4,293 matches
-
arhitectură. Nietzsche este cel care a spus ca Dumnezeu e mort. Idee care a primit două interpretări majore: prima susține faptul ca Nietzsche vorbește despre moartea Dumnezeului creștinilor, iar a doua interpretare vorbește despre moartea Dumnezeului filosofilor (el prevăzuse agonia metafizicii odată cu manifestarea spiritului rațional socratic care a distrus principiile omului dionisiac ce urmărea extazul prin beție, concupiscența și alte forme de manifestări extatice obținute prin exacerbarea simțurilor). Nietzsche este considerat un filosof vitalist. El propovăduiește toate virtuțile omului sănătos, ale
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
Farnham's Freehold". L. Sprague DeCamp și Damon Knight au criticat modul în care Heinlein a portretizat incestul și pedofilia într-o lumină blândă și o manieră aprobatoare. În "To Sail Beyond the Sunset", personajul principal, Maureen, afirmă că scopul metafizicii este să pună întrebări - Cine suntem noi? Unde mergem după moarte? (etc.) - la care "nu ni se permite să răspundem". "Punerea întrebării" reprezintă cheia metafizicii, nu "răspunsul", deoarece odată dat un răspuns la o asemenea întrebare se intră pe domeniul
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
o manieră aprobatoare. În "To Sail Beyond the Sunset", personajul principal, Maureen, afirmă că scopul metafizicii este să pună întrebări - Cine suntem noi? Unde mergem după moarte? (etc.) - la care "nu ni se permite să răspundem". "Punerea întrebării" reprezintă cheia metafizicii, nu "răspunsul", deoarece odată dat un răspuns la o asemenea întrebare se intră pe domeniul religiei. Maureen nu argumentează această opinie, ci doar remarcă faptul că asemenea întrebări sunt "frumoase", dar fără răspuns. Lazarus Long, face o remarcă similară în
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
D. Gusti, Mihai Ralea, Ștefan Ciobanu, Constantin Narly și Gheorghe I. Brătianu, fiind declarat doctor în Filosofie și Litere „Magna cum laude”. Tipărită în 1944, această monografie filosofică reprezintă una dintre cele mai solide contribuții care au fost aduse cunoașterii metafizicii celui care a fost numit pe drept cuvânt „Patriarhul literaturii ruse”. În anul 1944 se transferă la București în calitate de director al liceului din Buftea și profesor de pedagogie la diverse licee din Capitală. În 1947, Vasile Harea a fost numit
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
în DECEMBRIE", Ed. "Cetatea Lit.", 2002. Autor al unui eseu: "IISUS", Ed. Crater, 1999, reeditat cu titlul "VIAȚA lui IISUS", Euro Press Group, 2007. Postfața: Pr.Dr. Theodor Damian, New York. Ediții de autor: "TURNUL ONOAREI", 294 p., prefață de Miron Blaga; "METAFIZICA PRACTICĂ", 285 p., cu o postfața de Gheorghe Grigurcu: o severă selecție din opera poetica de peste 40 de ani, Editura VINEA, vol. I, 2004; vol. ÎI, 2005. Bună primire din partea criticii majore din presa vremii. "HIMERA LITERATURII", -dialog epistolar- , Ion
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
moștenirea spirituală, studiu. Definește abordarea să că "Un semn al spațiului meu." După aprecierea eminentului jurnalist și editor sârb Zoran Bogavaț, , cercetând prin munca să înțelesurile cele mai subtile ale fotografiei și plătind cu viața acest lucru, pătrunde în străfundurile metafizicii fotografiei și crede că timpul nu există, ci numai spațiu, și urme ale trăirii noastre; crede că existăm înainte de a fi, și că vom fi după ce vom trece." A expus în peste 500 expoziții de grup dintre care cele mai
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]
-
moderne și a științelor naturii, dar de asemenea a ideilor iluministe. Filosofia „filosofilor” francezi a avut așadar un impact major asupra intelighenției românești prin cursurile lor și cărțile publicate. Filosofic, cel mai interesant dintre acești autori a fost Beniamin Lesvios, "Metafizica" căruia conține, printre altele, o teorie a percepției în care e implicată discuția despre posibilitatea conceptuală a inversiei culorilor. De asemenea, este important de menționat că Philippides este primul adept al lui Kant în cadrul voievodatelor românești. După 1821, voievozii vor
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
progres / conservare / perfectibilitate; om spiritual / om psihic / om moral. Începând de aici, Heliade Rădulescu dezvoltă un fel de cosmologie, prin considerații geometrice ingenioase, deși naive. El intenționează așadar să ofere o explicație metafizică pentru progres și apoi, înarmat cu această metafizică, să lupte contra liberalismului. Poziția sa politică s-a numit „conservatorism progresiv”. Celor ce replică că aceasta este o poziție inconsistentă, el le răsunde că dualitatea progres / conservare nu este contradictorie, ci simpatetică, și că doar conservatorismul progresiv este perfectibil
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în termeni de modificări materiale ale creierului. El gândea că impulsurile senzoriale sunt transmise prin fibre nervoase sub formă de zgâlțâituri sau vibrații, ce provoacă apariția modificărilor psihologice în creier, numite „întipăriri”. În a doua lucrare citată, Conta propune o metafizică materialistă, afirmând caracterul asemănător cu unda al universului; potrivit acestei concepții, evoluția universului ca un tot, și a fiecărei entități în acest univers are caracter de undă. Conta a scris de asemenea cărți de istorie a metafizicii, despre natura metafizicii
