5,675 matches
-
trezind niște sentimente nelalocul lor într-o luni dimineața, când oamenii serioși se duc la lucru, iar alții, încă mai serioși, se întorc de la piață. Frunza, o frumusețe, părea un obiect de faianță fină din alte vremi, pictat de un meșter de mult decedat. Îmi era nu știu cum să o desprind de geamul puțin aburit. Era o mică bijuterie. Așteptam să se desprindă singură și îi pândeam grațioasa plutire care urma în drumul ei spre asfalt. Dar am atras atenția unor vecini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
zona dobrogeană, în secolul al XVI-lea. Beiul din Silistra i-a dat ordin, în 1565, domnitorului Alexandru Lăpușneanu să-l ajute în a-i prinde și pedepsi pe corsarii de pe malurile dintre țări. În secolul al XVIII-lea, ierarhia meșterilor români arată ce tradiție a construcțiilor de vase exista, în zonă : dubăsari (făceau dubase și caiace), funari și otgonari (făceau frânghii pentru arboradă), năvodari și mrăjeri(făceau plase de pescuit). La comandă străină, se construiau la Galați și nave mari
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și brânză la cină, iar apă de voie. La sfârșitul zilei, toți se prăbușesc cu greutate peste pătucuri cu oasele amorțite. Un somn frământat îi face să se învălătucească spasmodic în pături, în așteptarea noii zile de muncă: se aud meșterii și constructorii «Casei» lor. Da, o casă: «Casa Copiilor buni». Don Calabria detesta numele de colegiu, pentru că îi aducea în minte impunerea, disciplina, anonimatul, detașarea dintre educatori și copii. În «casele» sale, în schimb, trebuia să domnească un climat de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pricepuți și cu aparaturi moderne. Din această școală a ieșit un croitor genial care a reușit să înființeze o întreprindere renumită în toată lumea. Tâmplăria: în timpul lucrărilor de restaurare a Casei de la San Zeno in Monte, s-a instalat stabil un meșter tâmplar, vechi prieten al lui don Calabria: domnul Trivellin. Munca de restaurare pretindea angajarea pentru câțiva ani: uși, ferestre, mese, dulapuri etc. Domnul Trivellin a ales un grupuleț de băieți și a început să-i învețe să folosească ferestrăul, rindeaua
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
trebui să se programeze la Institutul „Ana Aslan“ pentru schimbarea obertainerelor personale. La 34 de ani, balamalele scîrțîie, iar gîndurile sale se duc spre Véronique, spre cei patru plozi comuni și spre viloiul de la Evian, unde, între optimi și semifinale, meșterii au timp să finiseze termopanele și centrala proprie, pentru că locatarii încă nu se întorc, mai au de stat în Germania măcar pînă la sfertul de finală contra Braziliei. Dacă Ronaldo și Zidane ar fi strălucit de la începutul Mondialelor, poveștile lor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
e mai puțin operant decît unul implicat distinct, cu o linie politică precisă. Numai în cazuri particulare expectativa e unitatea de măsură a forței. Există riscul unui eșec, dar există și riscul unei victorii, luptînd la baionetă în fața unor adversari meșteri în tactica învăluirii. martie 2003 Altitudinile noastre Zece alpiniști români vor încerca să atingă cel mai înalt vîrf al Planetei. Conducătorul expediției, David Neacșu, nu agreează condiția de erou. La aproape 9 000 de metri altitudine, eroismul se măsoară altfel
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
limpede. Cu ANS-ul, pentru că mîndra arenă va fi un bun al întregului popor. Parcări, metrou de suprafață, utilități, pisoare, pardon, ecologice. Gazon, vestiare, beton și sticlă, nocturnă. Laser, frate! îl dăm gata urgent, românul s-a născut constructor. De la meșterul Manole încoace zidim mereu și se tot dărîmă. Problema nu e că o să rîdă străinătatea de noi. N-are nici un motiv s-o facă. Atunci cînd or să zică Estadio Monumental de Siorogirla și-or să se rătăcească jurnaliștii străini
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Dipticul Barberini. Fildeș. Împăratul Anastasius (491-518). Muzeul Luvru, Paris. Fig. 9.a. Leon VI (886-912), prosternat în fața Pantocratorului. Mozaic, c. 920. Nartex. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 9.b. Christos Pantocrator cu papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII. Basilica Santa Maria dell'Ammiraglio (San Nicolò dei Greci) "La Martorana", Palermo. Fig. 9.d. Încoronarea lui Wilhelm
