243,069 matches
-
dacă le-ar putea istovi. Mab, știi de ce, din zori și până seara, drepții proclamă adevărul și exclusiv adevărul? Pentru că minciuna presupune inteligență, disimulare, memorie. Minciuna îmi slujește să trăiesc voluptuos libertatea și să uit că are și ea o limită. Adevărul dimpotrivă, înseamnă constrângere, prezență și meschină confruntare. El insinuează mereu că noi suntem doar doi copii exaltați și isterici... (Mab) Poetul apără cu îndărătnicie iluzia, atunci când aceasta este amenințată de adevăr: Mă apropii, lipesc buzele de geamul mat: "Vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
nebunia râsului tăcut, deci ei sunt protagoniștii teatrului în negativ. Cei care trăiesc "cu totul și cu totul altfel" se află pe pozitivul peliculei, și atunci nebunia lumii nu poate fi aceeași, ci se divide în alb și negru ca limite ale văzului existențial. Tu râzi atunci când se cuvine să fii serios. S-ar zice că duci o campanie împotriva firii, că până și râsul acesta e o insurgență și un act de sabotaj. (Un timp mai prielnic) Râsul este aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
hidrografic al pârâului Lohan este situat, din punct de vedere geografic, în Podișul Bârladului, subregiunea Podișul Central Moldovenesc. Din punct de vedere matematico geografic, bazinul Lohan este situat între 46ș35’ - 46ș50’ latitudine N și 27ș52’ - 28ș02’ longitudine E. În trasarea limitelor hidro-morfologice ale acestei unități naturale, interferențe de ansamblu ale condițiilor fizico-geografice induc unele dificultăți, dar linia cumpenelor de apă poate contura totuși o personalitate distinctă. În conformitate cu regionarea fizico-geografică menționată, se pot semnala următoarele diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
regiuni a Fălciului (deci și Valea Lohanului) a intrat în preocupările științifice ale geografului I. Gugiuman. Cum în această parte a Podișului Moldovei cercetările geologice de amănunt erau incomplete, I. Gugiuman a acordat atenție și acestor aspecte, aducând precizări asupra limitelor dintre diversele etaje și subetaje stratigrafice. Deși aceste cercetări geologice au întârziat munca geografică, rezultatele au fost remarcabile: descoperirea, pentru orizontul de trecere de la sarmațianul mijlociu la sarmațianul superior, a depozitelor fosilifere ale sarmațianului superior și identificarea unor noi puncte
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Crasnei și a Lohanului, iar în 1942 a realizat un studiu geografic de ansamblu al văii Lohanului. În 1959, în studiul de geografie fizică și economică al Depresiunii Huși, a făcut referiri și la cursul superior al Lohanului, care reprezintă limita vestică a depresiunii menționate. Tot în anul 1959, V. Butnaru a realizat un studiu pedologic în bazinele Crasnei și Lohanului, iar în 1962 a elaborat o lucrare asupra eroziunii solului din cele două bazine. De asemenea, I. Gugiuman și V.
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de 15° -20°) și 65 la râul cu numărul 13, râu de ordinul II, râu care-și dirijează apele într-o arie cu o morfodinamică slabă și înclinări modeste ale terenului (3° 10°). Panta medie a bazinelor hidrografice variază între limite destul de largi. Astfel, la afluenții de ordinul al III-lea, aceasta este cuprinsă între 209,8 m/km la râul Valea Merilor și 92, 46 m/km la râul Drăgan. În primul caz, înclinarea terenului se realizează pe seama depozitelor nisipo-argiloase
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Șchiopeni și Târzii). În perioadele următoare (perioada metalelor, Antichitate, Evul Mediu timpuriu), cu tot aportul uman al marilor migrații, populația din această zonă a Podișului Moldovei nu a crescut prea mult, iar repartiția teritorială a acesteia s-a menținut în limitele unui cadru foarte asemănător perioadei anterioare. În a doua parte a Evului Mediu (secolele XIV - XVIII), procesul de umanizare a acestei regiuni a cunoscut o fază mai activă legată de instalarea unei relative stabilități politice și a unei structuri economico-sociale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ridicat la 83,3 loc/km2. însă, ca și în secolul al XIX-lea, cea mai mare parte din sporul demografic a fost preluat de așezările preexistente, care au cunoscut o dezvoltare teritorială deosebită, trecând chiar, în unele situații, peste limitele impuse de sit. Evoluția teritorială a așezărilor, în secolul al XX-lea, exprimă o tendință generală de modernizare a societății, dorința de a beneficia de unele elemente de civilizație și de a căpăta un acces mai facil la căile de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
