4,844 matches
-
simplității și cel al clarității. Regula a IX-a include cele două principii: "Pătrunderea minții noastre trebuie îndreptată asupra lucrurilor celor mai neînsemnate și mai ușoare, iar printre acestea e bine să zăbovim până atâta vreme până ce ne desprindem să intuim clar și distinct adevărul"99. Astfel că este de preferat să învățăm acele elemente care sunt specifice intelectului nostru, căci în momentul în care suntem depășiți de anumite informații, chiar dacă cele dificile ne par "sublime" ele nu fac altceva decât
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
complexă, realizată prin intermediere. Cea de-a treia metodă cea inductivă este prezentată sub două aspecte. Ca urcare dinspre experiență spre rațiune 90, dar și ca "enumerare". În situația în care o informație este complexă și nu mai poate fi intuită, intervine un proces de simplificare și împărțire a acesteia numită "enumerație"91. Prin acest proces sunt analizate rând pe rând componente ale informației, părțile enumerării. Sunt două operații asemănătoare numite inducție. Cea, care în principiu semănă cu inducția baconiană, a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doar la preluarea pasivă a informației din exterior ci și la transformarea și integrarea acesteia în sistemul cognitiv: "Așa, de pildă, atunci când închipui un triunghi, nu prind cu mintea, numai că el este o figură alcătuită din trei linii, ci intuiesc totdeodată, prin ascuțimea minții, aceste trei linii, ca și cum ele ar fi de față - , iar, așa ceva e ceea ce numesc a închipui"182. Dacă imaginația este reprezentare, gândirea pură este dată de posibilitatea de abstracție. Pentru lucrurile aflate în lumea sensibilă putem
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realitate. Putem concluziona că imaginația se deosebește e gândirea pură "prin faptul că spiritul, atunci când gândește, se întoarce oarecum către sine și privește una din ideile care se află în el însuși; în timp ce, când imaginează, se întoarce către corp și intuiește, în el ceva în conformitate cu ideea fie înțeleasă de către el, fie percepută cu simțirea"183. Gândirea pură este autoreflexivă pe când imaginația este intermediar între ego și exterioritate. Există o diferență foarte mare între percepția carteziană a imaginarului și percepția actuală a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în care sunt date” Ț B. Tomașevski);subiectul particularizează și individualizează motivele unei opere care se bazează pe narațiune (epică sau dramatică); - subiectul este firul narativ al operei; nu operăm cu acest termen în operele lirice, chiar dacă, să zicem, am intui o „undă” de narațiune au dacă întâlnim personaje; (!!) personajul Ț într-o astfel de situație Țeste un simbol, iar firul narativ este o modalitate de evidențiere a semnificațiilor artistice; (deci) sunt excluse verbe ca: „a povesti”, „a relata”, „a nara
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
mădular al Ecclesiei, Trupul lui Hristos, ceea ce face din Biserică axa duhovnicească a istoriei și subiectul sobornicesc al cunoașterii lui Dumnezeu. Pentru Țuțea, cunoașterea revelată este singurul tip de cunoștere autentic. În antropologia creștină, omul nu se caută, nu se intuiește, nu se descrie, nu se autodefinește, fiindcă primește dogmatic, prin credință și har, datele cunoașterii sale. Homo christianus este conștient de faptul că nu se poate autocunoaște și nici nu poate cunoaște total 3. Viziunea Adevărului creștin protejează ființa umană
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
director, dar iau În considerare importanța Înzestrării orașului cu anumiteinstituții necesare unei capitale, prilej de Înfrumusețare a orașului. În ciuda importanței mici pe care autorii au acordat-o acestui aspect, și aceste recomandări vor structura categoric orașul, alături de marile bulevarde. Puțin intuiau autorii planului despre turnura dramatică pe care o vor lua anumite recomandări din acest capitol. Planul face recomandări generale și trimite către ulterioare planuri de detaliu pentru realizarea acestor obiective. Astfel, se propune: local izarea Operei Române pe cheiu l
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
relații clientelare. Legăturile dintre guvern și elitele de partid pe care acesta le include cu interesele organizate pot fi regăsite într-un sistem corporativ 42. 2) În ce privește clientelismul există deja o literatură amplă (Morlino, 1998, cap. 4). Este ușor de intuit cum clientelismul, specific anumitor contexte culturale și sociale, îi face pe anumiți indivizi, neorganizați și neprotejați, dependenți de autoritățile publice, și, mai presus de toate, de partidele în măsură să le distribuie beneficii de diferite tipuri. Este, prin urmare, o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