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Conta propune o metafizică materialistă, afirmând caracterul asemănător cu unda al universului; potrivit acestei concepții, evoluția universului ca un tot, și a fiecărei entități în acest univers are caracter de undă. Conta a scris de asemenea cărți de istorie a metafizicii, despre natura metafizicii, despre „primele principii ce constituie lumea”. El se disociază de pozitiviștii timpului său, susținând importanța metafizicii și a prezenței unui element artistic în construicția sistemelor metafizice. Alexandru Xenopol, istoric și filosof, a avut două doctorate, unul din
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
metafizică materialistă, afirmând caracterul asemănător cu unda al universului; potrivit acestei concepții, evoluția universului ca un tot, și a fiecărei entități în acest univers are caracter de undă. Conta a scris de asemenea cărți de istorie a metafizicii, despre natura metafizicii, despre „primele principii ce constituie lumea”. El se disociază de pozitiviștii timpului său, susținând importanța metafizicii și a prezenței unui element artistic în construicția sistemelor metafizice. Alexandru Xenopol, istoric și filosof, a avut două doctorate, unul din ele în filosofie
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
tot, și a fiecărei entități în acest univers are caracter de undă. Conta a scris de asemenea cărți de istorie a metafizicii, despre natura metafizicii, despre „primele principii ce constituie lumea”. El se disociază de pozitiviștii timpului său, susținând importanța metafizicii și a prezenței unui element artistic în construicția sistemelor metafizice. Alexandru Xenopol, istoric și filosof, a avut două doctorate, unul din ele în filosofie, conferit de Universitatea din Giessen. Filosofia lui s-a ivit din preocupările sale constante cu istoria
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Leonardescu a avut un mare interes în psihologie, știință pe care a încercat să o aplice în diverse domenii ale filosofiei, precum epistemologia și estetica. Lista lungă de cărți publicate de el include "Filosofia față cu progresul științelor pozitive" (1876), "Metafizică, religie și știință" (1884), "Principii de psihologie" (1892), "Morala Inductivă sau știința conduitei omenești" (1885) etc. Ioan Pop Florantin, doctor în filosofie la Universitatea din Viena, a predat filosofia în diferite licee din Iași. A fost autorul diferitor cărți de
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
diferite licee din Iași. A fost autorul diferitor cărți de logică, psihologie și filosofie generală, precum și al primului tratat de estetică din România (1874). De asemenea, a promovat o concepție personală numită „consecuționism universal”, un tip de proces materialist în metafizică. Din această poziție l-a convocat pe „adevăratul Einstein” la „tribunalul logicii”, spre sfârșitul vieții. Prințul Grigore Sturdza (1821-1901) a fost un om învățat, care a avut preocupări filosofice. A publicat niște lucrări filosofice în franceză, dintre care "Les lois
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
putem nota activitatea lui Vasile Lucaciu (1852-1922) din Maramureș. Greco-catolic, a studiat la Roma, unde a obținut doctoratul în teologie și filosofie. Este autorul sistemului filosofic tomist, "Norme de filosofie", publicat între 1881 și 1884 în trei volume: "Logica" (1881), "Metafizica" (1882) și "Filosofia morală" (1884). În timpul secolului 20, istoria filosofiei românești poate fi împărțită în trei perioade: pre-comunistă, comunistă și post-comunistă. Două „școli” de filosofie au produs, în prima jumătate a secolului, două culmi ale filosofiei românești: școala lui Maiorescu
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Eufrosin Poteca, și-a numit sistemul filosofic „Personalism Energetic”, influențat de energetismul lui Otswald și personalismul lui Stern. Expert în psihologie experimentală (a studiat sub îndrumarea lui Wundt, primind doctoratul cu o teză despre Kant), a urmat tendința inductivistă în metafizică. Personalitatea umană a fost considerată de el o formă superioară de energie, stadiul final al evoluție universului. Metafizica sa implică un program politic, precum și o etică a munci. Scopul vieții politice trebuie să fie tranziția de la „personalismul anarhic” ce a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Expert în psihologie experimentală (a studiat sub îndrumarea lui Wundt, primind doctoratul cu o teză despre Kant), a urmat tendința inductivistă în metafizică. Personalitatea umană a fost considerată de el o formă superioară de energie, stadiul final al evoluție universului. Metafizica sa implică un program politic, precum și o etică a munci. Scopul vieții politice trebuie să fie tranziția de la „personalismul anarhic” ce a guvernat societatea românească la „personalismul energetic”. P. P. Negulescu a publicat "Filosofia Renașterii", încă lizibilă și un studiu
