4,397 matches
-
în toată turma în fruntea a tuturor areților ieși, împotrivă a căruia, a sta sau în cap a să lovi, nici un berbece să putea afla și carile prin necunoștință precum împotrivă îi va putea sta i să părea, deodată numai ispita puterii frunții făcea, că a doa lovitură nici aștepta, nici mai suferiia"12. Desigur, nu este lipsit de importanță faptul că el este la origine chiar un "mielușel". Este inutil să mai divagăm aici despre ponderea pe care o are
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
curgeau balele de poftă și de foame, că noi nu aveam nici măcar bani de pâine. Mă întâlneam cu ei și mamă-sa ieșea în capot și îi chema în casă. Militarii aveau hrană iar pentru mine era un fel de ispită că vedeam că le aduce carne, ulei... Noi nu aveam nici măcar cartelă pentru pâine. C. I.: Cu ce anume v-ați hrănit atâta timp? R. R.: Păi, cumpăra mama câte 1 kg de făină de porumb de făcea mămăligă, 1
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vreme vor arde numai jumătate din lumânări. Așezate la depărtare de 12 stânjeni unul de altul și prin mahalale la 15 stânjeni, felinarele erau supravegheate de fanaragii târgului iar „Sfatul municipal Iași", se preciza în Regulament, urma „a face toate ispitele câte vor povătui către aflarea unei îndemânatice închipuiri pentru luminarea orașului în chipul cel mai lesnicios, mai economicos și mai sigur despre tot felul de primejdiiDupă 1848, se fac noi încercări pentru progresul în sistemul iluminatului (Manualul administrativ, tomul I
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deoarece erau girate de preotul satului. În revista Viața a fost publicat la un moment dat un articol intitulat "Turnul lui Babel. Idolatria"694, în care cititorii erau informați despre păcatul idolatriei și sfătuiți cum să evite căderea în această ispită. Mesajul era transmis într-o revistă cu precădere destinată celor de la țară, pentru că la sate credința în Dumnezeu era amestecată cu numeroase practici păgâne, iar lumea nu cunoștea prea bine învățătura lui Hristos și nu conștientiza "pericolul păcatului idolatriei". În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
eterni străini, mereu sfâșiați între excludere și includere; Gregor Samsa din Metamorfoza va deveni parazitul și exclusul familiei sale, Karl Rossman din America sau K. din Castelul sunt "personaje în exil, dezrădăcinate, aflate într-o perpetuă rătăcire". O povestire precum Ispită în sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni, în povestea călătorului ajuns într-un sat necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum Kafka este un evreu ceh, de expresie germană, îndrăgostit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în insula Lotofagilor uitarea de sine, în episodul cu sirenele promisiunea de uitare într-un trai dulce (dar a unei uitări excesive care nu este stăpânită de cultura banchetului ritual) în brațele gazdelor sale care sunt tot atâtea capcane și ispite care îl fac să întârzie în călătoria sa. Întâlnirea acestor multiple dorințe ne permite să înțelegem că ospitalitatea este o scenă care are legătură cu scena erotică: dacă trecerea unui prag este o transgresiune ritualizată, banchetul și somnul sunt tot
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se pun pe petrecut încă o zi). Acest lucru poate să însemne și că ospitalitatea înseamnă beție, pierderea reperelor, ca ea are un farmec care împietrește, imobilizează, metamorfozează. Aventura lui Elpenor ne arată cu pregnanță că omul slab cedează acestei ispite. Antidotul vrăjii este această iarbă fermecată a cărei rădăcină este neagră iar floarea albă ca laptele, floare pe care muritorii o smulg cu greu și pe care zeii o numesc în graiul lor "molu". Fără îndoială, ne putem gândi, ca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ulise de a cădea în capcana unei ospitalități fără sociabilitate. Bucuria primirii nu exista într-o lume imobilă, fără trecut și memorie, adică într-o lume fără deschidere, care s-ar opune circulării și comunicării, împărțirii generoase, egale și reciproce. Ispita vrăjitoarei Circe înseamnă închiderea în sine, izolarea egoistă a celor doi amanți care uită de lume și de ceilalți. Odată acest obstacol îndepărtat, oamenii reveniți la înfățișarea umană, "mai tineri, și mai voinici, și mai frumoși de cum erau înainte", ospitalitatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fiindcă nu ne alegem părinții). Asistăm în acest caz la această singulară configurație care vrea ca oaspetele să se simtă nu numai parazitul celui care îl primește dar și, invers, că, antrenat