duce la imposibilitatea rezolvării până la final, iar dacă s-au folosit este posibil să fi utilizat proprietăți care nu sunt necesare și ca urmare se impune analiza și a celorlalte proprietăți ale figurilor geometrice din problemă. Astfel elevul trebuie să intuiască ideea de demonstrație, înainte de a o efectua în toate detaliile ei. Apoi să combine observațiile, analogiile făcute și să încerce și dacă nu reușește să o ia cu curaj de la capăt. Satisfacția de a rezolva problema este o motivație foarte
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
temporală, existența lor pământeasca, ce a devenit, datorită ambiției lor de a domina natură, doar o "vale a plângerii", dar și calea spre integrarea cu Creația divină, posibilă doar prin metamorfoza morții. Barbu pare să spună că Edgar Poe a intuit esență poeziei - poezia există atât timp cât răspunde doar unui scop estetic - , doar că operația de "purificare" nu este dusă, cel puțin în "Corbul", până la consecințele ei ultime, sau este direcționată greșit, în "Filozofia compoziției"47. Soluția teoretică, dar și rezolvare ei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
originar ale construcției ideatice din "Veghea lui Roderick Usher", Ion Barbu, avea să aducă unele lămuriri, în studiul despre Jean Moréas, din 1947. Meritul principal al romanticului american, sugerează scriitorul român, pare să fi fost geniul sau de a identifica (intui) unele probleme fundamentale - autonomia artei, natura cunoașterii poetice, importanța efectului - și de a fi oferit răspunsuri proprii, chiar dacă incomplete. Ceea ce, la Poe, rămâne la nivelul textului și receptării lui, devine, la Ion Barbu o chestiune de poetica generală - poiesis-ul are
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ediții, prima având un singur volum, restul în câte două. Unele au fost traduse în limbi străine. Tratatele au fost publicate la Editura CFR-Oped și Editura Tehnică. Aceste lucrări ne arată forța de anticipare cu totul remarcabilă a autorului. A intuit una din cele mai importante direcții de dezvoltare a chimiei organice și a adus contribuții de bază. Două exemple ar fi chimia reacțiilor care decurg prin ioni de carboniu și problema ciclobutadienei. De asemenea a mai publicat și "Manualul inginerului
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93249]
-
lucrările sale au numărat 1000 de citări. În ziua de azi Chemistry Citation Index numără mai mult de 20 de citări pe an. A fost pentru scurt timp decan al Facultății de Chimie Industrială din cadrul Politehnicii București. Nenițescu putea să intuiască ce calități au studenții săi și îi selecta ca viitori colaboratori pe cei mai buni dintre aceștia. Profesorul Rudolf Criegee spunea despre studenții lui Nenițescu că erau cei mai buni din laboratoarele sale. Ca om, a fost o persoană deosebită
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93249]
-
este identică ou nici o experiență. Ea se deosebește de obiectele ideale, cum ar fi numerele, tocmai pentru că este accesibilă numai prin partea empirică (fizică sau potențial fizică) a structurii sale, sistemul sunetelor, în timp ce un triunghi sau un număr poate fi intuit direct. Opera literară se mai deosebește de obiectele ideale printr-un alt aspect important. Ea are ceva ce se poate numi "viață". Ea se naște într-un anumit moment, se schimbă în decursul istoriei și poate pieri. O operă literară
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de acord că artele, inclusiv literatura, au un caracter și o valoare unice. Nu putem " reduce calitatea artistică la alte calități mai primitive", spune Theodore Greene, și continuă astfel : caracterul unic al calității artistice a unei opere nu poate fi intuit decât în momentul contactului cu opera și deși poate fi pus în evidență și subliniat, el nu poate fi definit și nici măcar descris. *5 În ceea ce privește caracterul experienței estetice unice, majoritatea filozofilor sunt de aceeași părere. In Critica puterii de judecată
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
adevăr, loc de interpretare, însă nu cred că Gh.N. Dragomirescu greșește punând în relație perisintaxa să și pragmatică (ulterioară) cu respectiva concepție (bréalo-)hasdeiana. Vorbim, în acest caz, pur și simplu, de posibilități de dezvoltare pe care Dragomirescu le-a intuit destul de bine în nucleul nedesfăcut al noematologiei. De asemenea, nu văd nimic rău în faptul de a-si fi căutat (și găsit) un mare precursor într-o privința în persoana genialului Hașdeu. Dimpotrivă! Gh.N. Dragomirescu merită toată considerația noastră. Intuițiile
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mod preponderent favorabil caracterizează și Gr. Brâncuș același studiu de fonetica teoretică, după cum reiese și din concluzia de la finalul prezentării sale: " Lăsând deoparte unele erori ori interpretări depășite, acest studiu de fonetica generală este de o importanță excepțională. Hașdeu a intuit unele procedee experimentale din fonetica secolului nostru, a propus modalități de descriere originale, a întrevăzut soluții privind interpretarea unor fenomene particulare etc., toate acestea intrând în preocupările foneticienilor mult mai tarziu" (Brâncuș, 1988, p. XII). De altfel, profesorul bucureștean face
