4,819 matches
-
-lea). Pentru secolul al V-lea și secolul al VII-lea sunt atestate urme ale "gepizilor" iar perioada dintre secolul al VI-lea și secolul al XII-lea a fost marcată de pătrunderi în mediul autohton de populații migratoare (slavi, maghiari, avari,etc). În secolul al XII-lea dar și în secolul al XIII-lea această zonă a fost colonizată de secui, care pe parcursul conviețuirii cu populația autohtonă au creat o cultură proprie și originală. Importanța economică a acestui județ este
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
Transilvania în secolul al VI-lea, au fost creștini, adepți ai arianismului. După "retragerea aureliană" (271 d. Chr.), teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, între secolele al III-lea și al X-lea, de goți, huni, gepizi, avari, slavi, protobulgari, maghiari și pecenegi. Populația autohtonă, rămasă după retragerea aureliană, a fost nevoită să părăsească orașele romane din locurile deschise, retrăgându-se către zonele muntoase. Descoperirile arheologice atestă că, un timp, amfiteatrul de la Sarmizegetusa romană (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) a fost folosit ca
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
la istoricii Pál Hunfalvy, Bálint Hóman), tratează evenimente (reale sau fictive) petrecute cu trei secole înaintea epocii lor. Ceea ce, potrivit diverșilor istoriografi, mărește marja de eroare. Dar Amonymus aducea mărturii clare în sprijinul priorității și continuității românilor și slavilor față de maghiari și din acest motiv a apărut o reacție critică fără limite a istoricilor naționaliști maghiari. Însă alte izvoare referitoare la Transilvania până prin secolele XIII-XIV sunt foarte rare; ele au început să sporească îndeosebi odată cu urcarea pe tron a reprezentanților dinastiei
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
Arad, Oradea, Subotica, Košice, Muncaci, Novi Sad ș.a.). Tratatul de la Trianon a plasat 33% din populația maghiară a Ungariei dinainte de război în afara granițelor. Între cele două războaie, Ungaria a dus o luptă susținută pentru anularea Tratatului de la Trianon, pe care maghiarii o considerau o nedreptate istorică. Unii istorici și politicieni maghiari pretind că odată cu reforma agrară română din 1921, care a afectat marea proprietate funciară din România, printre care și pe marii proprietari maghiari, în timp ce, o vreme după război, economia Ungariei
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
o populație românească de de locuitori (50,2%), și maghiară de locuitori (37,1%) (conform recensământului din 1930) teritoriu cunoscut sub numele de Transilvania de Nord (în maghiară "Észak-Erdély"). La recensământul din 1941 1 344 000 (54%) și-au declarat maghiari, 1 068 700 (43,5) români și 47 300 (1,9%) Alte surse ne informează despre o prezență maghiară de 52% (majoritate absolută) respectiv 47,5% (majoritate relativă) în regiune. Diferența relativ mare între numărul maghiarilor și numărul vorbitorilor limbii
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
54%) și-au declarat maghiari, 1 068 700 (43,5) români și 47 300 (1,9%) Alte surse ne informează despre o prezență maghiară de 52% (majoritate absolută) respectiv 47,5% (majoritate relativă) în regiune. Diferența relativ mare între numărul maghiarilor și numărul vorbitorilor limbii maghiare ca limbă maternă arată că mulți dintre locuitori și-au declarat maghiari chiar dacă nu erau, mai ales dintre evrei și nemți (mulți dintre ei și-au declarat români la recensămintele anterioare) - ca urmare în 1941
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
surse ne informează despre o prezență maghiară de 52% (majoritate absolută) respectiv 47,5% (majoritate relativă) în regiune. Diferența relativ mare între numărul maghiarilor și numărul vorbitorilor limbii maghiare ca limbă maternă arată că mulți dintre locuitori și-au declarat maghiari chiar dacă nu erau, mai ales dintre evrei și nemți (mulți dintre ei și-au declarat români la recensămintele anterioare) - ca urmare în 1941 numărul persoanelor care și-au declarat maghiari era cu 36,811 mai mare decât cel al vorbitorilor
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
limbă maternă arată că mulți dintre locuitori și-au declarat maghiari chiar dacă nu erau, mai ales dintre evrei și nemți (mulți dintre ei și-au declarat români la recensămintele anterioare) - ca urmare în 1941 numărul persoanelor care și-au declarat maghiari era cu 36,811 mai mare decât cel al vorbitorilor de limba maghiară ca limba maternă. Totodată o relativ mare parte a românilor și-au declarat maghiari (deși ca limbă maternă au semnat cea română). Ca urmare numărul românilor era
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