de "către forțe necunoscute lui", după cum scrie în Ispită în sat491, el se simte el însuși parazitat de către ospitalitatea oferită. Istoria, sau mai degrabă tabloul acestei alienări vrem să-l examinăm aici, alienare evocată de către imaginea de sine transformată, caricaturizată de privirea celuilalt, "imagine minusculă și deformată ca într-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu era o casă ci un foc. Când ești invitat în lume, este clar că treci firesc pragul, că urci scara..."600. Și dacă orice suspiciune ar fi în mod fundamental un refuz al ospitalității? Fragmentul din 11 iunie 1914, Ispită în sat601 prezintă în acest sens câteva analogii cu Castelul: este vorba deja de sosirea unui străin seara într-un sat; el caută o cazare, dar demersurile sale par să trezească suspiciune, o ostilitate latentă, o angoasă vagă și nelămurită
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rând, muncitorii din fabrici și ferme îl resimt adânc. Atacurile la adresa ei pot crea un resentiment mocnit care nu se stinge și se poate aprinde ușor într-o vâlvătaie”108. Acton sublinia că „un istoric trebuie să se lupte cu ispitele specifice modului său de trai, ispite venite din partea Țării, Clasei, Bisericii, Universității, Partidului, autorității personalităților, solicitărilor prietenilor. Cele mai respectabile dintre aceste influențe sunt cele mai primejdioase”109. Opțiunile ce li se deschid cercetătorilor români sunt limitate ca timp și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îl resimt adânc. Atacurile la adresa ei pot crea un resentiment mocnit care nu se stinge și se poate aprinde ușor într-o vâlvătaie”108. Acton sublinia că „un istoric trebuie să se lupte cu ispitele specifice modului său de trai, ispite venite din partea Țării, Clasei, Bisericii, Universității, Partidului, autorității personalităților, solicitărilor prietenilor. Cele mai respectabile dintre aceste influențe sunt cele mai primejdioase”109. Opțiunile ce li se deschid cercetătorilor români sunt limitate ca timp și loc, dar, cel puțin, ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în întreaga Europă. Deoarece regimul lui Tito a rezistat cu succes presiunii URSS și a obținut o anumită autoritate pe arena internațională, teama de a pierde această imagine în urma cedărilor în fața fostului dușman de moarte trecea pe planul doi față de ispita de a încerca să folosească alianța cu Iugoslavia în interesul întăririi pozițiilor conducătoare ale URSS nu numai în lumea comunistă, dar și - mai larg - în mișcarea „de eliberare națională” și „antiimperialistă” (conform ideologiei oficiale a Moscovei). începând cu 1955, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dat, pentru a se stabili definitiv sau pentru un timp altundeva. Emigrația nu a început, evident, cu strămutarea în America. Dar, în dorința funciară a omului de a-și lărgi mereu orizontul cunoașterii spațiale, pământul de peste Ocean a reprezentat o ispită permanentă, transformată, cu timpul, într-un enigmatic „dincolo”. încă de la început, emigrarea în America a fost, pentru un european, mai dificilă decât cea care avea în vedere unele țări ale Vechiului Continent. Pentru un român, emigrarea dincolo de Ocean era cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
V. Lăsați-mă să mai citesc un poem, cu titlul " Trei stele". E.B. "Trei stele"!? Eu sunt total învins de rouă Definitiv trăsnit de crini O, Reparata, dă-ne nouă lumina celor trei calzi sâni Și nu ne duce în ispită, cu ei, Ci poartă-ne sublim ca-ntr-o caleașcă infinită Spre-un cer ținut de-un serafim. Unde-o să bem o săptămână Dintr-un cristal întors pe dos Cu spini încolăciți la mână Copilăria, dureros. A.V. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dacă servesc o idee care trebuie să reiasă. A.V. Se acceptă în România astfel de idei? R.D. De ce nu? A.V. De ce să nu se accepte, mai bine spus. R.D. De ce să nu se accepte? Așa este. A.V. Ispita cea mare este să pot sta aici măcar o oră în plus, și să vă întreb, sau să vă las să povestiți, poate chiar vă descoperiți calități pentru un talk show spectaculos despre operă. Voi încheia întâlnirea aceasta minunată reproducând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
succesele mai vechi, Desculț în parc, Absolventul, Silkwood, Working Girl/ O femeie face carieră, Cui i-e frică de Virginia Woolf? (la Cinematecă, într-o copie dublată în cehă; era matineu și lipsea traducătoarea). Mi-a plăcut foarte mult Closer/Ispita, deși era atât de dureros de privit și ieșeai atât de zgâriat de la el, încât nu-ți venea să spui că ți-a plăcut. Lui Philip Seymour Hoffman i-aș da Oscarul cu ambele mâini Am abordat deci Războiul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
