4,313 matches
-
este "cuhés", cea de pers. II sg. - "cuhéș". Indicativ trecut: De cele mai multe ori, auxiliarul este postpus. La persoana întâi, auxiliarul poate fi folosit singur pentru a evita repetarea participiului: "- Åi̭ tu strilit? - Åm." „- Ai tras (cu pușca)? - Am tras.” Indicativ viitor: După unele cuvinte se folosesc forme scurte ale auxiliarului, legate de cuvântul precedent: "ț-oi̭ fåče" „ți-oi face”, " i̭o-i̭ spure" „eu voi spune”, "če-r âŋ codru fåče?" „ce vei face în pădure?”, "tu
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
pentru perfectiv. Exemple de perechi de verbe astfel marcate: După Narumov, în meglenoromână se disting formal trei moduri personale (indicativ, conjunctiv și imperativ) și trei moduri nepersonale: infinitiv, gerunziu și participiu. La modurile personale se disting timpurile: După același autor, indicativul viitor, condiționalul prezent și condiționalul perfect nu au forme specifice, dar se exprimă prin forme de mai sus și prin perifraze. P. Atanasov distinge în plus față de formele de mai sus viitorul indicativului, mai mult ca perfectul conjunctivului, prezentul condiționalului
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
ạncălzǫ́ri" „a încălzi”, "prăjǫ́ri" „a prăji”. Infinitivul cu forma scurtă se folosește fără "a", iar forma sa lungă se utilizează și cu valori verbale: În formă substantivată, infinitivul lung intră de asemenea în unele construcții specifice: Indicativul prezent Verbele de conjugarea I care au desinența "-u" la persoana I singular și "-i" la a II-a singular au și forme alternative la aceste persoane, care provin din macedoneană: "antru / antrum" „intru”, "antri / antriș" „intri”. La conjugarea a
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
fost relatat: "G’org’i vinit-ău̯ din America" „(Pare-se / Mi s-a spus că) Gheorghe a venit din America”. Observații: Indicativul mai mult ca perfect este cu totul diferit de cel din română, fiind analitic, format cu imperfectul indicativ al verbului "veari" și participiul. Este încă o coincidență cu limbi romanice occidentale ca franceza, dar tot o influență a macedonenei. Exemplu: Și mai mult ca perfectul se poate forma cu auxiliarul "iri" și cu participiul acordat, inclusiv la verbe
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
Este încă o coincidență cu limbi romanice occidentale ca franceza, dar tot o influență a macedonenei. Exemplu: Și mai mult ca perfectul se poate forma cu auxiliarul "iri" și cu participiul acordat, inclusiv la verbe tranzitive, tot sub influența macedonenei: Indicativul viitor O formă specifică de viitor există numai în graiul din Țărnareca, cu verbul cu sens deplin la forma de conjunctiv prezent (vezi mai jos), precedat de "ăs" sau "ă si / ă să" invariabile, analog cu tipul de viitor din
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
vrea”. Exemple: "ă si nă gustim" „o să ne ospătăm”, "ăs l’au̯" „o să iau”. Alt mijloc de exprimare a viitorului este analog cu alt tip de viitor folosit în limba română, cu conjunctivul prezent precedat de auxiliarul "veari" la indicativ prezent: "am si ved" „am să văd”. Mijlocul principal de exprimare a viitorului este cu formele conjunctivului prezent, fiind nevoie de context ca să se distingă valoarea de viitor. Exemple: Conjunctivul prezent este foarte asemănător cu cel din română: Observații: Conjunctivul
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
dacă aș fi cântat”. În frază: "Tucu si dam la toț, la mini nu rămănea țiva" „Dacă le-aș fi dat tuturor, mie nu-mi rămânea nimic”. Prezumtivul prezent se exprimă cu "vă" (forma de persoana a III-a singular indicativ prezent a verbului "vreari" „a vrea”) + infinitivul lung: "I̯ăł vă tăl’ari leamni clo" „(El) o fi tăind lemne acolo”. Prezumtivul perfect se formează din "vă" + infinitivul lung al lui "veari" „a avea” + participiu: "Țeaști piperchi să toati
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
chinezești (漢字 "hànzì" în chineza mandarină) sînt numite ideograme, în lingvistica tradițională chineză ele se împart în cel puțin cinci categorii, din care numai una sau două ar putea fi traduse prin termenul "ideogramă". Aceste categorii sînt: pictograme, ideograme, caractere indicative, compuși formă-sunet și caractere împrumutate. Ideogramele japoneze, numite în limba japoneză kanji, și ideogramele coreene, numite în coreeană hanja, sînt în cea mai mare parte caractere chinezești, care în procesul de preluare au suferit uneori schimbări ale formei (mai ales
Ideogramă () [Corola-website/Science/298871_a_300200]
-
în care [[articol hotărât|articolul hotărât]] este "[[enclitic]]", adică este atașat la sfârșitul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latină. Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, și anume ([[modul indicativ|indicativ]], [[modul conjunctiv|conjunctiv]], [[modul condițional|condițional]]-[[modul optativ|optativ]] și [[modul imperativ|imperativ]] și patru moduri impersonale ([[infinitiv]], [[gerunziu]], [[supin]] și [[participiu]]). Limba română folosește șapte vocale: , , , , , și . În plus, vocalele și apar foarte rar în unele cuvinte de
