6,081 matches
-
în timp, selectând câteva puncte de reper, câteva date esențiale: - 1948 este anul Blocadei de la Berlin și a loviturii de stat de la Praga, care aduce pe comuniști la putere. Aliații de ieri devin adversari, iar Europa, tăiată în două, devine miza rivalității dintre cele două mari supraputeri. Este ceea ce Winston Churchill denumea „tragedia Europei", când, cu doi ani înainte, pe 19 septembrie 1946, în celebrul său discurs pronunțat la Universitatea din Zurich, adăuga: „există totuși un remediu... trebuie ca familia europeană
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în acest spațiu intermediar. Dar dimensiunea politică a romanului meu, chiar dacă a fost remarcată și în Franța, a fost lăsată totuși pe un plan secundar de toți criticii. Au considerat-o ca parte a cadrului istoric al acțiunii, iar nu miza ei principală. De aceea m-a uimit atât de mult lectura criticilor români pentru care Vestul căpăta dintr-odată alte conotații. Mi s-a întâmplat să sugerez uneori, în interviuri, că Vestul meu evoca Occidentul și posibila lui cădere, aspectul
François Vallejo:"...ce bucurie pentru mine, lectura romanului meu făcută de români..." by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8364_a_9689]
-
în filozofie la Sibiu. Acum orizontul îmi este de tot limpede: se pare că filozofiei nu-i priește atmosfera oficial-instituțională, așa că filosofarea poate fi mai mult animalul de casă, hobby-ul sferei private. De altminteri, proiectul nostru avea o altă miză valorică: să construim o conjuncție fecundă între comunicare și filozofie. La vremea aceea, belferii din vîrful piramidei învățămîntului n-au mai acceptat ideea dublei specializări. Cine știe - poate într-un viitor apropiat, s-ar putea ca vîntul să bată și
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
ogor interpretativ. Lecturile "areferențiale", adamice, "inocente" abundă, într-o discrepanță frapantă cu critica interbelică, pentru care dialogul, și nu monologul, reprezenta regula. Alexandru Cistelecan deploră și taxează în numeroase rânduri acest autism generalizat, semnalând cu bucurie excepțiile. E aici, pe lângă miza pe obiectivitatea necesară, și o reprezentare a domeniului interpretărilor ca un câmp de (inter)acțiune. Judecățile nu se nasc din vid, ci dintr-o realitate artistică și critică pe care, la rândul lor, o vor influența. Lansarea lor implică o
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
cea mai recentă carte a sa, Simptomele actualității literare. Cum decriptăm ușoara metaforă, cum definim și cum adaptăm teoretic primul termen - mai degrabă medical - unei realități ce aparține atât de acut zonei culturale? Ar putea fi vorba despre o lejeră miză patologică din familia ieremiadelor scriitoricești, care caută cu tot dinadinsul sursa maladiei de care suferă, se zice adesea, literatura ultimilor optsprezece ani. Ar mai putea fi în cauză o precauție a istoricului literar tentat să palpeze, fără brutalități și fără
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
lansate și cele mai recente cărți semnate de aceștia. Din partea cealaltă se numește volumul de publicistică și eseuri semnat de Dumitru Radu Popa, volum ce reunește texte de atitudine intelectuală și morală (publicate în ultimii ani în paginile revistei craiovene), miză voalată cu modestie în Lămuririle date de autor: "Din partea cealaltă e un fel de stare de spirit: încercarea de a desluși, prin aerul nebulos al amintirii, ceea ce leagă identitatea unui om matur de anii lui de formație, de crâmpeie fulgurante
Un incomod agreabil by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8709_a_10034]
-
din perioada comunismului, fiind orânduite estetic și în același timp purtătoare de sens. Ideile care vertebrează textele au ca pretext fapte diverse (aparent o anecdotă derizorie) de ordin cultural, social sau politic din America sau de oriunde din Europa, dar miza este alta, deoarece Radu Popa găsește mai tot timpul un punct de intersecție între planul universal și cel românesc, conexiune ce-i permite astfel alunecarea în peisajul social și cultural românesc actual, cititorul fiind atras de stilul degajat în care
Un incomod agreabil by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8709_a_10034]
-
al lui Eddens devine consilierul-șef Karen Crowder (Tilda Swinton) care nu ezită să utilizeze orice mijloace, inclusiv asasinatul, pentru a opri demersul acestuia în justiție. Cum am spus, povestea nu are nimic spectaculos, intriga este construită cu acuratețe, însă miza lui Gilroy nu cade pe efecte surpriză, și nici pe o critică a sistemului corporatist, ci pe felul în care lucrurile sunt spuse. Monologul de la începutul filmului care-l introduce pe Arthur Eddens și care mi-a amintit ca tonalitate