la recensămintele anterioare) - ca urmare în 1941 numărul persoanelor care și-au declarat maghiari era cu 36,811 mai mare decât cel al vorbitorilor de limba maghiară ca limba maternă. Totodată o relativ mare parte a românilor și-au declarat maghiari (deși ca limbă maternă au semnat cea română). Ca urmare numărul românilor era cu 39,471 mai mică decât numărul vorbitorilor de limba română ca limba maternă. Numărul mărit al maghiarilor (față de recensămintele anterioare) se explică și cu faptul că
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
o relativ mare parte a românilor și-au declarat maghiari (deși ca limbă maternă au semnat cea română). Ca urmare numărul românilor era cu 39,471 mai mică decât numărul vorbitorilor de limba română ca limba maternă. Numărul mărit al maghiarilor (față de recensămintele anterioare) se explică și cu faptul că în 1941 evreii transilvăneni și-au declarat în mare parte maghiari (evreii erau doar 31,3% din numărul total al mozaicilor), timp ce la recensământul român din 1930 93,9% dintre
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
conține centre majore de procesare a fierului și oțelului, cât și complexe industriale chimice și textile. Printre ocupațiile importante se numără creșterea de animale, agricultura, producția viticolă și de fructe. În Transilvania, pe lângă români, locuiesc și alte comunități etnice importante: maghiari, germani, slovaci și țigani. Conform rapoartelor INSSE din 2009, orașele cele mai mari ale Transilvaniei (în sensul larg, care cuprinde Sătmarul, Crișana și Maramureșul) sunt: Primul recensamânt oficial din Transilvania în care s-a facut distincție între naționalități (distincție făcută
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
Harghita este un județ situat în estul Transilvaniei, în zona centrală a României. Reședința județului este municipiul Miercurea Ciuc. este locuit în majoritate absolută de maghiari. Conform datelor recensământului din 2011 peste 84% din locuitori s-au declarat maghiari. Județul fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Mureș-Autonomă Maghiară (din raioanele Toplița, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc și Miercurea Ciuc). Cea mai mare parte a teritoriului
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
Harghita (30 de consilieri): Județul Harghita are 4 municipii, 5 orașe și 58 de comune. Județul Harghita are o populație de 326.222 locuitori, din care peste 56% traiesc în mediul rural. În județul Harghita trăiesc 276.038 de etnici maghiari, adică 84,61% din totalul populației. Sub aspect confesional majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici. Conform datelor recensământului din 2011 au fost înregistrați 200.663 de romano-catolici, 37.670 ortodocși, 36.760 reformați, 21.093 unitarieni ș.a. Exploatarea și prelucrarea lemnului în
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
582 Plasa Râciu, 70 416 Plasa Reghin, 22 777 Plasa Teaca, 23 716 Plasa Toplița. Judetul Mureș are o populație de 580.851 locuitori din care : 309.375 etnici români, adică 53,26% din totalul populației și 228.275 etnici maghiari, adica 39,30% din totalul populației. Populația Județul Mureș: De-a lungul timpului populația județului a fost într-o continuă creștere, după cum se vede și din graficele de mai jos. Între 1992 și 2002 a apărut o ușoară scădere a
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Sirmium, oraș român situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de români în 395 d.Hr. Slavii se stabilesc în număr mare în Voievodina începând cu secolul VI. În secolul IX, maghiarii veniți în Panonia împing slavii și românii în Banat și Voievodina, ocupă regiunea și o controlează până în secolul XVI, cănd teritoriul este ocupat de turci. Voievodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526
Voievodina () [Corola-website/Science/296873_a_298202]
-
În secolul IX, maghiarii veniți în Panonia împing slavii și românii în Banat și Voievodina, ocupă regiunea și o controlează până în secolul XVI, cănd teritoriul este ocupat de turci. Voievodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) și a căderii Banatului (1552). Ocupația otomană este însoțită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) și Passarowitz (1718), provincia intră sub dominația Imperiului Habsburgic și, ulterior, a Austro-Ungariei. Totuși, teritoriul
Voievodina () [Corola-website/Science/296873_a_298202]
-
regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Șerbiei. Coaliția aflată la guvernare în Voievodina este compusă din fracțiunile politice Partidul Democrat, Uniți pentru Voievodina (coaliție constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraților din Voivodina), Alianța Maghiarilor din Voivodina și Mișcarea politică „Forță Șerbiei”. Funcția de președinte al guvernului voievodinean este deținută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce președintele parlamentului voievodinean este Egeresi Sándor (Liga Social Democraților din Voievodina). Principalele orașe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul
