7,075 matches
-
felul cum acesta mediază între percepție și comportament. În mod inevitabil, stereotipurile sunt inexacte, însă acest lucru nu înseamnă că ele nu au nicio legătură cu realitatea. Indiferent că sunt bazate pe experiențe personale sau nu, stereotipurile conțin atât elemente imaginare cât și elemente reale, acestea din urmă putând fi omise, interpretate tendențios sau falsificate, dar nu neapărat inexistente. Datorită faptului că explică o parte din realitate, chiar dacă această explicație implică o generalizare și o simplificare, stereotipurile se răspândesc ușor și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
structurează diferite elemente și care în final conturează reflectarea unui anumit obiect în mentalul individului. Concluzii Imaginea este o căutare permanentă a sensului, indiferent că este vorba despre sensul propriei identități, al alterității, al lumii, sau al obiectelor reale sau imaginare. Prin imagine, realitatea dispare pentru a face loc simbolurilor și semnificațiilor. Imaginea este unirea subiectului cu obiectul, întrucât nu doar obiectul dobândește sens prin imagine, ci și subiectul prin felul în care se poziționează în cadrul procesului reprezentațional, dar și prin
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care eul proiectează în celălalt elemente dezirabile care îi rămân îndepărtate, la care nu poate avea acces, dar care îi sunt necesare datorită semnificațiilor pe care le au. Este situația în care, prin imagine, celălalt dobândește atribute, de cele mai multe ori imaginare, care pot rezolva probleme cu care se confruntă eul, atribute care-i dau posibilitatea celuilalt de a oferi cu generozitate dimensiunea simbolurilor, de a facilita accesul la zona sacră, la zona semnificațiilor, de a deschide lumi care, altfel, ar rămâne
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Leiden, Brill, 2007. Boboc, Alexandru, Filosofi contemporani. Fenomenologie, hermeneutică și ontologie (de la Brentano și Nietzsche la Heidegger și Sartre), Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2006. Boboc, Alexandru, Postfață, în Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994. Boia, Lucian, Explorarea imaginară a spațiului, București, Editura Humanitas, 2012. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, București, Editura Humanitas, 2000. Boyer, Pascal, Religion Explained: The Evolutionary Origins of Religions Thought, New York, Basic Books, 2001. Brachfeld, Oliver, Note sur l'imagologie ethnique, în "Revue
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
people", 1962, nr. 3. Braudel, Fernand, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcaș, București, Editura Meridiane, 1994. Burke, Peter, Stets, Jan E., Identity Theory, Oxford, Oxford University Press, 2009. Cabantous, Alain (ed.), Mythologies urbaines. Les villes entre l'histoire et l'imaginare, Rennes, Presses Universitaires de Rennes, 2004. Cassirer, Ernst, Eseu despre om. O introducere în filosofia culturii umane, traducere de Constantin Cosman, București, Editura Meridiane, 1994. Cassirer, Ernst, The Logic of the Humanities, New Haven, Yale University Press, 1961. Cassirer, Ernst
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
putere de răsunet esențială și spontană". (Ibidem, p. 36). 120 "Fără sprijinul unei veritabile teorii antropologice a imaginarului, dezidenții romantici și complet pesimiști nu pot înțelege că omul socratic și prometeic este departe de a fi fost deposedat de bucatele imaginare. Dimpotrivă, marea rumoare a progresului, a revoluției și a sfârșitului istoriei, iscată de ideologiile moderne, nu a frânt o speranță, nici nu a frustrat o dorință, ci tocmai că le-a făcut credibile exacerbându-le, și le-a dat o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Celuilalt și ale spațiului său, studiile culturale comparate și postcolonialele anglo-americane pun accentul pe caracterul lor intențional, conștient, constructivist, ideologic și politic. Geografia simbolică, culturală sau postcolonială, realizează o sinteză a celor două metodologii în analiza spațiului locuit, real sau imaginar, fiind preocupate în aceeași măsură de fondarea imaginară și ideologică, individuală și colectivă, inconștientă și intențională a construcției discursive, a marginalizării sau excluderii alterității și a spațiului locuit de acesta." (Carmen Andraș, Geografiile simbolice, Editura Institutul European, Iași, 2008, p.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și postcolonialele anglo-americane pun accentul pe caracterul lor intențional, conștient, constructivist, ideologic și politic. Geografia simbolică, culturală sau postcolonială, realizează o sinteză a celor două metodologii în analiza spațiului locuit, real sau imaginar, fiind preocupate în aceeași măsură de fondarea imaginară și ideologică, individuală și colectivă, inconștientă și intențională a construcției discursive, a marginalizării sau excluderii alterității și a spațiului locuit de acesta." (Carmen Andraș, Geografiile simbolice, Editura Institutul European, Iași, 2008, p. 10). 167 Ibidem, p. 121. 168 Aspecte evidențiate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Vos (eds.), Urban Rituals in Italy and the Netherlands. Historical Contrasts in the Use of Public Space, Architecture and the Urban Environment, Assen, Van Gorcum, 1993, pp. 93-106; Alain Cabantous (ed.), Mythologies urbaines. Les villes entre l'histoire et l'imaginare, Rennes, Presses Universitaires de Rennes, 2004. 260 Ideea similarităților dintre religii este argumentată de antropologul britanic Mary Douglas, care le pune, în principal, pe seama complexității interacțiunilor sociale dintre oameni. (Mary Douglas, Introduction, în Markham J. Geller, Mineke Schipper (eds.), Imagining
