5,243 matches
-
de ferestre dispuse pe mai multe rânduri. Prin ele se revarsă lumina zilei spre spațiul central de jos și spre cel de la galerii. Intregul perimetru al spațiului central, până la galerii și "Nartexul interior" până la bolțile cu mosaic, sunt placate cu marmură într-o paletă coloristică discretă inimitabil de diversă. Unii autori vorbesc de peste 60 de nuanțe de marmură, cu incredibile jocuri de nervuri. Marmura albă este provenită din insula Proconessos din Marea Marmara, cea cu nuanțe verzi din insula Eubeea și
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
jos și spre cel de la galerii. Intregul perimetru al spațiului central, până la galerii și "Nartexul interior" până la bolțile cu mosaic, sunt placate cu marmură într-o paletă coloristică discretă inimitabil de diversă. Unii autori vorbesc de peste 60 de nuanțe de marmură, cu incredibile jocuri de nervuri. Marmura albă este provenită din insula Proconessos din Marea Marmara, cea cu nuanțe verzi din insula Eubeea și din Munții Tayget, de lângă Sparta, cea cu nuanțe roz de la Synada, din Asia Mică, cea cu nuanțe
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Intregul perimetru al spațiului central, până la galerii și "Nartexul interior" până la bolțile cu mosaic, sunt placate cu marmură într-o paletă coloristică discretă inimitabil de diversă. Unii autori vorbesc de peste 60 de nuanțe de marmură, cu incredibile jocuri de nervuri. Marmura albă este provenită din insula Proconessos din Marea Marmara, cea cu nuanțe verzi din insula Eubeea și din Munții Tayget, de lângă Sparta, cea cu nuanțe roz de la Synada, din Asia Mică, cea cu nuanțe de galben și roșu închis din
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
din insula Proconessos din Marea Marmara, cea cu nuanțe verzi din insula Eubeea și din Munții Tayget, de lângă Sparta, cea cu nuanțe roz de la Synada, din Asia Mică, cea cu nuanțe de galben și roșu închis din Africa. Placile de marmură sunt prinse în panouri, cu desenele nervurilor așezate simetric. In navele laterale există panouri de marmură gravată, asemănătoare cu cele de deasupra "Porții imperiale". Gravurile reprezintă delfini stilizați și Tridentul zeului Poseidon, simboluri emblematice ale Imperiului Roman de Răsărit Mozaicuri
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Tayget, de lângă Sparta, cea cu nuanțe roz de la Synada, din Asia Mică, cea cu nuanțe de galben și roșu închis din Africa. Placile de marmură sunt prinse în panouri, cu desenele nervurilor așezate simetric. In navele laterale există panouri de marmură gravată, asemănătoare cu cele de deasupra "Porții imperiale". Gravurile reprezintă delfini stilizați și Tridentul zeului Poseidon, simboluri emblematice ale Imperiului Roman de Răsărit Mozaicuri splendide s-au păstrat în diverse puncte ale bisericii. Pe semicupola absidei altarului se găsește o
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
bronz dinspre exterior a vestibulului datează din sec. 2-1 e.A, numită " Frumoasa poartă", a fost adusă de la un templu elenistic din cetatea Tarsus, Asia Mică, de care este legată viața Sfântului Paul. Curiozități O curiozitate o reprezintă coloana de marmură cu secțiune patrată, plasată în extremitatea de sud-est, în spațiul central. Pe ea există o amprentă de palmă care a intrat în legendele creștine și turcești. Blocul de marmură cu amprenta palmei a fost adăugat coloanei mai târziu, fiind adus
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
legată viața Sfântului Paul. Curiozități O curiozitate o reprezintă coloana de marmură cu secțiune patrată, plasată în extremitatea de sud-est, în spațiul central. Pe ea există o amprentă de palmă care a intrat în legendele creștine și turcești. Blocul de marmură cu amprenta palmei a fost adăugat coloanei mai târziu, fiind adus de la biserica Theodokos (localitatea Ayvansaray, Asia Mică). Amprenta este atribuită Sfintei Fecioare, care prigonită de evrei se refugiase în Asia Mică, împreună cu Sfântul Ioan Evanghelistul, în jurul anului 60 e.N.
