărește fotografiile lui frumoase. Are în vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Keitel și, ah!, Wiliam Hurt). * Așa că ne-am apucat de tradus. Nu imediat, fiindcă propunerea venise Într-un moment de relaș, când ne aflam din nou În natură, la casa de la țară a unui prieten care, fără să știe ce hram purtam, invitase la vila-i rustică Întregul C.a. De fapt, mă invitase pe mine, pe Leac și pe Sorin, Însă noi am cerut voie să ne aducem și prietenii. - Cu atât mai bine, a spus Tibi, binevoitorul nostru prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să-l tot bată la cap pe Florea: „Ce, bă, tu n-ai de gând să faci copii?“ Vreau și eu un nepot! Astfel. Cu câteva săptămâni Înainte de nașterea lui Zare, cineva, un anume Vergu (cine-o fi și ce hram o purta din nou n-am știre!) a adus de pomană (cu lumânare) familiei Popescu Florea și Popescu Speranța un copil pe nume Radu (nume slav, = bucurie, nota Z.P.) și le-a spus celor doi că e din partea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Nedumerit, am întrebat ce era. "Te înscrii, întîi, în "Tineretul progresist"", mi-a zis, sec, individul. "Și dacă nu vreau?" "în cazul ăsta, nu primești nici cartelă, nici loc la cămin". Nu aveam mari principii de apărat, nu știam ce hram purta "Tineretul progresist", dar felul cum fusesem repezit m-a făcut să-i întorc spatele. Am decis că voi rămâne să locuiesc, provizoriu, până la găsirea unei soluții, la coana Veta. Iar "provizoratul" s-a prelungit pe toată durata studenției. 2
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
-mi dai un avans? Nu pot. Am prea mare nevoie de banii ăia. Dar o să ți-i dau. În Spania nu luptase decât de două ori, cei de-acolo nu-l puteau suporta pentru că și-au dat imediat seama ce hram poartă, și-și mai făcuse și șapte costume noi pentru arenă și, ca să vedeți ce fel de om era: le-a Împachetat așa de prost, că patru dintre ele s-au stricat din cauza apei de mare, așa că nu le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
moșului! Te-ai gândit tu că copchilu’ ista îi rupt de foame și de sete? Fă bine și adu-i de mâncare, că de udătură am eu grijă. Acolo în blidar mai este o gură de rachiu rămasă încă de la hram. Așa o izbândă merită cinstită... Când s au așezat la masă, Toaibă a ridicat paharul și a comandat râzând: Grupă! Ascultă comanda la mine! Pentru onor, prezentați paharele! Pentru domnul premiant Gruia Toaibă, de trei ori ura! Așa parcă mai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
copii, bietelor femei. Și Titinaș le ducea ajutoarele. El ducea ajut orul nu numai celor care își înscriau numele în „Condica șireților”, ci tuturor amărâților, scăpătaților. Din cerșetoria sa a zidit și la Bârlad și clo potn ița bisericii cu hramul „Sf.Ioan”. Construită din zid în 1810 de Ioan Mârzas, biserica „Sf.Ioan” din Bârlad, arsă în 1831, rezidită de Iordache Ganea, să fi având acte referitoare la clopotniță și cel care a construit-o? Identificarea celor doi Ion de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pan Balica, numit Melentie hatman, care a zidit biserica Sfinților arhistrategi Mihail și Gavril,... în Galatia, împreună cu soția sa Ana, și cu copiii lor”. Sunt lămurit, dragule, dar trebuie arătat că prin acest act Petru Șchiopu vodă dăruiește mănăstirii cu hramul Shimbarea la Față din muntele Sinai, la care era închinată mănăstirea Frumoasa, șase fălci de vie din Dealul Porcului de la Cotnari „pentru pomenirea... răposaților, pan Balica și Ana”. Cu numele Balica am scos-o noi la capăt, dar cu anul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
abate oleacă și pe la „Schitul Sihăstriei de deasupra Socolii”. Adică pe la Schitul lui Tărâță, unde - cu evlavie, ne-om închipui că pășim pe urmele lui Eminescu, care după cum ne spune Coralia-Riria, viitoarea soție a lui A.D.Xenopol, a fost la hramul bisericii. De fapt el - bolnav fiind - se afla la Băile Repedea, unde, după cum afirmă Miron Pompiliu, la 12 septembrie 1886, într-o scrisoare către Titu Maiorescu: „Eminescu e mult mai bine. A fost câteva săptămâni la Repedea unde a făcut
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pe zidul mănăstirii Zlataust? Atunci să ne amintim ce scrie pe zidul dinspre miază-zi al bisericii: „Această sfîntă mănăstire s-au făcut de Io Duca-Voievod cu Doamna sa Anastasia, cu fiul seu iubit Io Constantin Voievod, cu Maria; care iaste hramul Sfîntului Ioan Zlataust. Vlet 1683. Și s-au zidit în 30 zile”. Ia să vedem ce spune Ștefan Radu vodă la 22 octombrie 1683 (7192): „Adecă eu, Ștefan Radul vodă. Fac știre cu această scrisoare a noastră... pentru o bucată
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lui Ștefan vodă Tomșii. Deci fiindu eu de moșie n-am lăsat pomana strămoșu-mieu să să pustiiască... ce-am rugat pre părintele mieu, pre măriia sa Duca vodă, de au făcut această sfîntă beserică pe acest loc, care-i iaste hramul Svîntul Ioan Zlataust...” Acum e limpede. Gheorghe Duca voievod a zidit Zlataustul pe locul unde s-a aflat biserica ridicată de Ștefan Tomșa vodă, care a domnit în două rânduri: 1611-1615, 1621-1623. Ca o confirmare vine spusa cronicarului Nicolae Costin
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
La început a fost biserică de mir, iar de la 15 decembrie 1701 (7210) Constantin Duca voievod o preface în mănăstire, dăruindu-i „moșii din locul târgului Iașilor, și bucate și au închinat-o la Rumeli la o mănăstire unde este hramul 40 de mucenici”. Așa parcă mai merge, vere. Ce ai spune despre o jalbă către vodă a Căsiianei călugărița? Din câte știu, ea a rămas păgubașă de cinci pogoane și o fârtă de vie din Bucium, în urma judecății cu mănăstirea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]