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
istoric pentru a mobiliza forțe prezente, în speranța legitimării ideii naționale. (Jill Stern, The Orangist Myth (1650-1672), în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), op. cit., pp. 33-53). 266 Ibidem, p. 37. 267 Willem Frijhoff, op. cit., p. 146. 268 Lucian Boia, Explorarea imaginară a spațiului, București, Editura Humanitas, 2012, p. 223. 269 Monique Segre (coord.), Mituri, rituri, simboluri în societatea contemporană, traducere de Beatrice Stanciu, Timișoara, Editura Amarcord, 2000, p. 10. 270 "În miturile moderne, eroii nu mai sunt zeii antici, ci oameni
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
and Culture, vol. II: The Power of Identity, Oxford, Blackwell Publishing, 2004. 379 "Fiecare oraș dintr-o regiune are propria imagine de sine, care este distinctă și îl diferențiază de celelalte orașe. În acest sens, fiecare identitate este o comunitate imaginară a unui grup de oameni care cred că aparțin unul altuia pentru că au aceeași limbă, istorie și obiceiuri." (Jac Geurts, Myth, History and the Image in the Low Countries, în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), Myth in History, History in
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sau grup, reprezintă instanța referențială în viața fiecăruia dintre noi și constituie însoțitorul nostru nemijlocit în cadrul unui destin în care sensul drumului și miza acestuia, intensitatea trăirii, împlinirea și recompensele simbolice se construiesc numai în condițiile prezenței sale (reale sau imaginare)." (Alin Gavreliuc, op. cit., p. 29). 478 Autopercepția, mecanism de elaborare a imaginii de sine, este posibilă doar în prezența celuilalt, fie ea și imaginară, și este legată de ceea ce C. H. Cooley numea oglindire reciprocă. "Sursa principală a informațiilor identitare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestuia, intensitatea trăirii, împlinirea și recompensele simbolice se construiesc numai în condițiile prezenței sale (reale sau imaginare)." (Alin Gavreliuc, op. cit., p. 29). 478 Autopercepția, mecanism de elaborare a imaginii de sine, este posibilă doar în prezența celuilalt, fie ea și imaginară, și este legată de ceea ce C. H. Cooley numea oglindire reciprocă. "Sursa principală a informațiilor identitare autopercepute o constituie chiar propriul comportament și semnificația atribuită acestuia de către actorul social confruntat cu situații diverse (...) Darryl Bem (1972), susține Gavreliuc, ne explică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
formulate: „limba literaturii” (util îndreptar, mai ales, pentru dascălul de românească), având ca protagoniști: „sinele” și „sinea”, într-o confruntare inițiatică de o utilitate intrinsecă, amintindu-ne de dialogurile: Sabato-Borges, Paleologu Noica etc. Subtilitatea unor „voci convenționale într-un dialog imaginar”, fiecare „voce” (nu neapărat în postura de „sabotor al confesiunilor”) reprezentând imaginea unei „ipoteze de lucru”, o „plauzibilitate” dorită (voit), un ghid întru sensibilizare, prilej de a formula (tranșant), intenția acestui demers (explicitizat): „literatura o citim nu ca să aflăm, ci
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
citeam că totul nu este decât o impresie, o iluzie, iar gândurile nu sunt altceva decât procese fizice și chimice. Fiind descumpănit de cele citite, problema rămânea ne def inită. Îmi amintesc că în adolescență citeam despre Cosmos, călătorii interplanetare imaginare, citeam desp re planete pustii, planete înghețate și întunecate care se află foarte departe de Soare. Planete de pe care Soarele se vede doar ca o stea mai mare, planete pe care noi, oamenii nu vom ajung e n iciodată. Planete
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
cartea noastră) se găsesc multe obiecte, descrise cu minuțiozitate, există mai întîi de toate și întotdeauna, privirea care le vede, gîndirea care le transmite și pasiunea care le deformează. Obiectele romanelor noastre nu există niciodată în afara percepțiilor umane reale sau imaginare, așa cum, în mintea noastră, ele ne preocupă în orice moment [...]. Altădată, descrierea servea la aranjarea în linii mari a unui decor [...], acum ea nu mai vorbește decît de obiecte nesemnificative [...]. Ea pretindea să reproducă o realitate preexistentă, în prezent își
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