iar teren neproductiv, 4,6% (506 ha). În general, terenurile arabile din bazinul Lohan sunt situate pe pante mai mici de 10°. Din cercetările efectuate de o serie de specialiști (printre care și V. Butnaru) a rezultat că până la această limită, majoritatea culturilor agricole pot asigura producția corespunzătoare în cazul aplicării unei tehnologii adecvate. De regulă, solele sunt orientate în lungul curbelor de nivel. Există însăși situații când aceste suprafețe agricole apar pe terenuri cu înclinări mai mari de 10°, și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de acces: defrișare, desțelenire sau lucrări de amenajare a apelor. În toate cele trei cazuri, munca depusă era o justificare pentru dobândirea stăpânirii locurești, împreună cu toate celelalte reguli menționate anterior. În ciuda faptului că defrișările și desțelenirile puteau fi făcute fără limită, apar conflicte cu privire la aceste stăpâniri. Stahl (1998, vol. II, p. 53) menționează trei cauze majore ale unor astfel de conflicte: o primă cauză este dorința unor obșteni de a acapara terenuri puse în valoare prin defrișare sau desțelenire de către alții
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
un fel de împărțire naturală, de la sine a munților și pădurilor în funcție de distanța de la sat la aceste sisteme de resurse (Stahl, 1998, vol. I, pp. 132-135). Exploatarea pădurii în perioada de devălmășie absolută se făcea fără reguli care să impună limite cantitative sau tehnologice. Pădurea ca atare nu era considerată un bun în sine. Atâta timp cât limitele tehnologice, demografice și gradul de dezvoltare a economiei, a piețelor împiedicau transformarea lemnului în marfă, preocuparea pentru conservarea pădurii nu exista. Din contră, pădurea era
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
la aceste sisteme de resurse (Stahl, 1998, vol. I, pp. 132-135). Exploatarea pădurii în perioada de devălmășie absolută se făcea fără reguli care să impună limite cantitative sau tehnologice. Pădurea ca atare nu era considerată un bun în sine. Atâta timp cât limitele tehnologice, demografice și gradul de dezvoltare a economiei, a piețelor împiedicau transformarea lemnului în marfă, preocuparea pentru conservarea pădurii nu exista. Din contră, pădurea era percepută ca un obstacol în calea asigurării bunului trai, motiv pentru care „defrișarea pădurii era
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prin procedeul descris (Stahl, 1998, vol. I, pp. 223-256). Și această regulă este însă discutabilă. În primul rând, din studiul lui Stahl nu reiese care erau motivele stabilirii unei dimensiuni „standard” a poienii, dar, dat fiind că nu există o limită cu privire la câte astfel de poieni puteau fi create, putem trage concluzia că scopul nu era acela al protejării pădurii. În concluzie, consider că sistemul de exploatare a pădurilor era total falimentar, iar motivul pentru care nu a produs o criză
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Stahl, 1998, vol. II, pp. 181-183) Țăranii contestau terenurile îngrădite și se adunau noaptea pentru a dărâma gardurile. Când lemnul a devenit marfă, cei care aveau resurse să facă tăieri masive au profitat de legea devălmășiei și au tăiat fără limită. Perioada aceasta de abuzuri cu efecte devastatoare asupra pădurii este foarte bine ilustrată de D. Sârbescu Lopătari (apud Stahl, 1998, vol. II, pp. 183 184): Nu cred să fi existat vreodată vreun chip mai barbar de distrugere a unei păduri
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
numim azi tragedia bunurilor comune (vezi Hardin, 1968). Ca urmare a acestor acțiuni de apropriere abuzivă, se produce o aglomerare prematură a sistemelor de resurse și apare preocuparea pentru reglementarea strictă a modului de exploatare. Criteriul principal de stabilire a limitelor de exploatare era acela de a identifica diferența (cantitativă și, uneori, calitativă) dintre aproprierea de resurse pentru satisfacerea nevoilor gospodărești, de supraviețuire, și aproprierea de resurse cu scopul de a obține venituri, fiind permis doar primul tip de apropriere. Aproprierea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de monitorizare eficient. În prima categorie aș include încercarea anumitor sate de a limita cantitatea de lemn tăiată prin stabilirea numărului maxim de brazi, pentru că aceste reguli vizează în special pădurile de conifere, care pot fi tăiați (în unele sate limita era stabilită la 10 brazi sau un brad fără taxă, iar în altele la 1, 4, 5 sau 7, cu plata unei taxe) sau a numărului maxim de metri cubi (între 3 și 6 m3). Unele sate permit doar tăierea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
105 116), conform căreia toate comunitățile studiate și care eșuaseră în buna guvernare a bunurilor comune nu îndeplineau trei sau mai multe dintre cele opt principii de organizare ce au capacitatea de a modifica stimulentele care influențează comportamentul indivizilor: a) „Limite bine stabilite”. Trebuie să fie foarte bine precizat care sunt indivizii sau gospodăriile care au acces la bunurile comune și care sunt limitele resursei. Chiar dacă interpretăm regulile prezentate mai sus în privința accesului la resurse ca fiind „limite bine stabilite”, această
