4,456 matches
-
ore) Independența României. Va trebui să se scurgă o jumătate de veac până când statul român și armata să se mai implice atât de mult în realizarea unui film - este vorba de Tudor (1963). Cum a fost posibil ? 1912 este anul izbucnirii primului război balcanic. Pentru guvernul de la București era limpede că, mai devreme sau mai târziu, România se va amesteca în conflictul care opunea Bulgariei Serbia și Grecia. Regele Carol I reușise în aproape o jumătate de veac de domnie să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
caligrafieri intimiste nu sunt lipsite de oarece grație. Dar P. pare dispus să prelucreze liric, fără discernământ sau reticențe, orice pâlpâire mai energică a sensibilității sale meditative. Preponderente ar fi regretul, neliniștea, tristețea, despărțirea, injustițiile și noncomunicarea, dar apar și izbucniri, poate autoironice, agresiv-narcisiste. Metafore, mici alegorii ori parabole punctează discursul, însă majoritatea poemelor rămân declarative ori, dimpotrivă, impenetrabil obscure. Ca prozator, P. a adunat în volumul Dincolo de aparențe (1968) câteva nuvele de nivel modest, articulate corect, totuși convenționale și previzibile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
context, opinia lui Octavian Goga, opinie mai mult decât evocatoare pentru descrierea climatului politic al epocii în articolul său „Mustul care fierbe” în care bardul transilvan spunea; „mișcarea studențească, cum s-a mai spus des în Țara Noastră, e o izbucnire de protestare a instinctului național ia noi, un strigăt de afirmare a adevărurilor organice ale unui neam, nesocotite de inconștienți sau batjocorite de elemente distructive interesate’’ și continuă „în prima perioadă de formare a unității noastre de stat, când clasa
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
preoților și episcopilor (de predicator, sacrificator și judecător) șeful suprem al Bisericii are două atribute speciale și anume: infailibilitatea în predicație și judecarea creștină (conferită prin dar supranatural, ca un privilegiu în folosul omenirii) și acela de a se opune izbucnirii războaielor realizând pacea în lume, pacea fiind scopul ultim și cel mai înalt al misiunii sale. Pentru a putea realiza acest ultim deziderat șeful Bisericii trebuie să nu depindă de nici o putere pământeană și să nu fie legat de nici-o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pe care societatea omenească nu a putut-o depăși și care a lovit în egală măsură în biserica lui Hristos, a fost instinctul național sau naționalismul. Sub forma orgoliului național, puternic susținut de interesele generate de alterarea instinctului de proprietate, izbucnirile naționaliste au produs în sânul bisericii adevărate crize dogmatice și canonice cu finalitatea cunoscută. Cu toate acestea în viziunea lui Paulescu, după cum spunea Nichifor Crainic (singurul exeget a operei creștine paulesciene), "naționalismul este adevărul natural, iar creștinismul este adevărul supranaturaF
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
vieții militare, mai ales din cauza piedicilor pe care aceasta le punea escapadelor sentimentale, poetul demisionează în 1873, când dobândise gradul de căpitan. Retras la Tecuci, duce o viață aproape idilică. În 1876 acceptă funcția de prefect al județului Cahul. Odată cu izbucnirea războiului, în 1877, reintră în armată, cu gradul de maior, și participă la asaltul Plevnei. Cu acest prilej compune poezia Marșul călărașilor, care, pusă pe note de I. Mețescu, a fost tipărită și răspândită pe foi volante de societatea Junimea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
lor materială și cu rămășițele spirituale ale seminției de Stele, se avânta spre marea îmbrățișare. Catastrofă inevitabilă este aproape 28. Însă, colapsul progresiv al universului, imaginat de Edgar Poe în Eureka, nu este o scufundare în întuneric, ci, dimpotrivă, o izbucnire în lumina, pentru că marchează începutul unui nou ciclu al creației, printr-o pulsație nouă a Inimii Divine. Odată cu apocaliptica imagine a reîntoarcerii finale, apare și recunoașterea, de către poet, a identității Omului cu Divinitatea: "And now this Heart Divine what is
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cărora nu fuseseră exersate, sau să le utilizeze, în așa fel, încât să producă efecte, până atunci, necunoscute [s.n.].10 Pe de altă parte, localizând energia creatoare în zone situate dincolo de controlul conștient, romanticii își prezintă, adesea, propriile creații că izbucniri de creativitate, generate de un entuziasm nereținut, de abilitatea de a asocia liber și de a reacționa imediat la orice lucru, ori eveniment, ce le solicită atenția. În prefață la Lyrical Ballads, William Wordsworth proclama: "Poezia bună este revărsare spontană