Voievodina () [Corola-website/Science/296873_a_298202]
-
târziu, Habsburgii au preluat controlul asupra regiunii, după mai multe războaie împotriva otomanilor. După ce căile ferate au început să apară, rolul Caransebeșului a crescut continuu. La sfârșitul secolului 19, românii din așezare l-au ales deputat în Paralmentul Ungariei pe maghiarul Lajos Mocsáry, care a fost un politician democrat progresist care a luptat pentru drepturile culturale și administrative a tuturor naționalităților (inclusiv a românilor) ce locuiau în Regatul Ungar al acelui timp. În urma unirii Transilvaniei cu România din 1918, Caransebeș a
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]
-
să o faciliteze. Aceasta a dus la o reacție de opoziție vie din partea elitelor intelectuale ale naționalităților nemaghiare din Ungaria, al căror interes nu era integrarea urbană a grupurilor aflate sub influența lor (ca preoți, avocați etc.) Istoria timpurie a maghiarilor este puțin cunoscută. Trecutul îndepărtat al poporului maghiar poate fi reconstituit, în linii generale, în funcție de izvoare lingvistice și doar pe un plan secundar de izvoare istorice. Izvoarele arheologice referitoare la maghiari anterioare secolului IX sunt disputate. Lingviștii și istoricii consideră
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
influența lor (ca preoți, avocați etc.) Istoria timpurie a maghiarilor este puțin cunoscută. Trecutul îndepărtat al poporului maghiar poate fi reconstituit, în linii generale, în funcție de izvoare lingvistice și doar pe un plan secundar de izvoare istorice. Izvoarele arheologice referitoare la maghiari anterioare secolului IX sunt disputate. Lingviștii și istoricii consideră, de comun acord, că ungurii provin din teritoriul aflat la granița dintre zonele împădurite ale Munților Urali și stepa euroasiatică. Acolo s-a consumat și o primă etapă a etnogenezei ungurilor
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
la granița dintre zonele împădurite ale Munților Urali și stepa euroasiatică. Acolo s-a consumat și o primă etapă a etnogenezei ungurilor. Din simbioza a două elemente etnice de tip ugric a luat naștere o populație de limbă uralică. Denumirea "maghiari" este rezultanta contopirii denumirii celor două entități etnic-tribale. Ungurii s-au autodenumit totdeauna maghiari ("magyar"), însă populațiile vecine i-au denumit unguri dupa numele țării lor, Ungaria (în latină - Hungaria). i au asimilat în cursul timpului populatii turcice care li
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
de luptă specifică popoarelor de stepă, bazată pe atacuri și retrageri surprinzătoare, inventivitate și disciplină, războinicii unguri au reușit să iasă învingători în numeroase confruntări militare, mai ales folosind cu abilitate arcul asiatic. În calitate de aliați ai ducelui de Bavaria Arnulf, maghiarii pătrund în anul 899 în Italia. În continuare, ei atacă, pe rând, între anii 911-933, Spania, Franța și Italia. Seria victoriilor ungurești este stopată temporar în anul 933 de ducele bavarez Heinrich I. Același Heinrich va întreprinde în anul 950
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
care se aflau ungurii, conducătorul uniunii tribale, principele Géza (971-997), a pregătit premisele creștinării ungurilor și ale întemeierii statului maghiar. Fondarea Regatului Ungar și începutul convertirii ungurilor la catolicism au fost înfăptuite de fiul său, Ștefan I al Ungariei (997-1038). Maghiarii și-au extins statul atacând și cucerind pe rând Moravia, Francia Răsăriteană. După stingerea dinastiei Arpadiene, Carol Robert de Anjou a luat tronul. Fiul său Ludovic a pus capăt anarhiei, a extins statul maghiar și a creat o uniune statală
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
este estimat la câteva sute de mii (în jur de 200.000-250.000). Comunități maghiare importante există în Europa occidentală, Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă, precum și America Latină (îndeosebi în Brazilia, cu 150.000-200.000, Argentina, Chile, Venezuela, Uruguay, Costa Rica). În afara maghiarilor etnici sau a ungurilor, mai există în Ungaria, Israel și în alte țări câteva zeci de mii de evrei vorbitori de maghiară ca limbă maternă. Romii din Ungaria și unii romi din România (Transilvania) și Slovacia sunt de asemenea vorbitori
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
a Sudanului. Dar există câteva localități și la granița cu Etiopia. Magyarab au o istorie de 500 ani, au emigrat în Africa în două mari grupe. În secolul XVI au venit ca soldați maghiari, iar în secolul XVIII au venit maghiari care au fost alungați de către Maria Tereza, fiindcă ea n-a permis funcționarea comunităților maghiar-islamice pe teritoriul Imperiului Habsburgic. Astăzi în Africa trăiesc 7000 de magyarabi.
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]