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
care [[articol hotărât|articolul hotărât]] este "[[enclitic]]", adică este atașat la sfârșitul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latină. Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, și anume ([[modul indicativ|indicativ]], [[modul conjunctiv|conjunctiv]], [[modul condițional|condițional]]-[[modul optativ|optativ]] și [[modul imperativ|imperativ]] și patru moduri impersonale ([[infinitiv]], [[gerunziu]], [[supin]] și [[participiu]]). Limba română folosește șapte vocale: , , , , , și . În plus, vocalele și apar foarte rar în unele cuvinte de origine
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
este forma hibridă de imperfect a verbelor "a vrea" și "a voi": ', ' etc. De asemenea conjunctivul verbului "a avea" devine la unii vorbitori "să " în loc de "să aibă". Verbul "a trebui" este uneori conjugat la persoana a III-a plural a indicativului prezent în forma ' în loc de "trebuie". Numeroase greșeli constau în trecerea unor verbe de la conjugarea a II-a la conjugarea a III-a ("vor ", "ne ", "v-ar "), dar și invers (remarcată în pronunții de genul "spuneți-mi", "ziceți-ne"). Și alte
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
în cadrul Convențiilor de la Geneva. Aceasta se numește "utilizare protectoare" a simbolurilor. Pe de altă parte, aceste simboluri sunt folosite ca semne distinctive de acele organizații care sunt parte a Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Aceasta este "utilizare indicativă" a emblemelor. Crucea Roșie pe un fundal alb a fost simbolul original de protecție declarat la Convenția de la Geneva din 1864. Este o inversare a steagului național al Elveției, fiind adoptat pentru a-l onora pe fondatorul său, elvețianul Henry
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
de cele din lînă sau păr moale (fin) de animale,bumbac manual,filamente și fibredin categoria 124,125A,125B,126,127A și 127B 2. Fără a înca regulile pentru interpretarea nomenclaturii CN,titulatura descrierii bunurilor este considerată numai cu valoare indicativă,deoarece produsele pe care le cuprinde fiecare categorie sunt determinate în această anexăde codurile CN. Unde există un simbol "ex" în fața codului CN produsele pe care le cuprinde fiecare categorie sunt determinate de domeniul codului CN și de descrierea corespunzătoare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89394_a_90181]
-
și fibre sintetice, precum și fibre sintetice și fire/filamente și fire din categoriile 124, 125B, 126, 127A și 127B. 2. Fără a prejudicia regulile de interpretare a nomenclaturii/terminologie/denumire combinate, formularea descriptorilor bunurilor este considerată a avea doar valoare indicativă, de vreme ce produsele cuprinse în fiecare categorie sunt determinate, în cadrul acestei anexe, de coduri CN. În locurile unde apare simbolul "ex" în fața unui cod CN, produsele cuprinse în fiecare categorie sunt determinate de sfera codului CN și de cel al descrierii
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
înaintea sa: "Ja na pitanja ne odgovaram" „Eu la întrebări nu răspund”. Cu unele verbe, "ne" se îmbină, neschimbată cu verbele "imati" și "htjeti", care își pierd prima silabă: "imam" „am” → "nemam" „n-am”, "hoću" „vreau” → "neću" „nu vreau”. Cu indicativul prezent al verbului "biti", "ne" ia forma "ni-": "(je)si" „ești” → "nisi" „nu ești”. Imperativul negativ se poate forma în două feluri: "Nemoj" poate înlocui orice verb la imperativ negativ, care se înțelege din context: "Nemojmo, braćo!" „Să nu facem
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
ele, de aceea unii lingviști, precum Ivan Klajn, consideră că nu se poate vorbi de clase de conjugare în sensul celor stabilite de exemplu pentru limbile romanice. Acesta împarte verbele regulate, după terminația infinitivului și a persoanei I singular a indicativului prezent, în 29 de tipuri de conjugare. Exemplu de verb regulat la modurile și timpurile cele mai folosite: Observații referitoare la formele verbale: Particularități de folosire a formelor verbale: Forme mai puțin folosite: În general, verbul este negat cu particulă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
verbul este negat cu particulă "ne" plasată înaintea să: "ne tresem" „nu scutur”, "ne bih tresao" „n-aș scutură”. La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul prezent al verbelor "imati" „a avea”, "hteti" „a vrea” și "biți" „a fi”, negația înlocuiește prima silaba a verbului, cu "biți" negația având varianta "ni-". Exemple: "imam" - "nemam" „nu am”, "hoću" - "neću" „nu vreau”, "jesam" - "nisam" „(eu) nu sunt”. La