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Moartea, negrul, încremenirea și roata (calul încremenit, precum în Proiect pentru un monument eqvestru), absurda comedie umană și literară devin teme constante, de unde și cinismul, ironia, mizantropia ușor oraculară, care acum iau locul sentimentalismului. Apetența pentru discursiv rămâne, uneori cu izbucniri onirice ori expresioniste, adesea cu accente vădit whitmaniene (Expoziții în vis), dar există și câteva poeme concentrate, care se reduc la juxtapunerea unor cuvinte-simbol. SCRIERI: Balerina de fier, cu ilustrații de Constantin Piliuță, București, 1970; Peisaje, București, 1975; Solii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
continuă procesul de modernizare inițiat de Cuza, într-un ritm mai puțin imperios, prin adoptarea Constituției din 1866, elaborată după modelul belgian, care legifera monarhia constituțională ereditară. Totuși, România continua să rămână sub suzeranitate otomană. Retensionarea "Problemei orientale", precipitată de izbucnirea răscoalelor anti-otomane din Balcani, și decizia Rusiei de a reglementa relația cu Imperiul Otoman în favoarea sa, au constituit fundalul în care românii s-au mobilizat în sensul dobândirii independenței. La 12 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei, obținând în prealabil
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
confesionale românești, în 1914 numărul acestora a crescut la 2.655 (dacă e să dăm crezare datelor românești). Privite în oglindă, pe măsură ce se desfășoară pe lungimea celei de-a doua părți a "lungului secol al XIX-lea" încheiat doar de izbucnirea Marelui Război, acțiunile derulate de autoritățile statelor maghiar și român se înscriu în aceeași paradigmă a naționalizării populațiilor cuprinse între granițele asupra cărora acestea își profesează monopolul exercitării violenței fizice și simbolice. Diferența capitală consistă în structura populațiilor celor două
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
guvernul Goga-Cuza (care nu apucase să guverneze decât pentru 44 de zile) și a instituit dictatura regală. Prin acest "inaugural", politica românească intra sub lunga zodie a dictaturii. Însă dictatura carlistă nu a fost una trainică. În 1940, pe fondul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, al Pactului Ribbentrop-Molotov și a amputărilor teritoriale (Basarabia și nordul Bucovinei de către URSS, nordul Transilvaniei de către Ungaria horthystă în urma Dictatului de la Viena și Cadrilaterul de către Bulgaria), Carol al II-lea este silit să abdice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a poporului român", marcând "destinul său istoric" caracterizat prin lupta "plină de sacrificii pentru libertate și unitate, pentru dreptul de a fi stăpîn în propria țară" (p. 29). În lipsa existenței proletariatului, a cărui apariție a fost determinată istoric doar de izbucnirea revoluției industriale, țărănimea este creditată ca forța progresistă care a propulsat țara în direcția eliberării naționale și a unificării românității: "țărănimea a dus greul bătăliilor împotriva cotropitorilor străini, pentru unirea țărilor române, pentru cucerirea independenței de stat, pentru închegarea statului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și au contribuit, ipso facto, la intensificarea ei; v) etnicizarea demonstrativă - organizațiile etnice române și maghiare au derulat manifestații și contra-manifestații în care au atras mii de participanți; vi) punctul final în care a culminat procesul etnicizării l-a reprezentat izbucnirea violențelor stradale între români și maghiari, sfârșite doar prin intervenția forțelor armate. Fără a intra în detaliile minuțioase ale conflictului (vezi Goina, 2000, pentru o "descriere densă" a evenimentelor și contextualizarea istorică a procesului etnicizării), important de subliniat este revenirea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și lumea profanului, transfigurează mitic timpul și spațiul. Țăranul român, trăind în "zariște cosmică", reîntemeiază lumea ca manifestare a gândirii mitice în care transfigurarea sacră a timpului și a spațiului reface actul cosmogonic originar: "Lumea este întemeiată, de fapt, prin izbucnirea sacrului, istorisită de mit. Fiecare mit arată cum anume o realitate a ajuns să existe, fie că este vorba de realitatea totală, Cosmosul, ori de o parte a acesteia-o insulă, o specie vegetală, o instituție umană."2 Calendarul tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
distruge frumusețea unui gând. Este ca și cum ai apuca o floare cu mâinile murdare! În iunie 1914, Wittgenstein și-a întrerupt șederea în Norvegia pentru a-și vizita din nou familia, în Austria. Aici l-a surprins, la sfârșitul lui iulie, izbucnirea războiului. Granițele au fost închise. Wittgenstein nu putea reveni în Norvegia sau în Anglia, presupunând că ar fi dorit să o facă. Se poate doar specula care ar fi fost cursul vieții sale dacă ar fi rămas în acea vară