Avocatul diavolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8712_a_10037]
-
în care va avea ca adversară pe F.C. Basel (Elveția) sau Middlesbrough (Anglia). Steaua va avea o misiune grea și duminică, atunci când în derby-ul etapei a 18-a a Diviziei A va primi vizita echipei Poli Timișoara. Întâlnirea are o miză foarte mare, deoarece ambele formații luptă pentru cucerirea titlului. După ce a triumfat în primele două partide ale returului, Poli așteaptă jocul cu Steaua cu încredere și într-o formă sportivă dătătoare de speranțe. Liga Campionilor, turul sferturilor de finală, marți
Agenda2006-12-06-1-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284887_a_286216]
-
și președintele Marii Adunări Naționale, bătrânul zimbru al prozei românești... Că Gheorghiu-Dej trimisese ca observatoare două soții de lideri, prieteni de-ai lui de totdeauna, cutăriță și cutăriță, să observe și să raporteze... Că văzîndu-le, el, Ion Micu, înțelesese că miza era mare, că soarta lui I. C. era pecetluită, prezența acestor două observatoare arătând că șeful cel mare nu mai avea încredere în sinceritatea lui I.C, în raportul pe care acesta avea să-l dea apoi despre felul cum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
135 alin. (1) lit. b) din Constituție, este un concept esențialmente variabil și aprecierea sa se face în funcție de circumstanțele cauzei și ținând seama de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamanților și de cel al autorităților competente, precum și de miza litigiului pentru părțile în cauză. Conceptul de termen rezonabil trebuie privit atât din perspectiva cetățeanului, creditor, cât și din cea a statului, debitor. Dacă sar privi unilateral acest termen s-ar ajunge la situații nepermise, respectiv executarea hotărârilor judecătorești fie
DECIZIA nr. 102 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301130]
-
creadă. Ținând cont de mentalitatea lor și de absența dovezilor materiale, era de înțeles. Dar să nu se gândească o clipă că ea ar putea să spună adevărul și să nu-i verifice spusele, asta nu le-o putea ierta. Miza nu era viața ei ratată, nu mai mult decât cariera puțin spectaculoasă de ofițer secund al flotei comerciale. Dar ce le păsa lor! Dacă un lucru putea fi transcris în termeni de pierderi sau profituri, nu le păsa. Dădu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
zbura pe geam spre cine știe ce Dardanele din Bărăgan sau Oltenia. Și totuși, studenții își păstrau farmecul, încărcătura de naivitate și consecvență de care mă atașam an de an. Fără ei, orele se dezumflau, deveneau niște spectacole moarte, golite de public. Miza lipsea, confruntarea nu mai avea nici un sens. Când număram doar 4-5 studenți la seminar, mă simțeam jignit, iritat. I-aș fi strâns de pe stradă, prietenește, ca la o partidă de fotbal. Mai încercau o dată, la examene. Se regrupau în amfiteatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
același timp.“, am recunoscut. „Nu bine, în orice caz.“ Maria m-a mângâiat pe cap, liniștită, învingătoare. Nu reușeam să câștig tot timpul, uneori nu meritam, alteori nu eram atent, alteori pur și simplu nu conta. De fapt, conta întotdeauna. Miza exista permanent, nu trebuia nici o clipă să lași garda jos, trebuia să fii atent la cuvinte, la replici, la situații. Lupta asta surdă, de putere și control, avea, pe lângă farmec, uzura și costurile ei de întreținere, ca un automobil vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
țineți minte ce ne-ați povestit la ore despre Camil Petrescu și Patul lui Procust?“ „Da. Credeam că-n spate nu se-aude. Erați prea ocupați să-nvârtiți zarurile.“ „Le-nvârtim și-acum.“, a zâmbit ironic Lupu, „Dar pe alte mize, mult mai serioase. Nu mi-ați răspuns însă la întrebare.“ M-am uitat la Maria, nu știa nimic, nu-i spusesem. Am mai luat o gură de bere (se borșise de tot, spuma dispăruse), apoi am revenit. „V-am explicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și fibră de sticlă. Dacă se supăra pe tine, îți deschidea un șantier și sub picioare. În centru, era și mai rău. Piața Palatului urma să fie spartă de trei piețe mai mici, umplute cu birouri, parcări și centre comerciale. Miza îți tăia răsuflarea: priveai ultimul loc liber al orașului. În mijlocul lui, două turnuri de 30 de metri ar fi acoperit Ateneul, Palatul Regal și Biblioteca Universitară. Plecau și monumentele, cu piedestale cu tot: Brătianu, copacul de fontă, „chifteaua pe băț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că bunică-meu ar fi jucat vreodată șeptic cu tovarășul Ceaușescu (în 1946, nici eu nu scosesem capul pe lume, nici nea’ Nicu nu era încă tovarăș cu-adevărat), iar dacă ar fi făcut-o, din acte nu reieșea nici miza, nici cine câștigase. Îmi puteam doar imagina cum bunicu’ Vitalian ar fi pus pe masă o chitanță de cesiune a blocului „Aro“ sau a „Casei cu Lei“ (l-ar fi îmbrobodit pe nea’ Nicu, spunându-i că i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