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 24. Regele Wilhelm II (1166-89) donează catedrala Fecioarei Maria. Mozaic, 1176. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 25. Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab (1512-21), al doamnei Despina Milița (1512-21) și al copiilor săi. Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 26. Constantin VII (913-59) și Romanos I (920-44). Monedă bizantină, secolul X. (Talbot Rice 63) Fig. 27. Petru Voievod (între 1535-1545) și Marco Voievod (asociat la domnie 1537-43?). Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 26. Constantin VII (913-59) și Romanos I (920-44). Monedă bizantină, secolul X. (Talbot Rice 63) Fig. 27. Petru Voievod (între 1535-1545) și Marco Voievod (asociat la domnie 1537-43?). Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 28. Giotto, Judecata de Apoi (detaliu). Frescă, 1303-05. Capela Scrovegni, Padova. Fig. 29. Michelangelo, Pietà Bandini. 1547-55. Muzeul Domului Santa Maria del Fiore, Florența. Cuvânt-înainte La data de 11 mai, anul 330 d.Ch., Constantin I
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
romană târzie. Fig. 9.a. Leon VI (886-912), prosternat în fața Pantocratorului. Mozaic, c. 920. Nartex. Hagia Sophia, Istanbul. În medalioane, Fecioara Maria și Arh. Mihail. Fig. 9.b. Christos Pantocrator, cu papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII. Basilica Santa Maria dell'Ammiraglio (San Nicolò dei Greci) "La Martorana", Palermo. Fig. 9.d. Încoronarea lui Wilhelm
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 24. Regele Wilhelm II (1166-89) donează catedrala Fecioarei Maria. Mozaic, 1176. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 25. Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab (1512-21), doamnei Despina Milița (1512-21) și al copiilor săi. Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 26. Constantin VII (913-59) și Romanos I (920-44). Monedă bizantină, secolul X. (Talbot Rice 63) Fig. 27. Petru Voievod (între 1535-45) și Marco Voievod (asociat la domnie 1537-43?). Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 26. Constantin VII (913-59) și Romanos I (920-44). Monedă bizantină, secolul X. (Talbot Rice 63) Fig. 27. Petru Voievod (între 1535-45) și Marco Voievod (asociat la domnie 1537-43?). Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 28. Giotto, Judecata de Apoi (detaliu). Frescă, 1303-05. Capela Scrovegni, Padova. Fig. 29. Michelangelo, Pietà Bandini. 1547-55. Muzeul Domului Santa Maria del Fiore, Firenze. Sursa ilustrațiilor Busagli, Marco (ed.). Roma: l'arte nei secoli. Udine
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mare la stat, mânios, și degrabă vărsa sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omora fără județ. Era întreg la minte, nelenevos, și lucrul seu știa să-l acopere; și unde nu cugetai, acolo îl aflai. La lucruri de răsboae meșter: unde era nevoie, însuși se vâra, ca văzîndu-l ai sei să nu se îndărăpteze. Și pentru aceea, rar răsboiu de nu biruia. Așijderea și unde-l biruiau alții, nu pierdea nădejdea; că știindu-se căzut jos se ridica deasupra biruitorilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
legendă cantemiriană. Miorița, istoria ciobanului care voiește a fi înmormîntat lângă oile sale, simbolizează existența pastorală a poporului român și exprimă viziunea franciscan-panteistică a morții la individul român. Acest mit a ajuns să fie socotit de unii Divina noastră Comedie. Meșterul Manole (povestea zidarului de mănăstire care își zidește soția ca să oprească surparea clădirii) e mitul estetic, indicând concepția noastră despre creație, care e rod al suferinței. În sfârșit, Zburătorul e mitul erotic, personificarea invaziei instinctului puberal. Poezia română, prin Eminescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al lui Slavici, cu același fel de oameni mocniți, tardivi în desfășurarea sufletească și adânc preocupați de problema economică, este excesiva timiditate a eroilor. Mediul e al opincarilor bănățeni. Sandu, scăpat de cătănie, merge la Lugoj să intre la vreun meșter, ezită mult, în fine e primit la maistorul Tălpoane, om cumsecade și supus, cu nevastă arogantă. Lumea aceasta rea nu-i de Sandu. Ana, fata lui Tălpoane, îl privește cu ochi buni și-i dă vin fiert, iar maistorița înfuriată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și-și plimbă eroii români pe întreg teritoriul imperiului britanic. În realitate avem de a face cu o variantă mai înrudită a "miticismului" minulescian. Un român, de exemplu, iritat de a nu prinde rândul la bărbier de Crăciun, taie beregata meșterului, intrând astfel la ocnă, unde toți "sunt rași complet". Capitolul XXIV MODERNIȘTII EUGEN LOVINESCU Eugen Lovinescu (1881-1943) a început prin a da câteva monografii de scriitori vechi (Gr. Alecsandrescu, C. Negruzzi, G. Asachi), serioase fără a fi amănunțite, mai degrabă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un