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
este considerată miraculoasă pentru vindecarea bolilor de ochi.. Cel interesat trebuie săintroducă degetul mare în gaură și să facă o rotire a palmei în jurul găurii, pentru a culege transpirația pietrei. Tot o curiozitate o reprezintă cele două vase ovoidale, de marmură albă, aflate de o parte și de alta a Porții imperiale, în nava centrală. Vasele au fost descoperite în ruinele anticului Pergam și aduse de turci la Constantinopol. Li s-a adăugat câte un capac și câte un robinet, pentru
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
lipsește, astfel că acum are numai înălțimea de 19,6 metri, sau 25,6 metri împreună cu piedestalul, sau soclul cel nou. Se sprijină pe patru cuburi de bronz cu latura de 0,45 metri, interpuse între el și soclul de marmură. Obeliscul este inscripționat pe cele patru fețe cu hieroglife care celebrează victoriile faraonului pe malurile Eufratului, către anul 1450 e.A. Piedestalul de marmură albă este bogat ornamentat cu basoreliefuri de mare interes din perioada lui [[Theodosius I-ul]], iar reparațiile
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
pe patru cuburi de bronz cu latura de 0,45 metri, interpuse între el și soclul de marmură. Obeliscul este inscripționat pe cele patru fețe cu hieroglife care celebrează victoriile faraonului pe malurile Eufratului, către anul 1450 e.A. Piedestalul de marmură albă este bogat ornamentat cu basoreliefuri de mare interes din perioada lui [[Theodosius I-ul]], iar reparațiile care se observă în trupul de marmură trimit gândurile la un eventual accident suferit de acel bloc imens. Străpungerea lui de un canal
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
fețe cu hieroglife care celebrează victoriile faraonului pe malurile Eufratului, către anul 1450 e.A. Piedestalul de marmură albă este bogat ornamentat cu basoreliefuri de mare interes din perioada lui [[Theodosius I-ul]], iar reparațiile care se observă în trupul de marmură trimit gândurile la un eventual accident suferit de acel bloc imens. Străpungerea lui de un canal de canalizare vorbește de o altă etapă nefericită a soclului, dinaintea folosirii lui ca postament pentru obeliscul adus din Egipt. Avarierea soclului poate fi
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
nord-vest a satului, un monument al eroilor nu mai păstrează vreo inscripție comemorativă și nu pomenește vreun nume de erou, deși fii ai comunității au căzut în cele două războaie mondiale. Monumentele familiei proprietarului Niță Gr. Orzea (1851-1917), realizate din marmură în urmă cu un secol, se află și ele acolo.
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
vara anului 1997 s-au efectuat lucrări de consolidare ale monumentului istoric, atunci fiind refăcută zidăria și tencuiala exterioară a bisericii. În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor acestei biserici: Gheorghe Alexandru și Maria Mavrocordat. Placa acestor morminte este din marmură albă; la partea superioară se află stema Principatelor Române (capul de zimbru și vulturul cu crucea în cioc) și sub ea sunt două inscripții în limba greacă, una datând din anul 1804 și cealaltă din 1848.
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
Padeș. Acesta a constituit în vremuri de restriște loc de refugiu al locuitorilor din împrejurimi din fața năvălitorilor străini. Masivul muntos, în întregul său cât și în împrejurimile immediate a localității, ascunde în subsol numeroase bogății: fier mangan, aur, plumb, zinc, marmură, calcar, dolomite, etc. În această zonă Nădrag - Obreja - Crivina -Tincova - Fârdea, cercetările geologice întreprinse îndeosebi în perioada anilor 1956 - 1980 au pus în evidență însemnate rezerve de minerale utile: aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe lângă cele de fier, plumb și
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
reuniune de citire și asociație de pășunat. Primul război mondial a cerut 29 de victime și din rândul locuitorilor din Ofsenița. În amintirea celor căzuți în război s-a ridicat monumentul eroilor din centrul comunei, care a fost executat din marmură albă, ridicată pe un postament de beton și cărămidă și este înconjurat de o frumoasă grădiniță de flori și împrejmuit cu un gard de fier. În Monografia Banatului a lui Ion Satreanu, editata la Timișoara în 1935 găsim: "Ofsenița - plasa
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
relaționare integratoare în spațiul social rural ce ar putea si reprezentat schematic ca în figura nr 1. Fig 1. EA1 - structuri artizanale legate de meștesuguri (primii în ordine istorică) fierarii, cojocarii, vărarii, rotarii, oralii, fluierarii, cizmarii, cioplitorii în piatră și marmură, scărarii, lemnarii de furci, greble, dogarii, morarii, tăbăcarii; EA2 - instalații mecanice pentru utilizarea forței valurilor de apă: mori, pive, dârse, vâltori ET - structuri economice legate de producția exclusiv agrară. Diversitatea producției ca reflex economic al diversificării nevoilor, a antrenat o
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
anul 2004, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, s-au finanțat din bugetul statului unele lucrări de restaurare parțială a cetății, fiind aplicată pe zidul fortului, în apropierea intrării, o placă memorială din marmură. Lucrările efectuate au vizat acoperirea pivniței cu o placă din beton, consolidarea arcadelor interioare, restaurarea podului de acces în cetate etc. Începând din anul 2005, în cetate sunt găzduite expoziții temporare de pictură sau expoziții cu figuri de ceară pe
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
legende care vorbesc despre „berbințele (bărbânțele) cu galbeni” ale lui Pîntea, ascunse în peșteri din diverse regiuni. Pe serpentinele de coborâre din pasul Gutin spre Baia Mare, puțin mai jos de hanul se află mormântul (poate cenotaful) acestuia. Pe placă de marmură este înscris textul: “Legenda spune că Pîntea Viteazul a cărui viața a fost curmata de uneltirile nobililor din Baia Mare la 7 august 1703 a fost înmormântat în acest loc de către ostenii săi”.