fericire și la liniște rămâne pentru noi un vis, un deziderat ce trece tot printr-o forță divină ,,supărată" pe noi. Imperfecțiunea lumii sale va fi dată în primul rând de nevolnicia umană, de expunerea omului în fața răului și a ispitei existente peste tot în viața și în sufletul său. Omul căzut este, în același timp și un om damnat și condamnat. Pentru că viața din rai nu va mai fi aceiași cu viața din propriul său iad. Omul matricei primare așa cum
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
răcim?! Important este să ajungem repede la locul de muncă. În același timp, în psihologia umană funcționează acel gând ascuns, conform căruia ,,nu mi se poate întâmpla tocmai mie să răcesc". De fapt acest gând este o dulce alinare în fața ispitei de a intra în jocul dat de riscuri și profituri 30. Beția câștigului care există în economie în perioada de avânt economic nu se poate compara cu nimic. Toată lumea este veselă și toată lumea se află în joc. Foarte puțini, extrem de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Claude Lévi-Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2001, p. 7. 177 Ibidem, pp. 8-9. 178 Ibidem, p. 10. 179 Arnold Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, p. 95. 180 ,,Căderea în păcat, ca răspuns la ispita de a mânca din pomul cunoașterii Binelui și Răului, simbolizează acceptarea provocării de a părăsii o situație câștigată și desăvârșită ca atare și de a se încumeta în angajarea pe o cale nouă, deosebită, la capătul căreia s-ar putea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în considerațiile morale, în loc să se concentreze asupra concluziilor propriu-zise, metodologice, ale studiului. A intra în descriere morală sau în concluzie epicistă nu este nici pe departe o ofertă științifică. Acestă carte - și domnul Țîrău, ca autor - reușește să evite o ispită pe care unii au dus-o la sastisire în publicistica românească din ultimii zece ani. Al doilea lucru pe care doream să-l spun este că avem în față o carte care, din fericire - dacă îmi dați voie, domnule profesor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
risipească ignoranța Elena Chiriță: Domnule ministru, ați spus că mulți candidați nu au îndeplinit condițiile de recomandare pentru diplomație. Există o definiție a diplomatului, o listă de virtuți indispensabile unui diplomat adevărat? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu aș vrea să cădem în ispita descrierii înguste a rostului și rolului diplomaților. Activitatea diplomatică nu poate fi nicidecum rezumată la obligațiile de protocol sau la prezența socială. Evident, ele fac parte din temele cotidiene ale diplomației, în cele mai multe cazuri. Aceasta înseamnă însă o bună cunoaștere
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
tip romantic cu sistemul, inclusiv cu sistemul Ťimperialistť de subjugare a timpului liber. Aceste revolte nu sunt decât simpatice justificări ale lipsei de productivitate." Ironie caustică, dar justificată. Persoana întâi plural Tot C. Rogozanu, în același articol, intitulat Intelectualul și ispitele mediatice, nu scapă prilejul să-i administreze o lecție de filosofia culturii lui Andrei Pleșu, care, ca și Gabriel Liiceanu, îi enervează și îi obsedează în momentul de față, cu faima lui, pe mai mulți tineri publiciști, nemulțumiți, probabil, că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]
-
spre șarpele din pom. Cu mîna dreaptă, își ține caftanul. Poate că, de fapt, această scenă reprezintă - cum, de altfel, s-a mai spus - nu avertismentul de a nu se atinge de fructul oprit, ci, dimpotrivă, episodul de după căderea în ispită și păcat. Caz în care, mîna dreaptă a lui Adam nu mai este pe inimă, ci îndreptată, ca o acuzație, către Eva. Barba și mustața lui Adam sînt atunci o mărturie că perechea se afla în rai de ceva vreme
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
mult în amintire, regăsit. În tabloul Bătrînului Cranach, s-ar părea că Paradisul e și în zig-zag și labirintic și - simultan - elipsoidal. Nu pare a se supune nici uneia dintre legile terestre. Cel mult - astrofizicii contemporane. Oricum am lua-o, și ispita, și păcatul, și căderea și alungarea, par a fi cuprinse în proiect, dintru început. Tocmai fiindcă Paradisul este - sau a devenit - doar o părere, fiecare dintre noi își are paradisul său. Pe care fiecare îl cîștigă - sau îl pierde - în
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]