4,245 matches
-
cazuri speciale precum Électricité de France, un simbol al sectorului de stat postbelic; anagajații ei erau printre puținii membri rămași În ceea ce fusese cândva un sindicat-mamut condus de comuniști: Confédération Générale du Travail (CGT). La sfârșit de mileniu, În plină liberalizare a pieței europene de energie, EdF a rămas În proprietatea statului. Dar CGT, cândva cel mai puternic sindicat muncitoresc din Franța, era acum doar o umbră (după 1980, mișcarea sindicală franceză În ansamblul ei și-a pierdut două treimi din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
televiziune 320-322; turism 317-319; venit disponibil 313; venit În creștere 314 stat asistențial; anii de vârf 336; avantajele cetățenilor 79-80; beneficiarii moderni 425; beneficii 82; cheltuieli guvernamentale 336; costul pentru pensionari 491-492, 720; finanțarea 80-81, 83; Încercările de modificare 721-722; liberalizarea economică 491-512; modelul social european 721; presupuneri incorecte 492; rolul În reducerea dificultăților din perioada recesiunii (1970) 423; scandinav 340-343; distincția Între Î scandinav și Europa continentală 340; sprijin pentru 83; stilul de viață 79-80; sustenabilitatea 491-492; vezi și social-democrați
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unde nota conservatoare în artă era mult mai pronunțată. Spargerea unor canoane estetice de către pictori precum Gustav Klimt stârnește un scandal cu reverberații politice în Viena fin de siècle, unde artei îi este imprimat rolul de factor coagulant. Este vremea liberalizării expozițiilor și emancipării pe scară largă a noilor curente în artă, care se vor succeda cu o viteză extraordinară, de la pictura prerafaeliților și simbolism, la avangardele istorice și suprarealism, cu nenumăratele sale nuanțe. Inițiativele private iau tot mai mult locul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sporită de analize statistice efectuate de economiști prestigioși, cum sunt cele întocmite de Nicolas Soutzo, I. Brezoianu, C. Băicoianu. Plecând de la statisticile întocmite de aceștia, Ștefan Zeletin prezintă un tablou foarte convingător al schimbărilor structurale produse în societatea românească după liberalizarea comerțului (Adrianopole, 1929): dacă în 1831 nu se găsea în Țara Românească nici măcar cantitatea de grâu necesară pentru a umple două corăbii, în 1837 se puteau încărca 700 de vase cu cereale pentru export. Creșterea comerțului a dus rapid la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării economice și sociale. Paradigma liberală a dominat ideologia ultimului sfert de secol cu privire la căile de dezvoltare. Strategia liberală, promovată de organizații internaționale, printre care FMI și Banca Mondială, a susținut oportunitatea deschiderii piețelor naționale pentru formarea uneia internaționale prin liberalizarea comerțului și a investițiilor, ca și liberalizarea ratei dobânzii, privatizarea și deregularizarea în economiile naționale, asigurarea disciplinei fiscale, lărgirea bazelor de impozitare și scăderea ratelor marginale de impozitare, asigurarea drepturilor de proprietate și orientarea cheltuielilor publice spre domenii cum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dominat ideologia ultimului sfert de secol cu privire la căile de dezvoltare. Strategia liberală, promovată de organizații internaționale, printre care FMI și Banca Mondială, a susținut oportunitatea deschiderii piețelor naționale pentru formarea uneia internaționale prin liberalizarea comerțului și a investițiilor, ca și liberalizarea ratei dobânzii, privatizarea și deregularizarea în economiile naționale, asigurarea disciplinei fiscale, lărgirea bazelor de impozitare și scăderea ratelor marginale de impozitare, asigurarea drepturilor de proprietate și orientarea cheltuielilor publice spre domenii cum sunt educația și sănătatea, considerând că acestea pot
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Un alt moment de dechidere spre piețele internaționale l-au înegistrat abia la sfârșitul anilor ’70. Un alt bine cunoscut exemplu este cel a Japoniei, a cărei deschidere spre lume s-a produs aproximativ acum 130 de ani. În teorie, liberalizarea comerțului aduce mai multe beneficii țărilor mai puțin dezvoltate decât liderilor industriali. În practică, s-a dovedit că liberalizarea postbelică a comerțului a fost de fapt, benefică țărilor membre OECD, și nu celor din restul lumii (Williamson, 2002). Este de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cunoscut exemplu este cel a Japoniei, a cărei deschidere spre lume s-a produs aproximativ acum 130 de ani. În teorie, liberalizarea comerțului aduce mai multe beneficii țărilor mai puțin dezvoltate decât liderilor industriali. În practică, s-a dovedit că liberalizarea postbelică a comerțului a fost de fapt, benefică țărilor membre OECD, și nu celor din restul lumii (Williamson, 2002). Este de regulă acceptat că liberalizarea comerțului se face resimțită prin creșterea inegalităților de venit. Acest lucru a fost valabil pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
