6,924 matches
-
fără prea multe fasoane. Experiența sordidă ("Da' iute ai mai fost, cuconașule!", atât găsește de cuviință să spună femeia, înainte de a-și primi cuvenita răsplată) îl vindecă de iluzii, adâncind în conștiința sa prăpastia dintre aspirațiile nobile ale sufletului și mizeria trupului torturat de atracția sexuală. Așadar, fiind de natură inconștientă, obsesia erotică devine izvorul unei imaginații mai curând "muzicale", ce îndreaptă "ochiul" tânărului dezgustat de "realitatea" (perceptibilă vizual) a amorului în altă parte, "dincolo" de orizontul lumii sensibile. Lăsându-se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de cenușă". Mai mult, departe de a-i schimba fundamental "atitudinea față de lucruri și oameni" și de a fi o "trăire estetică" (și încă... "plenitudinară"), boala "fizică" îi apare lui Bizu ca un teribil blestem, prin care "se contopea în mizeria obștească a materiei supusă degradării și descompunerii". Or, cum "unicul sens al lumii" i se pare "spectacular", numai consecințele bolii (repaosul absolut), și nu boala însăși (simplu "mijloc") reprezintă "împlinirea" propensiunii sale contemplative, singura preocupare pe care o găsește acceptabilă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ratează prilejul de a descrie critic psihologia țăranului român, circumscrisă unei umanități degenerate fizic din cauza amestecului "cu multă țigănime". Buna dispoziție o îndeamnă pe Mili să fie simțitoare la suferința norodului ("nu-i venea să creadă că poate exista atâta mizerie"), însă de milostenia ei profită nu atât femeia, istovită de mulțimea nașterilor și de povara copiilor flămânzi, cât bărbatul bețiv și brutal, care aplică în familie legea cnutului. Dacă însă țăranii au sufletul ca neantul, dacă sunt primitivi și șireți
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-l făcea să se conducă după norme proprii și imprevizibile"). Emblematică în acest sens rămâne scena cu "ploșnița" (din primul roman al ciclului eminescian), care pune capăt confruntării dintre Eminescu și Carp pe marginea "chestiunii evreiești". Lovinescu justifică deci psihologic "mizeria" vestimentară a poetului apreciată ca un "efect" secundar al dezinteresului profund pentru lumea concretă, materială 139. Dar stările repetate de "absență", de visare cu ochii deschiși ilustrează o altă înclinație "patologică" (autismul), care conduce la confuzia dintre lumea reală și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și, prin urmare, fără pic de înțelegere nici pentru poezia lirică, nici pentru suferința obligatorie. De aceea, în romanul lovinescian Caragiale "vorbește" astfel: "bărbatul să fie bărbat, să știe ce vrea și să meargă de-a dreptul la țintă", fără "mizeria sentimentală", fiindcă amorul "e drumul cel mai scurt între două puncte, între două principii". Inutil să mai precizez de partea cui este Lovinescu în această dispută. Dar dacă nici Caragiale nu poate aspira la o glorie mai durabilă (pe motiv
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
aspirația nesatisfăcută" pe care o nutrește pentru ea, într-o manieră care împrumută mult din limbajul comediilor lui Caragiale: "Femeie adorată, care, cu nimic demonic, mă turmentezi totuși, pentru că turmentarea e în mine și va muri odată cu mine". De altfel, mizeria (nu doar "sentimentală") în care trăiește poetul s-ar datora, după cum crede evreul Nusăm (personaj secundar, cu rol de raisonneur în ambele romane), pasiunii sale bolnăvicioase pentru acest tip de femeie sofisticată (un tip "imaginar", "creat de sensibilitatea lui și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
idealiza pe Eminescu cu ajutorul unei tehnici de contraste, de lumină și de umbră (corespunzătoare unui anumit profil psihic, n.n.), din care fosforescența spirituală a geniului să iasă și mai mult în evidență din întunericul unei vieți de sfâșietoare mediocritate și mizerie". Prin urmare, conchide Lovinescu, "chestiunea nu se pune așadar principial pe imposibilitatea literaturizării unor oameni ca Eminescu, ci pe cazul particular al fiecărei încercări de examinat departe de excesele unei mistice în nicio legătură cu realitatea și cu arta; iar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în procesul creator, vezi Richard Shusterman, Conscience du corps. Pour une soma-esthétique, tr. Nicolas Viellescazes, Éditions de l'éclat, 2007. 139 Într-o cronică la roman, Călinescu ținea să se delimiteze tranșant de interpretarea criticului de la Sburătorul: "altul e sensul mizeriei văzute de noi, iar nu sensul inutilității efortului" (G. Călinescu, "E. Lovinescu: Mite", 10 februarie 1935, în G. Călinescu, Ulysse, ediție și studiu introductiv de Geo Șerban, E.P.L., București, 1967, p. 227). 140 Vezi studiul lui Camille Paglia, Sexual Personae
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mit cultural, ed. cit., pp. 178-206. Autorii explică foarte inteligent și motivele care au condus la abandonarea proiectului eminescian: "Lovinescu, care a abandonat proiectul ciclului eminescian când măsura ideală a devenit imposibilă, a rămas în literatură ca ignobilul explorator al mizeriilor geniului. El, care a îngropat o sublimă iluzie, a fost păstrat ca părintele unui mic personaj" (op. cit., p. 206). 222 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 32. 223 Idem, p. 17. 224 Idem