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Verbe sunt una dintre cele mai complexe domenii ale gramaticii limbii spaniole. Fiind limbă flexionară, spaniolă, astfel ca și alte limbi romanice, are o flexiune verbală foarte dezvoltată. Sistemul verbal spaniol este împărțit în patru moduri: indicativ ("indicativo"), subjunctiv ("subjuntivo"), condițional ("condicional") și imperativ ("imperativo"), patru timpuri simple: prezent ("presente"), trecut imperfect ("préterito imperfecto"), trecut perfect simplu ("préterito perfecto simple"), viitor simplu ("futuro simple") și patru timpuri compuse, create cu ajutorul verbului auxiliar "haber" ("a avea"): trecut perfect compus
Verbe în limba spaniolă () [Corola-website/Science/312090_a_313419]
-
credința în viața după moarte, importanța religiei, credința în paranormal" - femeile afișează întotdeauna cifre statistice mai ridicate decât bărbații. Din cauza multiplicității elementelor măsurate și a diversității metodelor utilizate, este dificil să cifrăm de manieră globală diferențele observate, însă cu titlu indicativ putem totuși să vorbim despre un ecart mediu de aproximativ 10 procente. Decalajul persistă de-a lungul întregii vieți a indivizilor, și el este observabil chiar începând cu etatea de 10 ani. Ecartul crește după această vârstă până la adolescență, pentru
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii românești medievale, fiind cea mai veche ctitorie voievodala din Țară Românească. Picturile murale interioare, deosebit de valoroase, sunt realizate în 1364 - 1369. Biserică este inclusă pe noua listă a monumentelor istorice: și în Lista Indicativa UNESCO. Construcția bisericii a început sub domnia lui Basarab I, ca să fie continuată de Nicolae Alexandru (1352 - 1364) și terminată o dată cu pictură murala, păstrată în mare parte până astăzi, sub domnia lui Vlaicu Vodă (1364 - 1377). Arhitectură bisericii este una
Biserica Domnească din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/311235_a_312564]
-
de multe ori parțial) din cei care au emigrat în secolele XIX-XX; de obicei aceste persoane sunt completate de cel puțin 2-3 generații în țările lor de destinație, păstrând în fapt doar o legătură slabă cu Italia. Există doar estimări indicative asupra cifrelor acestor prezențe, dat fiind faptul că nu peste tot sunt făcute recensăminte în acest sens(practic doar în SUA, Canada, și Australia) iar noțiunea de "strămoși italieni" poate fi citită în diferite moduri deoarece o persoană poate avea
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
Propoziția imperativă este o enunțiativă care exprimă un ordin, un îndemn, un sfat, o rugăminte, o recomandare. Predicatul ei este mai ales la imperativ ("Du-te imediat acolo!"), dar poate fi și la conjunctiv prezent ("Să pleci de aici!"), la indicativ viitor ("Te vei duce / Ai să te duci imediat!"), la infinitiv prezent ("A se scutura înainte de întrebuințare"), la supin ("De evitat apropierea de o sursă de căldură"). Propoziția pozitivă nu are nevoie să se distingă prin vreo marcă specifică, dar
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
să". În afară de "să", la acest timp conjunctivul mai are ca morfem desinența persoanei a treia singular și plural, care provoacă și schimbări fonetice în sufixul pe care il au unele verbe. La celelalte persoane sunt aceleași desinențe că la prezentul indicativ. Exemple: Acest timp are particularitatea de a nu avea forme variabile după persoană. Dacă verbul nu are subiect exprimat, persoana trebuie să reiasă din context. Structura să este: conjuncția "să" + verbul auxiliar "fi" (la infinitiv fără prepoziția "a") + participiul invariabil
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
fi sănătos!" Valorile specifice ale conjunctivului se manifestă cel mai pregnant în propoziție subordonată, ceea ce exprimă depinzând de verbul sau regent: Și în propoziție subordonată conjunctivul poate avea valori nespecifice: În cazul unor verbe regente există concurența între conjunctiv și indicativ. Este vorba de verbe care exprimă: Verbul la conjunctiv poate fi predicat în mai multe tipuri de propoziții. Propozițiile principale în care se găsește pot fi exclamative sau interogative, pozitive sau negative. ul poate fi predicatul oricărei propoziții subordonate necircumstanțiale
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
vs. "It is important to keep an exact record" „Este important să se țină un registru exact”. Există și un subjonctiv perfect, de registru elevat, folosit cu valoarea condiționalului românesc în propoziție circumstanțiala condiționala, înlocuit în registrul curent de forma indicativului trecut: "The mân looked aș if he were drunk" vs. "The mân looked aș if he was drunk" „Omul arată ca și cum ar fi fost beat”. În limba maghiară, valorile imperativului și ale conjunctivului sunt exprimate de o singură formă modala
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]