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de Dumnezeu pe care l-a folosit. Drăghicescu a considerat că omul este o ființă aflată la limita progresului care este divinitatea, spunând că toate atributele lui Dumnezeu pot fi atribuite și omului. Ion Petrovici a scris despre logică și metafizică. În logică, a contribuit la teoria logică a noțiunilor, referindu-se în special la relațiile dintre intensitatea și extensia termenului; el a contrazis legea dependenței lor inverse. Poate cea mai bine cunoscută contribuție a sa în metafizică este lectura „L
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
despre logică și metafizică. În logică, a contribuit la teoria logică a noțiunilor, referindu-se în special la relațiile dintre intensitatea și extensia termenului; el a contrazis legea dependenței lor inverse. Poate cea mai bine cunoscută contribuție a sa în metafizică este lectura „L'idée du Néant” (1933), unde neantul este determinat ca „substanță transcendentă”, ce precede existența și o transcende, dar se manifestă în lucrurile existente. Mircea Florian, care a studiat în Germania împreună cu neokantianul Rehmke, a elaborat în perioada
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
puternic conservatoare, viziuni reacționare și s-a alăturat rapid extremei drepte. După moartea sa, unii dintre studenții și asociații săi (Noica, Amzăr, Eliade, Onicescu, Vulcănescu) au publicat variatele sale prelegeri despre logică, istoria logicii, epistemologie (adică teoria cunoașterii) și istoria metafizicii. Abordarea sa a istoriei filosofiei este mai mult tipologică, nu cronologică. Gândirea lui Nae Ionescu ar putea fi descrisă ca o filosofie existențială a autenticității creștine, numită „trăirism”, o versiune autohtonă a existențialismului, influențată de vitalism și teologia ortodoxă. Mai
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
fost un pionier în domeniul logicii erotetice (logica interogativelor), pe care a numitr-o „problematologie”. O lucrare foarte interesată și cea mai neglijată este "Systeme de metaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible". Avem aici o inovație teoretică în metafizică: Sperantia înlocuiește teoriile categoriale ale metafizicii clasice cu analiza întrebărilor celor mai generale, analiză făcută posibilă de problematologia lui. Așadar, teoria-cadru a metafizicii devine logica interogativelor. Recent, concepția sa despre metafizică a fost comparată cu cea a lui Collingwood. Din
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
erotetice (logica interogativelor), pe care a numitr-o „problematologie”. O lucrare foarte interesată și cea mai neglijată este "Systeme de metaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible". Avem aici o inovație teoretică în metafizică: Sperantia înlocuiește teoriile categoriale ale metafizicii clasice cu analiza întrebărilor celor mai generale, analiză făcută posibilă de problematologia lui. Așadar, teoria-cadru a metafizicii devine logica interogativelor. Recent, concepția sa despre metafizică a fost comparată cu cea a lui Collingwood. Din multitudinea de autori filosofici neafiliați celor
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Systeme de metaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible". Avem aici o inovație teoretică în metafizică: Sperantia înlocuiește teoriile categoriale ale metafizicii clasice cu analiza întrebărilor celor mai generale, analiză făcută posibilă de problematologia lui. Așadar, teoria-cadru a metafizicii devine logica interogativelor. Recent, concepția sa despre metafizică a fost comparată cu cea a lui Collingwood. Din multitudinea de autori filosofici neafiliați celor trei curente precedente îi putem menționa aici pe Vasile Băncilă (1897-1979), Ionel Gherea, Anton Dumitriu (1905-1992) și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
toute connaissance possible". Avem aici o inovație teoretică în metafizică: Sperantia înlocuiește teoriile categoriale ale metafizicii clasice cu analiza întrebărilor celor mai generale, analiză făcută posibilă de problematologia lui. Așadar, teoria-cadru a metafizicii devine logica interogativelor. Recent, concepția sa despre metafizică a fost comparată cu cea a lui Collingwood. Din multitudinea de autori filosofici neafiliați celor trei curente precedente îi putem menționa aici pe Vasile Băncilă (1897-1979), Ionel Gherea, Anton Dumitriu (1905-1992) și Ștefan Lupașcu (1900-1988). Vasile Băncilă a scris două
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ediții integrale a lui Platon în română. El de asemenea a tradus din comentatorii aristotelici neoplatonici, Dexippus, Ammonius, și alții. A contribuit la traducerea operei lui Kant, "Critica judecății", și a tradus din Chorydaleus, "Introducere în logică" și "Comentariu la metafizică". El însuși a scris comentarii și interpretări la Platon, Aristotel și Hegel, și a încurajat introducerea în scrierile lui Heidegger. A fost cel mai strălucit filosof al României postbelice. Anton Dumitriu și-a continuat după 1964 preocupările sale inițiale, publicând
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]