24,388 matches
-
ființă. Gândindu-se pe sine, El se cunoaște pe sine și ca cel ce gândește și ca cel gândit, cunoscut de sine. El privește pe Fiul, < > ipostatic, adică pe sine însuși ca alt eu, știindu-se în același timp ca izvorul acestui < > perfect al Său” . 4. Despre Dumnezeu Tatăl - ca temei al unității intratrinitare Unitatea Sfintei Treimi având ca temei Persoana Tatălui este una dinamică în care sunt valorificate distincțiile Persoanelor Sfintei Treimi prin relații unitare. Nu este o unitate abstractă
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
dăruirea Sa de Sine. Și Primitorul existenței prin naștere, la fel. Cel ce există ca rod al dăruirii desăvârșite prin nașterea din primul ipostas, se bucură de Dăruitorul existenței Sale prin naștere, însă nu ca Cel ce este El însuși izvorul acestei bucurii, căci tot ce are El, are de la Tatăl și nimic de la Sine” . Sfântul Atanasie cel Mare arată că Dumnezeu este adevărat numai pentru că este un Tată care are un Fiu. Numai așa Dumnezeu este Persoană care Se dăruiește
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
cu Tatăl. În această relație Tatăl se dăruiește integral Fiului. Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Toate câte are Tatăl ale Mele sunt”. Tatăl este începutul existenței Care este trăit ca Persoană în relația Sa de dăruire față de Fiul. Tatăl este ipostasul - izvor, „dar acest început fără început are în același timp în el dinamismul dăruirii. El e Tată în sensul adevărat al cuvântului. Ca atare El se trăiește ca dragoste ultimă dăruitoare. Ca atare are un Fiu, Căruia i se dăruiește în
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
Trei sunt Unul singur". Dumnezeu se găsește într-o uni¬tate de ființă, dar ființa divină există printr-o pluralitate ipostatică, care face ca fie¬care persoană divină să-și mențină caracterul ei personal în unitatea ființială. Atin¬gem aici izvorul însuși al sobornicității. Biserica prezintă în ființa ei caracterul antinomic al unității în Iisus Hristos și al pluralității de ipostasuri. Taina sobornicității Bisericii se realizează în pluralitatea conștiințelor personale, ca un acord de unitate și pluralitate, după modelul vieții treimice
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
se întâlnește în Duhul Sfânt. Iubirea reciprocă a Tatălui și a Fiului este purtată de Duhul Sfânt. El este cel ce oferă iubirea și este deplin în ceea ce dăruiește: "Tatăl este Iubitorul - zice teologul rus Evghenie Kovalevsky - pentru că El este izvorul iubirii, Fiul este Cel iubit, pentru că El este realizarea iubirii, în El iubirea se manifestă, Duhul Sfânt este iubirea, pentru că El este Cel ce dăruiește iubirea". În Sfânta Treime, fiecare trăiește în Altul, prin Altul, pentru Altul. Aceasta este iubirea
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
Hristos este în noi prin Duhul Sfânt și noi suntem prin Sfântul Duh cu El și prin El, cu Tatăl. Astfel suntem prin comuniune, uniți între noi și cu Dum¬nezeu prin Iisus Hristos în Biserica Sfintei Treimi. Tatăl este izvorul sobornicității Bisericii, Fiul întrupat este legătura structurală a părților, iar Duhul Sfânt, ca relație vie între Tatăl și Fiul, este Cel care leagă pe cre¬dincioși într-o unitate de comuniune. Sfântul Chiril al Alexandriei spune: "Pentru că Iisus Hristos este
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
stire avea lo¬curi fără gâlceavă și alese, de petrecere c㬬lu¬gărească, departe de lume, și era plină de toate bună¬tă¬ți¬le, cu munți mari și cu văi, îngră¬dită și ocolită de un râu mare și izvoare mari și munte împrejurul ei. Și are toată hrana călugărească, pomi și livezi și nuci și alți pomi roditori, fără număr, vii și grădini, și colo cură apă pucioasă... am văzut cu ochii noștri acel loc și i-am zis
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
-am cu ochii noștri Sfânta Mânăstire Cozia; mi s-a bucurat sufletul, nu pentru frumusețea sau cioplirea pietrelor, ci pentru întemeierea și cuviința locului, care are hrană împrejurul mânăstirii, cât pot să muncească călugărașii cu mâinile lor. Sunt pomi și izvoare frumoase și cișmele cu ape dulci. Toată este veselă și cuviincioasă această mâ¬năstire, în toată vre¬mea, atât pen¬tru desfătăciunea lo¬cului cât și pentru șe¬derea arhiereilor care, lăsându-și scau¬nele, s-au sălăș¬luit într-
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