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este confruntarea cu moartea. El spera că abia trecând această probă ar putea deveni omul care vroia să fie. Însemnări care s-au păstrat din acei ani susțin o asemenea presupunere. Iar sora lui Hermine reținea în amintirile ei: „Odată cu izbucnirea războiului [Ă] a insistat să fie înrolat în armată, în ciuda unei operații de hernie care l-a scutit de serviciul militar. Știu sigur că n-a fost motivat pur și simplu de dorința de a-și apăra patria. Avea o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este cunoscut pentru descoperirea eternității artistice a mișcării pure. Toată emanația de putere a sufletului personajelor sale (caracterul), pe care o reflectau pe chip alți sculptori, se dezvăluie în posturi ale corpului, în încovoierea și întinderea trupului, în sinuozitățile sau izbucnirile lui, în frământarea sau în dorința de a-și lua zborul. Intensitatea și rapiditatea mișcărilor este prezentă la cote maxime și în reprezentațiile de circ, definind comportamentul dinamic al acrobatului care fascinează publicul. Gesturile artistului, dublate uneori de sintagme verbale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
stă izolat de ceilalți colegi; - de obicei, este comod și oftează; - are sentimente de inutilitate, frustrare, autodepreciere și oboseală; - are o percepție negativă față de sine și față de ceilalți; Elevul agresiv - este intolerant la frustrări; - nu are capacitate de autocontrol; - are izbucniri frecvente; - este interesat de satisfacerea propriilor trebuințe; - îi culpabilizează pe ceilalți pentru eșecurile sale. 12. Încercuiți manifestările comportamentale și gestuale ale unui elev cu temperament coleric: a) ridică tonul vocii; b) gesticulează amplu; c) pleacă capul; d) privește celelalte persoane
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
răscoală în Scoția, condusă de contele de Argyll. Deoarece locuitorii Angliei nu mai doreau lupte interne și se temeau de eventualitatea unui nou război civil, l-au preferat pe Iacob al II-lea ca rege și, la scurt timp de la izbucnirea revoltelor, acestea au și fost stopate, soldații trecând de partea noului rege. Spre deosebire de fratele său, Iacob al II lea nu ceda ușor la presiuni. După experiența trăită ca urmare a celor două revolte, a decis să-și formeze propria armată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ludovic al XIV-lea un copil normal, care s-a bucurat de protectori care îl iubeau, îl respectau și doreau să contribuie la educația sa. IV.1.5. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberată o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau cu praștia după oamenii legii, și care apoi fugeau pentru a nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
invariabilă" (p. 160). În virtutea schemelor deja existente, cel mai adesea, ne punem în practică impulsurile afective fără să le gândim; pur și simplu, simțim și acționăm fără să mai facem o pauză pentru a reflecta. Astfel, furia se transformă în izbucniri, teama în pierderea siguranței, suferința în lacrimi și groază. Or, rafinarea cunoașterii de sine presupune observarea impulsului dinainte de a acționa în virtutatea lui, astfel încât să putem hotărî dacă să îi dăm curs sau nu. Putem realiza alchimia emoțională fie prin intermediul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
găsit o cale de rezolvare" (p. 124). Ea se exprimă prin dorința profundă de a-i face rău cuiva, de a-i distruge fericirea sau ceva ce îi este drag (Goleman, 2005). Fără a fi exprimată neapărat sub forma unei izbucniri da mânie, ura declanșează ostilitatea individului. Acest sentiment poate varia "de la frustrare și dezamăgire până la o aversiune și un dezgust febril și intolerabil" (Wilks, 2003, p. 201). Ura ne face să ne simțim în același timp și bine și rău
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
depus. Într-un conflict nu putem trece cu vederea convingerile, valorile, simțămintele, pasiunile, motivațiile și frustrările părților. Este necesar să găsim o cale pentru a ne (men)ține sub control emoțiile/sentimentele/îngrijorările/angoasele și de a ne ocupa de izbucnirile (emoționale ale) celuilalt. În situație de conflict relațional putem formula mai multe opțiuni pentru a crește probabilitatea ca soluția să fie utilă ambelor părți. Cu cât cele două părți profită de soluție, cu atât este mai profitabilă rezolvarea conflictului. Este
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai poate Întâmpla ca acest tranzit să nu aibă decât un efect redus asupra vieții sentimentale: de exemplu, În tema unui creator, a unui artist sau a unei persoane care are o profesie de natură uraniană, poate să aducă o „izbucnire” pozitivă a talentelor și capacităților, o Înnoire a stilului, care-i permite individului să fie recunoscut, mai ales În plan mediatic. În fine, la femei pot fi constatate uneori tulburări funcționale de natură hormonală, Însoțite de operații ginecologice. Sens: Iubirea
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]