negăurit. Nu umblase nimeni la borduri. Dacă vreun inginer construia deplasarea kinetică a clădirilor în ritmul gândurilor mele, atunci fiecare pas pe care îl făceam distrugea lanțuri de cărămizi și celule nervoase. Mă temeam. Nu jucam doar pentru mine, iar miza trebuia să fie mai mult de-o poveste care să sune bine. Vroiam să ies din ea intact, fără traume și fără responsabilități. Amintirile mele (sau ale oricui ar fi fost) nu mai puteau fi descusute. Intrasem deja în competiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu tot ce reprezentau; unii spuneau că și din memorie. Popoare întregi dispăreau cu secolele din istorie, zdrobite, uitate sau intrate în poseseia vreunui Economist al Minții priceput sau doar norocos. Disparițiile și aparițiile astea făceau deliciul concurenților și sporeau miza jocului, înfierbântând mințile și-așa supraâncărcate de marfa amintirilor. Nimeni nu știa de unde pleci și, mai ales, unde o să ajungi. Deschideai ochii dimineața și erai fericit să vezi piațeta din Dorbanți în fața ochilor. Am făcut un efort și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe valențele sale. A plusa este marca celui de al doilea capitol. Începând cu secolul al XVIII-lea și toată perioada secolului următor, literatura își joacă din plin cărțile. Putem considera că în această perioadă creatorii de literatură plusează, mărind miza mai mult decât au făcut-o cei de până acum. Odată cu conturarea conștiinței literare din perioada clasicismului sunt deschise căile expansiunii. Încercarea de desprindere de spațiul culturii evidențiază dorința de autonomizare a literaturii. Este perioada estetizării. Dar, în același timp
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
liber, a orientării știrilor și emisiunilor în politică editorială, a bârfei în interes public. Într-un plin proces de validare a derizoriului, a relativului și a falsului, această lucrare încearca o construcție contra curentului și, mă tem, pe nisipuri mișcătoare. Miza cercetării este una practică, pentru că delimitarea unui discurs jurnalistic autentic și a unor forme degradate de imitare oferă posibilitatea separării apelor în comunicarea prin mass-media, între știri și opinii relevante, pe de o parte, și forme de propagandă politică sau
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
lui la normele morale, la legi, la deontologii. Fie exemplul: În acest context, decizia Curții Constituționale din 3 mai 2007 este de natură să producă o modificare de substanță, la nivel procedural, introducând în jocul demiterii șefului de stat o miză care părea absentă până acum. Odată cu această sentință definitivă și irevocabilă, majoritatea cerută pentru demiterea prin referendum a președintelui ales este redusă la majoritatea celor prezenți la vot. Prin derogare de la regulile generale de validare a consultărilor populare, validarea este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
care a contribuit major la sintetizarea conștiinței de sine a românilor (într-o primă fază a formulei etnice, apoi a celei naționale a identității colective) a fost constituit de prelungitele dispute istoriografice dintre cărturarii români și cei maghiari și austrieci. Miza disputei a fost originea, etnogeneza și continuitatea nord-dunăreană a românilor după retragerea aureliană din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai bune decât istoria și geografia Franței, în special istoria" (p. 333). Asumpția pe baza căreia este clădit întregul nostru demers este că teza emisă de E. Weber are o jurisdicție cognitivă nu doar în cazul specific francez. Una din mizele majore constitutive acestei cărți este aceea de a arăta că România se încadrează în cazuistica europeană, alături de modelul francez descris de E. Weber, în privința rolului educației școlare în procesul de construcție politică a statului național. Înainte de a examina relația triptică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cu toate că susținem posibilitatea principială a cunoașterii istorice de a ajunge la concluzii adevărate despre realitatea trecutului, pentru scopurile de față renunțăm la pretenția personală de a cunoaște adevărurile istoriei românești. Consecința logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi dată exclusiv de reușita decelării discursului înscris în manualele de istorie națională, a principiilor sale generative și a mecanismelor care o reglementează și îi guvernează producția. O miză subordonată acesteia este dată de lămurirea efectelor identitare ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]