vis atât de liniștit, că reci și jilave șopârlele veneau să caute soarele pe picioarele mele goale... Zamolxe e un "mister păgîn", un mit autohton, încadrat într-o mică dramă de idei, pe care poetul o va repeta în Meșterul Manole. Zamolxe nu mai crede în zei și, ascuns într-o peșteră, cultivă pe Marele Orb, simbol al inconștientei forțe cosmice. El însuși e divinizat, și când încearcă să-și dărâme statuia din templu mulțimea îl omoară, semn că ficțiunea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de mortală e metoda pedagogică, pe atât de salutar ar fi exercițiul liber al instinctelor. În Fapta, un pictor obsedat că ar putea face o crimă nu se vindecă decât trăgând un glonte în gol, cu alte cuvinte prin "faptă". Meșterul Manole, reluând ideea din Zamolxe, răspunde la problema estetică. Creația are ca punct de plecare tehnica, dar nu devine operă vie fără factorul irațional, fără har. Acest har pretinde însă artistului suferința. Pe de altă parte opera artistică, ieșită din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ă introducerea formelor noi de către roși, ar zice Eminescu î, și-a luat totodată sarcina, cu știre ori ba, de a nimici, de a expropria pe proprietarii țărani, de a îngropa în zidul acestei întocmiri pe țăranul român; întocmai după cum Meșterul Manole a zidit pe soția sa în zidurile mănăstirii de la Argeș"2. Dezvoltîndu-se gusturile de bun trai ale acestei "burghezii", importul crește, și cu cât crește el, cu atâta crește exportul de cereale, cu alte cuvinte, exportul hranei poporului, 1
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Vaslui) Motto: Dan Ravaru 4.1 Arta populară în arealul actualului județ Vaslui (22, p. 126) Iată ce spune Dan Ravaru (20, passim) despre meșteșugurile din arealul Vasluiului: O trecere în revistă, oricât de sumară, a ansamblului meșteșugurilor și a meșterilor populari din județul nostru, a trăsăturilor caracteristice ale acestora, implicit proporțiile prezenței lor contemporane, trebuie în mod necesar să ia în considerare câteva aspecte de ordin istoric. în arealul actualului județ Vaslui sunt incluse, în cea mai mare parte, fostele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cu ușurință sau care, în unele cazuri, nu au fost accesibile. După refluxul care a urmat încetării apariției revistei, asistăm, în ultima perioadă, la o revigorare a preocupărilor de ordin etnografic, în general, și a celor pentru prezența și activitatea meșterilor populari, în mod particular. Interesul științific se corelează cu necesitatea intesificării culturii meșteșugurilor populare, ele cunoscând în județul Vaslui un relativ regres, determinat de mai multe cauze. între cele de ordin istoric vom remarca, mai întâi, urmările Păcii de la Adrianopole
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Vodă Sturza, s-au întemeiat „stadler” urile, târgușoarele evreiești - Băcești, Negrești, Codăiești, Pungești, Drânceni, Hoceni, Murgeni, Puiești, cu o intensă viață comercială, produsele aduse din diferite zone ale Imperiului Habsburgic, mai târziu numit Austro-Ungaria, concurând și înlocuind pe parcurs produsele meșterilor populari. A fost un prim aspect a ceea ce numim acum globalizare, care are un efect mult mai puternic, strivitor pentru identitățile locale. Au existat de timpuriu (și există în continuare) reacții mai mult sau mai puțin eficiente la aceste fenomene
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în continuare) reacții mai mult sau mai puțin eficiente la aceste fenomene. în vechile școli de arte și meserii, dar mai ales la lecțiile de „lucru manual” ținute de învățători, a existat în permanență obiectivul consolidării și chiar reînvierii activităților meșterilor populari. La fel au procedat și echipele de teren din cadrul programului de profundă cercetare a realităților satului românesc inițiat de eminentul om de știință Dimitrie Gusti, într-o premieră europeană. Actualmente același rol îl au târgurile meșterilor populari, inclusiv cel
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
chiar reînvierii activităților meșterilor populari. La fel au procedat și echipele de teren din cadrul programului de profundă cercetare a realităților satului românesc inițiat de eminentul om de știință Dimitrie Gusti, într-o premieră europeană. Actualmente același rol îl au târgurile meșterilor populari, inclusiv cel care se desfășoară la Vaslui, în luna septembrie. Demne de interes ni s-au părut consemnările unor meșteșuguri tradiționale care au dispărut în contextul unor noi realități, de nivel oarecum tehnologic. Un exemplu ar fi obținerea varului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]