testului: - testul verbal poate fi administrat colectiv (între cele două teste există o pauză); - testul figurativ poate fi administrat individual sau colectiv. Timpul impus și cronometrat este de: - 45 de minute, pentru testul verbal; - 30 de minute pentru probele de imaginare figurală. Interpretarea rezultatelor se face prin contabilizarea reușitelor în funcție de următoarele criterii (Minulescu, 2003): 1. fluiditate (Fl), considerată ca aptitudine a subiectului de a produce un număr mare de idei; 2. flexibilitate (Fx), considerată ca aptitudine a subiectului de a produce
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cerc). Administrarea testului (între cele două teste există o pauză): - testul verbal poate fi administrat colectiv; - testul figurativ poate fi administrat individual sau colectiv. Timpul impus și cronometrat este de: 45 minute pentru testul verbal; 30 minute pentru probele de imaginare figurală. Interpretarea rezultatelor se face prin contabilizarea reușitelor în funcție de următoarele criterii: Fl. (fluiditate), considerată ca aptitudine a subiectului de a produce un număr mare de idei (1 punct pentru fiecare răspuns pertinent); Fx. (flexibilitate), considerată ca abilitate de a produce
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
iar acum le cășunează să mă descalțe pe mine ori să-ți confiște ție bricheta! Mulțumesc, eu nu am nevoie. Și, deși îmi place foarte mult să călătoresc, dacă vor generaliza la scară mondială asemenea imbecilități, voi face numai călătorii imaginare. Sau pe jos, în jurul orașului. Ei nu știu/nu-și dau seama de un lucru: teroriștii ne fac regulile, ne schimbă comportamentele și valorile, ne împing să ne restrângem singuri libertățile... păi, nu e clar că psihologic au și câștigat
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
formative, este JOCUL de ROL, metodă de predareînvățare bazată pe simularea unei funcții, relații, fenomen, pornind de la crearea în joc a unor interacțiuni în cadrul unei relații, situații sociale, de grup, prin interpretarea unui tip de ,,personaj” al vieții reale sau imaginare. Copiii își au modelul de joc, de obicei din lumea în care trăiesc, la școală ei simt protecție, liniște și au curajul să se joace cu ideile și impresiile din lumea celor mari, selectândule doar pe acelea care sunt relevante
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
psihică 32, (Tristia III, 3, 1-14). Era obsedat de imagini negative: climă dură, vegetație săracă, hrană și apă insalubre, lipsă de medici, triburi războinice și, mai ales, de criza necomunicării în limba latină. Evident, toate sunt hiperbole într-un univers imaginar conceput de un spirit mediteranean 33. Istoria receptării poeziei de exil a lui Ovidiu, cunoaște, în exegeza academică, judecăți de valoare inadecvate. Exegeți celebri, în frunte cu R. Pichon 34, au analizat poezia lui Ovidiu prin criterii etice sau retorice
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
prin criterii etice sau retorice, nu estetice. Critica modernă din ultima jumătate de secol, disociind universul literar de referentul său istoric, a respins însă acest mod de lectură simplificator. De aceea considerăm utilă analiza modernă a operei ovidiene, ca univers imaginar autonom cu structuri și funcții specifice, în perspectivă istorică și comparată. Poetul, înainte de exil, era monden, ludic, luminos, dar acum coboară în adâncurile ființei sale și scrie versuri cu rezonanțe de orgă. Avatariile sufletești multiple dezrădăcinarea, incomunicarea, abandonarea în mediu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
gust fie el simțit ca atare, fie imaginat; în al doilea rând, în legătură cu tot ce poate cauza un sentiment similar, prin intermediul simțului mirosului, atingerii și chiar al vederii. Teamă, sentiment puternic, neplăcut produs de riscul unui pericol, fie real sau imaginar a fost studiată de psihologi renumiți a caror contribuție are rezonanță și pentru domeniul comportamentului nonverbal: John B Watson și Paul Ekman. Aceștia susțin că teamă, alături de alte câteva emoții de bază, precum bucuria și furia sunt înnăscute în toate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
antică la Facultatea de Istorie a Universității din București; din 1996 pînă în 2000 a fost Consilier al Președintelui României, Emil Constantinescu. Autor al volumelor Civilizația greacă și originile democrației, Societatea greacă arhaică și clasică, Cetatea greacă, între real și imaginar, Practica nemuririi. O lectură critică a surselor antice referitoare la geți. În colaborare cu Liana Lupaș, a publicat volumul Commentaire aux SEPT CONTRE THEBES d'Eschyle, lucrare distinsă cu premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române. Autor a circa 100 studii de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
îngăduința de a călători în Occident o nouă libertate absolut îmbătătoare ducea la redescoperirea lumii libere contemporane printr-un contact direct, aparent liber, chiar dacă era în realitate foarte atent monitorizat, între persoane și idei. Mai mult, Occidentul devine, din patron imaginar al opozanților, susținătorul efectiv al elitei politice ceaușiste: "vin americanii" devine o realitate, doar că Nixon vine de dragul lui Ceaușescu, și nu împotriva lui. Tot acest complex eviscerează ideea însăși de opoziție și o privează de orice proiect, creând, pentru
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]