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sub raport lexical și sintactic copiii își îmbogățesc vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, a activității personale, dar și a relațiilor cu ceilalți, utilizând un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. Ei învață cuvinte noi în cadrul jocurilor, intuiesc sensul unui cuvânt în situații noi de învățare, utilizează cuvintele noi în contexte adecvate, manifestă inițiativă în comunicarea orală și interes pentru semnificația cuvintelor[5, p37]. Odată cu intrarea în școală a copiilor, aparent, toți sunt la fel. Deosebirile apar la
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
pentru suferința pe care o poți produce celuilalt. Acești copii, tineri sau adulți care se trezesc în zilele noastre că omoară, lovesc, rănesc cu sânge rece pe cineva sunt, într-un fel, infirmi sufletește. Ei nu au capacitatea de a intui și de a anticipa durerea pe care aproapele lui o suferă în urma unei agresiuni. Această tratare a victimelor violenței într-un context impersonal, ca și cum aceștia și-ar merita pedeapsa și asfel ar fi justificată violența împotriva lor, slăbește capacitatea individului
Caleidoscop by Daniela Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93512]
-
intenționate cu rolul de a asigura însușirea, prin acțiune, a sarcinii de învățare. În orientarea spațială a unui obiect trebuie să fixăm un reper de referință. Acest reper poate fi un punct, o dreaptă, un plan (sau obiecte ce se intuiesc cu aceste repere). Jocurile și fișele individuale, alături de indicatiile verbale ale educatoarei, pot poziționa obiectele: stânga, dreapta, sus, jos, pe, sub, aproape, departe. B. Formarea deprinderilor de triere, seriere, clasificare dupa anumite însușiri comune Însușirea conștientă a noțiunilor de număr
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
precum și alte concepte matematice doar prin faptul că i le predai”. Dimpotriva, într-o mare măsură, el le dobândește singur, în mod spontan și independent. Înainte de a întelege conceptul de număr, copilul cu deficiență de auz trebuie mai întâi să intuiască conservarea cantității. Copilul preșcolar surd poate să lucreze cu numere: într-o anumită măsură numără, selecteaza tot atâtea elemente care îi sunt cerute de o anumită cifră. Capacitatea lui de a opera în acest fel nu trebuie să înșele cadrul
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
află observând felul în care copilul joacă diferite jocuri urmând regulile, o perioadă, pentru că, la un anumit moment, familiarizându-se cu ele și înțelegându-le modul de funcționare, să înceapă să se joace cu regulile; - să ajute copilul preșcolar să intuiască conceptele de reversibilitate, astfel încât să înțeleagă cum o cantitate (de obiecte) la care nu s-a adăugat și din care nu s-au scos nimic rămane aceeași indiferent de forma (structura) pe care o ia. - să faciliteze manipulările de tot
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
lui. Este necesar ca el să stapânească metodica folosirii exemplului în educația elevilor. Prin efectele lor asupra elevului, exemplele pot fi pozitive sau negative. Metodica folosirii exemplului în procesul educației morale cuprinde trei momente principale : prezentarea exemplului pentru a fi intuit sau cunoscut de către elevi, analiza lui cu ajutorul lor și formularea unei concluzii cu caracter normativ. Cele trei momente nu sunt obligatorii în toate cazurile de prezentare a unor exemple. Atunci când pentru elevi exemplul este clar și evident, se formulează numai
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
Adevăr e c-ai chitit/Pan a nu fi mazilit/ Să despărți a ta domnie/De a noastrămpărăție?/ Că de mult ce ești avut/Bani de aur ai bătut,/Făr-a-ți fi de mine teamă,/Făr-a vrea să-mi dai seama." Intuind sensul și gravitatea acuzațiilor, precum și pericolul care-l pândește, Constantin Brâncoveanu răspunde evaziv, făcând referire indirectă la situația critică În care se află: ,,De-am fost bun, rău la domnie,/Dumnezeu singur o știe;/de-am fost mare pre pământ
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
ghicitorilor despre: an, anotimpuri, toamna; Discuție scurtă referitoare la anotimpul toamna: -Care sunt lunile de toamnă? - Descrieți pe scurt acest anotimp orientându - vă după imaginile prezentate. - De ce credeți ca se întâmplă așa? Interacțiune dialogată Se anunță subiectul lecției și se intuiesc materialele existente pe mesele elevilor precum și unele dintre obiective: -vor dezleaga ghicitori; - vor reda conținutul unor poezii, texte, scenete și cântece de toamnă pe care le-au căutat și citit anterior; - vor realiza lucrări plastice, colaje cu tematica propusă, activități
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]