aceasta nu este o dovadă peremptorie că de atunci datează reforma, pentru că actele patriarhiei din secolul al XV-lea, de la anul 1402 înainte, s-au pierdut, iar istoria bisericii muntene în acel veac e foarte rău cunoscută. Fără a avea izvoare precise, credem totuși că cel care a făcut această reformă și a obținut de la Patriarh recunoașterea ei este Mircea eel Bătrân și iată pe ce temeiuri: În luna iulie anul 1401 Patriarhia recunoaște aceste drepturi bisericii Moldovei după un lung
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de piatră goală, pustiul străjuit de stânci acoperite cu gheață și-am întrupat cuvântul ca să înțelegeți tot ce vă spun și, mai ales... ce nu vă spun !... OARE CINE SUNT? Sunt, oare, pana de pasăre rătăcită-n agonia zborului? sau izvorul secat din lacrima toamnei? Sunt amurgul înnourat de-acele ploi îndelungate? sau doar o ancoră legată de cer și aruncată-n oceane?! Dar și mai mult de-atât aș vrea să știu ce ferecă porțile dinspre Tine? CLIPA Se-așterne
DIN VOLUMUL 101 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344503_a_345832]
-
Acasa > Poeme > Antologie > AZI VREAU SĂ DORM Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului poate așa râurile se vor întoarce la izvoare în corul nocturn să realeagă rădăcinile de mâine să nu-ți mai aud glasul tânguit - maia eu nu am rădăcini maia de ce nu uzi plantele și ele săracele s-au uscat de prea multe ploi da... de la răsărit veneau și
AZI VREAU SĂ DORM de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344508_a_345837]
-
lui ianuarie, adică la 25 decembrie, este Fericitul Augustin († 430). Sfântul Grigorie Teologul († 390) avea să rostească la 25 decembrie 379 (an în care este chemat la Constantinopol de către ortodocși spre a întări Ortodoxia) celebra Cuvântare care va servi ca izvor de inspirație Sfântului Cosma de Maiuma († 781), alcătuitorul Canonului Nașterii Domnului („Hristos Se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L!..."). Despre fixarea sărbătorii in timp istoric și spațiu geografic În Răsărit, până prin a doua jumătate a secolului IV, Nașterea
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
preînchipuie pe Mântuitorul înălțat pe cruce (Ioan II, 14). Acela îi vindeca de mușcăturile cele înveninate. Mântuitorul a vindecat pe toți de rănile păcatului. Mana din pustie (Exod XVI, 35) și piatra în care Moise lovind cu toiagul a țâșnit izvor de apă poporului însetat (Exod XVII, 6) preînchipuie pe Domnul Hristos, căci din Ei izvorăsc daruri dătătoare de viață; Iisus Hristos dăruiește apa cea vie. Nu numai samarinencei la fântâna lui Iacob (Ioan IV, 14), ci tuturor oamenilor. Mielul pascal
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Cu judecată răsplătește și va răsplăti, că El va veni și ne va mântui". Atunci se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia, fie datorită răspândirii iudeilor în toate părțile, fie
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
cel necuprins și părintesc, și jos, un loc hrănitor de dobitoace și o peșteră! Sus, lucruri mari, și jos, scutece mici: Cel ce dezleagă păcatele Se înfașă, Cel ce hrănește era hrănit, Cel necuprins Se vedea Prunc, Cel ce sloboade izvoare Se împrumuta de la sâni, Cel ce le poartă pe toate Se purta în chip netâlcuit, Cel ce nu lipsește de nicăieri, nefiind scris împrejur într-un loc, se scria împrejur." (...) „Nu fără rost s-a făcut nașterea Domnului din Fecioară
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
lauzi tu cu ceea ce faci la serviciu? Bianca MARCOVICI: Cred că simplă enumerare a lucrurilor pe care la fac în meseria mea, cum ar fi „Stații de înaltă tensiune", partea de construcție, ar sugera clar că nu poate fi acesta izvorul meu poetic. Cred că situația internațională, războiul, dragostea, explozia internetului („Impactul Virtualului"- titlu unei cărți lansată la I. C. Român din Tel Aviv), muzică, domeniul în care am activat ca violonistă 17 ani, pot fi clarificate că subiectele mele forțe din
DIALOG ÎNTRE COLEGI DE SERVICIU ŞI DE SCRIS! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344499_a_345828]
-
movilene, vă mulțumesc pentru aceste cărți oferite și vă asigur de tot respectul și prețuirea noastră. Oricine știe că un copil care crește în lumea carților este asemeni unei flori ce înflorește în cele mai vii culori. Cartea este acel izvor de știință, înțelepciune și cunoaștere. Ne oferă bucurie tuturor, iar la vârsta școlarității parfumul cărților este cel ce ne cucerește și ne îndeamnă să-l simțim în fiecare zi. Pentru noi, elevii, este foarte important să ne căutăm și să
ORGANIZAŢIA MUNICIPALĂ DE FEMEI A PSD BRĂILA, INIŢIATOAREA ACŢIUNII ,,O CARTE PENTRU FIECARE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344512_a_345841]