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cele opt principii de organizare ce au capacitatea de a modifica stimulentele care influențează comportamentul indivizilor: a) „Limite bine stabilite”. Trebuie să fie foarte bine precizat care sunt indivizii sau gospodăriile care au acces la bunurile comune și care sunt limitele resursei. Chiar dacă interpretăm regulile prezentate mai sus în privința accesului la resurse ca fiind „limite bine stabilite”, această condiție este oricum respectată doar pe jumătate pentru că nu regăsim decât foarte târziu o preocupare pentru identificarea limitelor resurselor. b) „Coerență între regulile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
comportamentul indivizilor: a) „Limite bine stabilite”. Trebuie să fie foarte bine precizat care sunt indivizii sau gospodăriile care au acces la bunurile comune și care sunt limitele resursei. Chiar dacă interpretăm regulile prezentate mai sus în privința accesului la resurse ca fiind „limite bine stabilite”, această condiție este oricum respectată doar pe jumătate pentru că nu regăsim decât foarte târziu o preocupare pentru identificarea limitelor resurselor. b) „Coerență între regulile de apropriere, cele de menținere a resursei și condițiile locale.” Regulile de apropriere - care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
bunurile comune și care sunt limitele resursei. Chiar dacă interpretăm regulile prezentate mai sus în privința accesului la resurse ca fiind „limite bine stabilite”, această condiție este oricum respectată doar pe jumătate pentru că nu regăsim decât foarte târziu o preocupare pentru identificarea limitelor resurselor. b) „Coerență între regulile de apropriere, cele de menținere a resursei și condițiile locale.” Regulile de apropriere - care restricționează accesul în funcție de timp, loc, tehnologie și cantitate - sunt elaborate raportat la condițiile locale și la regulile de menținere, care solicită
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
2004, Banca Națională a României a aprobat cererile de fuziune întocmite de 504 cooperative de credit din rețeaua CREDITCOOP, din care 98 cooperative de credit absorbante și 406 cooperative absorbite. Prin aceste fuziuni s-a urmărit realizarea următoarelor obiective: - atingerea limitei minime a fondurilor proprii ale cooperativei de credit care va rezulta din fuziune, de 3 miliarde lei, în conformitate cu prevederile Normelor Băncii Naționale a României; - asigurarea unor condiții mai bune de dezvoltare a cooperativei de credit rezultate; - obținerea, după
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
fuziune, de 3 miliarde lei, în conformitate cu prevederile Normelor Băncii Naționale a României; - asigurarea unor condiții mai bune de dezvoltare a cooperativei de credit rezultate; - obținerea, după finalizarea procesului de fuziune, a unor indicatori de prudențialitate bancară situați în limitele prevăzute de reglementările în vigoare; - concentrarea actului de decizie la cooperativa absorbantă, ceea ce va determina gestionarea mai eficientă a patrimoniului, reducerea costurilor de exploatare, reducerea cheltuielilor cu investițiile, cu personalul, a celor de administrație etc.; - instituirea unor noi forme de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
credit afiliate în rețeaua CREDITCOOP este reglementată, autorizată și supravegheată de către Banca Națională a României fiind similară cu aceea a oricărei instituții bancare. 2.2 Modul de organizare al CREDITCOOP 2.2.1 Casa Centrală CREDITCOOP Casa Centrală desfășoară, în limita autorizației de funcționare acordate de Banca Națională a României, următoarele activități: a) acceptarea de depozite; b) acordarea de credite persoanelor fizice, altele decât membrii cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate și persoanelor juridice care au domiciliul/reședința, respectiv au sediul
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de depozit); - titluri de stat; - titluri de valoare, emise de autorități ale administrației publice locale; l) consultanță privind activitățile desfășurate de organizațiile cooperatiste de credit; În ceea ce privește cooperativele de credit din rețeaua CREDITCOOP, activitățile pe care acestea le pot desfășura, în limita autorizației acordate de către Banca Națională a României și potrivit reglementărilor Casei Centrale CREDITCOOP sunt următoarele: a) acceptarea de depozite de la membrii cooperatori, precum și de la persoane fizice și juridice care domiciliază/au sediul social și își desfășoară activitatea în
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
încheie acte juridice în numele și pe seama cooperativei de credit; - rezolvă orice alte sarcini conforme cu legea și cu actul constitutiv, ce intră în competența sa B. Vicepreședintele Are următoarele atribuții: - angajează unitatea în relațiile cu persoanele fizice și juridice, în limita delegării primite din partea consiliului de administrație; - angajează patrimonial cooperativa de credit în lipsa președintelui și în limita delegării date de consiliul de administrație; - reprezintă cooperativa de credit în fața organelor de justiție, în lipsa președintelui; - răspunde de aducerea la îndeplinire, în spiritul
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]