multe beneficii țărilor mai puțin dezvoltate decât liderilor industriali. În practică, s-a dovedit că liberalizarea postbelică a comerțului a fost de fapt, benefică țărilor membre OECD, și nu celor din restul lumii (Williamson, 2002). Este de regulă acceptat că liberalizarea comerțului se face resimțită prin creșterea inegalităților de venit. Acest lucru a fost valabil pentru țările Americii Latine (Argentina, Chile, Columbia, Costa Rica, Mexic, Uruguay) la sfârșitul anilor ’70, dar nu și în cazul țărilor Asiei de Est (Coreea, Singapore, Taiwan
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se face resimțită prin creșterea inegalităților de venit. Acest lucru a fost valabil pentru țările Americii Latine (Argentina, Chile, Columbia, Costa Rica, Mexic, Uruguay) la sfârșitul anilor ’70, dar nu și în cazul țărilor Asiei de Est (Coreea, Singapore, Taiwan) în urma liberalizării de la sfârșitul anilor ’60. Explicația acestei inconsistențe, cred cercetători precum A. Wood (1967, apud Williamson, 2002), rezidă în specificul contextului internațional la momentul la care țările optează pentru deschiderea economiei, respectiv intensitatea competiției pe segmentul de piață pe care acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltate se face prin fuzionări și achiziții nu are neapărat ca efect crearea unor noi capacități productive (Mkandawire, 2002). Aspecte controversate sunt legate și de libera circulație a forței de muncă. În etapa curentă a globalizării accentul nu cade pe liberalizarea acestui factor, dar este o provocare constantă pentru piețele naționale ale forței de muncă în țările dezvoltate și pentru proiectanții sistemelor de protecție socială. Valuri de migrație a forței de muncă, forțate sau nu, se regăsesc în toate etapele. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2001) și, prin urmare, deschiderea economiilor naționale a fost generatoare de sărăcie și creștere a inegalităților între și în interiorul economiilor naționale. Posibilitatea producerii unor sechele sociale ireversibile a fost recunoscută chiar și în rapoartele organizațiilor internaționale promotoare ale politicii de liberalizare. Din acest motiv, crede Townsend (2002), este important ca guvernanții să acorde atenție nu doar celor afectați de sărăcie severă, ci întregului segment al săracilor relativi, care probabil că nu se vor putea redresa prin propriile forțe în urma trecerii prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
situează un individ pe o poziție privilegiată s-au schimbat, educația - ca nivel și, mai ales, specific al cunoștiințelor - devenind un element definitoriu în asigurarea bunăstării sale. Inegalitatea în țările în tranziție Cea mai recentă mișcare de anvergură în sensul liberalizării piețelor este căderea regimurilor comuniste în Europa și în fosta URSS. Aceste țări au traversat o perioadă de destabilizare în timpul căreia era de așteptat să cunoască creșteri ale nivelurilor de inegalitate - din cauza oportunităților diferite de dezvoltare, a opțiunilor de politică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru colegii săi de partid, de vreme ce România începuse destalinizarea încă din 1952, prin îndepărtarea Anei Pauker și a lui Vasile Luca853. Cu toate acestea, nici Miron Constantinescu și nici Iosif Chișinevski nu au acceptat argumentația liderului lor, căci ambii doreau liberalizarea României și voiau să-l ia pe Hrușciov dept model. Constantinescu era singura persoană care-l putea înlocui pe Gheorghiu-Dej la conducerea partidului, iar Chișinevski era principalul purtător de cuvînt al Moscovei din cadrul PMR854. Deși știa că va depăși acest
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Special a durat peste șase luni. Între timp, pe 25 ianuarie, Kennedy a supus Congresului spre aprobare Legea extinderii comerțului, din 1962. Deoarece Congresul nu voia să intensifice comerțul cu blocul sovietic, propunerea Administrației nu a inclus și prevederi pentru liberalizarea comerțului dintre Est și Vest. Acest proiect de lege era, de fapt, de natură anti-comunistă. Se arăta acolo că blocul sovietic aproape că își triplase volumul comerțului cu 41 de națiuni din Lumea a Treia, în ultimii ani, în eforturile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
revizuiască politica adoptată față de România, în conformitate cu drumul independent pe care-l alesese Gheorghiu-Dej. În cererea sa, el a făcut referire la documentul Cu privire la țările blocului sovietic din Europa de Est, emis de Departamentul de Stat, cu o lună în urmă. Acesta recomanda liberalizarea relațiilor americane cu statele aflate sub influență sovietică. Cererea lui n-a beneficiat, însă, de rezultatul scontat 1037. Pe 26 iunie, președintele Kennedy a ținut o cuvîntare în fața studenților de la Universitatea Liberă din Berlin, referindu-se pentru prima dată la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Vietnam." În februarie 1968, el le-a spus cîtorva adepți din Hillsboro, New Hampshire, că acești comuniști nu pot înțelege comerțul fără concesii. "Trebuie să ne folosim de această pîrghie colosală a comerțului pașnic... ca de un mijloc de liberalizare a politicii țărilor est-europene" 1250. În acest