-
în marea cu lucruri nefolositoare muntele de voci ascultate la timp inutil se rostogolea în avalanșă de tăcere înghețând precum imaginea dintr-o fotografie sufletul era ca o inerție extensibilă pe care se tolăneau golurile depline din gânduri rămăseseră vii izvoarele de vise ce curgeau cuminți printre bolovanii cu amintiri peste ceilalți vara se înviorase la față doar în lumea lor răstălmăcită poveștile își coseau explicațiile cu ață albă ca nu cumva să se descoase vreo fericire între pagini finalul avea
POEM PANORAMIC de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344591_a_345920]
-
spre cer Inima deschisă, sufletul curat Privirile două mari liniști gemene Strălucesc că roua dimineții Când se topește ea pe geana Ierburilor de vindecat. Gingășia urca sunete de clopoței vii în râsetele lor de copii Puritate-n rostire Prietenie, Sinceritate Izvorul armoniei În magice rostogoliri, Curg toate Apă vie a dragostei Necondiționate. Destăinuire... În izbândă luminii Diamantele Adevărului Strălucitoare Aduc Bucurie triumfătoare Când Fâț Frumos îl învinge pe zmeu În cine să le găsești? Dacă nu în ei, copiii cei aleși
COPIII LUMII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348019_a_349348]
-
mai îmi dau nepoții, mai ne dau și de la Primărie și mai sunt unii oameni în sat care n-au fost inundați și dacă are satul, am și eu”. “Apă de unde beți?” Se duc oamenii pe deal, acolo este un izvor cu apă bună de băut și când vin de pe deal, îmi dau și mie. Cine dă apă la ăla însetat, o găsește pe lumea cealaltă, așa e o vorbă din bătrâni.” La o altă casă ruinată, un moșneag vorbea singur
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
ora de utrenie, de închinare pe Pământ Gânduri sacre unduiesc spre cerul sfânt. Să iubim cum El - prin Fiu - ne-a învățat Să credem, uitând ce de la lume-am îndurat Iartători, mergând pe cele Șapte Serpentine Adoratule, s-ajungem spre Izvorul de lumine! Răscolitor, bate toaca sus la mânăstire E ora sfantă e ceasul dimineții de slăvire De-a lungul întregii văi în clipele astrale Se simte-n aer duh de rugăciune și-nchinare! 5/6 mai 2013 Referință Bibliografică: BATE TOACA
BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348028_a_349357]
-
altele și se spărgeau de pereți, aruncate de un mare magician. Fiecare în acordurile acelei muzici divine își vântura memoria după scenele amintirilor trecute, după anii copilăriei, petrecuți în marea natură. Eminescu își revăzu dealurile molcome ale Ipoteștilor, codrul, văile, izvoarele, nopțile cu lună și cele fără lună când hoinărea pe la colibele prisăcarilor, zilele cu nori și zilele cu soare când colinda codrul cu izvoarele, serile fantastice de vară când stelele-i scăpărau în cale spre salcâmul tăinuitei lui dragoste cu
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
după anii copilăriei, petrecuți în marea natură. Eminescu își revăzu dealurile molcome ale Ipoteștilor, codrul, văile, izvoarele, nopțile cu lună și cele fără lună când hoinărea pe la colibele prisăcarilor, zilele cu nori și zilele cu soare când colinda codrul cu izvoarele, serile fantastice de vară când stelele-i scăpărau în cale spre salcâmul tăinuitei lui dragoste cu fata Alupului, atunci când scârțâia-n aerul rece-al nopții cumpăna de la fântâna din vale, parcă auzea zbieretul mioarelor când se-ntorceau seara de la pășune
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
că așteaptă suflarea care să le dea „viață” pentru a putea umbla în lume, cum ne va mărturisi, ulterior, sculptorul. În fața ceștii de ceai, maestrul Liviu Mocan, a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor mele de sondare a amintirilor și izvoarelor operelor sale. Reporter: Îți amintești primele frământări care te-au dus în direcția sculpturii, ca mod de abordare artistică și materializare a meditațiilor tale? Liviu Mocan: Nu eu am ales arta pentru viața mea, ci arta m-a ales pe
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
Și le furam LUCRURILE. A plecat de acasă pentru că nu se mai înțelegea cu părinții. A dormit pe străzi, sub cerul liber și în subsoluri de blocuri. A început să fure. Când îmi strig fetița, eu fac afirmația: „Dumnezeu este izvorul oricăror bucurii și fericiri!”. Reporter: La ce te-ai gândi, dragul nostru cititor, dacă ai fi legat cu cătușe de un calorifer, în sediul poliției? Adrian Burghelea a fost arestat și închis în urma furturilor pe care le-a comis. Adrian
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348059_a_349388]