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
clopotul mare, ce a servit biserică din 1817 și care este astăzi piesă de muzeu, se află o inscripție cu caractere chirilice care oferă informații despre ctitori și anul ridicării bisericii. Această inscripție a fost copiată pe o placă de marmură amplasată ulterior pe peretele din partea dreaptă a intrării în biserică: Pereții interiori ai bisericii și catapeteasma au fost pictați în 1818 de “zugravul” Balomir, care a încasat suma de 5000 lei. El a realizat și un portret al vistiernicului pictat
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
o cripta în biserică. În anul 1907, osemintele domnitorului au fost spălate și puse în cripta amenajată în biserică, într-o cutie de argint așezată într-un sicriu de stejar. Cripta a fost acoperită cu o lespede de mormânt din marmură albă de Carrara. Cu acest prilej, a fost depusă în biserică și racla din lemn cu osemintele celor doi fii adoptivi, Alexandru și Dimitrie. În primăvara anului 1944, ca urmare a apropierii frontului, osemintele domnitorului au fost scoase din biserică
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
Romeo Andronic. Lăcașul de cult a fost resfințit la data de 22 august 1992 de către mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Cu acest prilej, pe partea stângă a zidului de la intrarea în biserică a fost amplasată o placă de marmură ce conține următoarea inscripție: ""Cu binecuvântarea I.P.S. Daniel mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a P.S. Pimen, cu osteneală pr. paroh Gh. Novac și a credincioșilor din parohia Ruginoasa s-a repictat și resfințit această biserică cu hramul: „Adormirea Maicii Domnului” în
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
roșcate-închis de granați. Alternând cu aceste micașisturi, care ocupă toată creasta principală, apar, în special, în partea de vest a Făgărașului, amfibolite (roci de culoare închisă datorită predominanței unui mineral negru-verzui din grupa amfibolilor) și calcare cristaline albe (de exemplu: marmurele din "Fereastra Zmeilor", din "Valea Moașa Sebeșului", "Piatra Albă", "Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab metamorfozate decât cele amintite și anume șisturi argintii
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
sa, Doamna Elena Cuza (1825-1909), care s-a ocupat de mobilarea și decorarea încăperilor, de grădină și de acareturi. Ea a angajat meșteri pentru repararea clădirii și grădinari germani pentru refacerea parcului din jurul castelului. Scara centrală a fost construită din marmură, pereții au fost tapetați cu mătase de la Paris, au fost construite șeminee și s-au adus policandre scumpe. Doamna Elena Cuza a comandat unei firme din Paris, la 19 noiembrie 1863, piese de mobilier în valoare de 61.909 franci
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
Lord Frederic Leighton temei, potrivit căreia Orfeu acceptă implacabilitatea destinului său și se desprinde aproape violent din ultima îmbrățișare a Euridicei (Fig. 8). Tragedia pierderii Euridicei îl preocupă și pe Auguste Rodin. Grupul „Orfeu și Euridice părăsind infernul” (versiunea în marmură din 1893 în Metropolitan Museum of Art New York) este inclus ulterior, precum multe alte compoziții ale sculptorului, în „Poarta Infernului”. Orfeu este surprins de Rodin în momentul în care regretă că și-a zărit iubita, acoperindu-și deznădăjduit ochii. Dramatismul
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
i-au eliberat pe arestați, iar jandarmii unguri au fost alungați pentru totdeauna din sat. Din Primul Război Mondial avem un frumos monument foarte bine îngrijit - reprezentând tributul de sânge al celor 19 eroi, cu numele gravate pe placa de marmură. În luna mai 2002 a fost inaugurat al doilea obelisc, pentru alți 39 de eroi căzuți în est și vest în Al Doilea Război Mondial. În incinta celor două biserici este un alt cimitir al celor 66 de eroi naționali
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]