timp, comisia Ednei Kelly își continua audierile. Printre primii vorbitori s-a numărat și Paul Findley, din Illinois, care a lansat un apel pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României, ca răsplată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alte probleme, printre care și politica americană de comerț exterior. Un grup de acțiune desemnat de către Nixon i-a prezentat acestuia concluziile la care ajunsese, pe 31 ianuarie 1969. În esență, raportul nu recomanda prea multe schimbări. Deși Administrația dorea liberalizarea comerțului, presiunile protecționiste interne erau foarte puternice. Creșterea inflației și sporirea balanței deficitului monetar făceau dificilă reducerea barierelor comerciale pentru importuri. Raportul admitea, totuși, că noua Administrație trebuia să facă o declarație prin care să-și expună "noua perspectivă" asupra
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o întrunire a Consiliului Securității Naționale. Refuzul categoric al Moscovei de a se amesteca în Războiul din Vietnam îl înfuriase pe președinte. În ciuda efortului lui Kissinger și a recomandărilor majorității membrilor NSC, Nixon s-a opus absolut tuturor legilor de liberalizare a comerțului cu sovieticii și estul Europei 1311. Nixon nu înțelesese rațiunea sfatului ce-i fusese dat. Asumîndu-și dreptul de a acorda țărilor comuniste "Clauza națiunii celei mai favorizate", președintele și-ar fi putut vărsa mînia asupra Moscovei, neacordînd "Clauza
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe parcurs, Ceaușescu avea să folosească această vizită ca pe o dovadă în plus a independenței României față de Moscova. Pe 28 iunie, președintele american și-a făcut publică intenția de a vizita România. Anunțul era contradictoriu. Opoziția lui Nixon față de liberalizarea comerțului Est-Vest îl situa în tabăra anticomunistă și cu toate acestea, el se hotărîse în mod deliberat să fie primul președinte american care să facă o vizită de stat într-o țară comunistă. Doctrina sa de condiționare atrăgea după sine
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SUA. Nixon era dispus să discute despre această chestiune, dar îi spuse liderului român că decizia ține, până la urmă, de Congres. Documentele relevă faptul că Nixon nu a promis sau garantat acordarea "Clauzei" României, dar a acceptat să acționeze pentru liberalizarea reglementărilor comerciale impuse Bucureștiului 1338. În acea seară, președintele american, împreună cu doamna Nixon, au participat la o recepție festivă. România și Iugoslavia fuseseră singurele țări est-europene care au difuzat, în direct, la televiziune, misiunea navei Apollo pe Lună. Ceaușescu toastă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost forțată să prelungească Legea controlului exporturilor, din 1949 după 30 iunie, data la care expira 1343. Audierile susținute în fața Comitetelor de Bănci și Finanțe, al Senatului și al Camerei Reprezentanților s-au soldat cu o serie de amendamente de liberalizare a Legii controlului exporturilor. Congresul a arătat că reprezentanții Administrației păreau a nu fi hotărîți asupra poziției pe care să o adopte. Reprezentanții Departamentelor de Stat și al Comerțului au susținut în fața comisiilor Congresului poziția președintelui, care opta pentru o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vară, Camera Reprezentanților a aprobat recomandarea președintelui de prelungire a legii din 1949 pe un termen de 4 ani, în ciuda opoziției categorice a unei minorități liberale destul de numeroase. Cu toate acestea, Senatul părea a fi mai receptiv la apelurile pentru liberalizare lansate în cursul audierilor Comisiei de Bănci și Finanțe. În octombrie, senatorii Edmund Muskie, din Maine și Mondale au propus înlocuirea Legii controlului exporturilor, aflată la momentul respectiv în atenția Senatului, cu o nouă lege privind administrarea exportului. Aceasta urma
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
occidentale. În concluzie, proiectul de lege privind administrarea exporturilor îl determina pe președinte să alinieze politica de control al exporturilor la normele impuse de Comitetul de Coordonare (COCOM)1357. Kissinger și Nixon au ripostat. Pentru a răspunde oarecum demersurilor pentru liberalizarea și extinderea comerțului, aceștia s-au oferit să elimine 135 de articole din lista normativă pentru export, apropiind-o, astfel, de listele COCOM 1358. Trucul a dat greș. Interpretînd această mișcare a Administrației ca pe un pas spre calea cea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exporturilor, astfel încît să permită firmelor americane să încheie acorduri de asociere cu firme românești 1369. Secretarul Departamentului de Comerț, Stans, răspunse pe 15 decembrie, arătînd că în acel moment, Departamentul său studia o recomandare a Departamentului de Stat privind liberalizarea normelor de export pentru România. Dacă ideea ar fi fost aprobată, s-ar fi acordat o licență generală de export pentru o serie de bunuri de larg consum ce necesitau, deocamdată, o autorizație separată. Propunerea ar fi asigurat României o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]