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
așa cum mărturisea în epistola ce o trimitea Legației României de la Bruxelles, ca anturajul (cel pe care il dezvăluise deja, dar poate și altul, necunoscut, eventual unul feminin!) ar putea să-i zădărnicească fiului său viitorul, l-ar putea împinge în mizerie și spre cine știe ce acte necugetate. Dar cum ar fi putut să-l mobilizeze pe un înalt funcționar aflat în slujba statului român la Bruxelles această istorie personală, emoționantă, e adevărat, când era spusă de o mamă îndurerata, ce-și dedicase
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de a trece examen, atuncea voiu trimite taxa. Acest copil e fórte deștept, ast-fel că póte să fie de trebuința țerei; iar de va fi lăsat în voea întâmplărei póte să se dedea la tóte viciile, să ajungă în mizerie și la urmă să se ucidă. Dnii care stau cu el sunt trecuți de 30 de ani și au făcut un mare păcat de au ajutat un minor și l-au luat de unde-lu plasasem eu; cu asta au sdrobit
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
aspectul dar în același timp el vorbea cât de civilizați sunt cei din Occident, ce curățenie este prin orașele lor și ca o culme a mascaradei acesteia, a arătat în jur întrebând cu reproș, „Crezi că pe la ei vezi așa mizerie pe jos?”. Îmi stătea pe limbă să-i zic vreo câteva, dar mi- am înghițit cuvintele, fiindcă asemenea tipi au și ceva de jigodie în ei care iese imediat la suprafață când sunt interpelați. Așa că mi-am urat în gând
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
posibil de jucat sportul național, știți care, cel care se joacă lesne, doar dacă ești la guvernare și ai mâna lungă. Aceeași Românie, atât de lipsită de bani încât se plânge că este incapabilă să plătească pensiile și salariile de mizerie a bugetarilor, preferă procedeul împrumuturilor purtătoare de dobânzi, fie de la UE, FMI, Banca Mondială etc, pentru că sumele acestea, nu sunt supuse restricțiilor și, în consecință, ele pot fi mai ușor utilizate și dirijate spre zone obscure ca să li se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
județul nostru ci și în județul Suceava și mai știu eu unde. Mii de hectare au prins iar viață sub brăzdarul plugului și grânele au umplut iar magaziile spre folosul acestei țări aduse din ce în ce spre stadiul de mizerie pe care i-l doreau cu ardoare toți copoșii din politica românească și chiar de aiurea. În momentul când cineva face ceva folositor pentru această țară ar trebui să ne scoatem respectuoși pălăria în fața lor dar asta se întâmplă rar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și asta îi descurajează pe idealiști. Am putea face o analiză mai serioasă dacă am ști ce planuri au progeniturile actualelor elite. Dezvoltă ei un program cvasipașoptist? Ceilalți tineri, care vin din mediile semi-lumpenproletariatului muncitoresc, țărănesc și intelectual declasat de mizeria postcomunismului, chiar dacă vin din familii de o anumită condiție intelectuală, nu se pot plasa prea ușor în piramida socială într-o poziție din care ideile lor ar putea avea vreun impact. De aceea, cei mai mulți intră în clientele, uită de idealuri
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
american în schimbul accesului flotei lor militare în porturile iugoslave. Dar și acolo există o problemă: ceea ce s-a construit în Iugoslavia în condițiile foarte ciudate, hibride și perverse, ale titoismului, era o societate pe care noi am invidiat-o. Din mizeria și din tirania în care trăiam, Iugoslavia ni se părea Raiul pe pământ. Dar în 1990, când am cunoscut Iugoslavia și prin observație directă, am realizat că reușita fusese doar parțială. Belgradul era un fel de bazar, cu unele elemente
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și peste 100 sunt bolnavi de plămâni, socotesc că ar fi din partea mea un gest de cinism sau chiar de provocare, discutând cum ar putea fi ei întrebuințați în lupta contra comunismului, înainte de a ști cum vor fi scăpați de mizerie, de boală și de deznădejde"154. Pentru candidații la viața în exil, cea mai gândită sau negândită problemă este aceea a mijloacelor pecuniare. Occidentul promite un tărâm în care orice vis este destinat împlinirii, dar adesea exilul se transformă într-
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din România. Un asemenea exemplu este cronica din 11 octombrie 1985 când dezvăluie scopul pamfletelor publicate de grupurile din jurul revistelor "Săptămâna" și "Luceafărul": Când au ales fie să renunțe la talent (rareori îl aveau), fie la o elementară solidaritate cu mizeria și nefericirea unei întregi țări pe care, dimpotrivă, o insultă prin lauda și optimismul lor de comandă, neoproletcultiștii puteau spera două lucruri: fie privilegii exorbitante, fie introducerea cu sila într-o literatură unde zelul lor politic le-ar ține loc
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și cu alte dejecții. Intrați, fetelor, în casă că o să răciți!, le îndemnă primarul zâmbind. Vreau să văd cum vă pregătiți pentru Crăciun! Deși casa avea două odăi și mai multe acareturi, ele locuiau într-o singură bucătărie, într-o mizerie greu de imaginat, împreună cu mai multe dobitoace și orătănii, printre care și o iepuroaică ce trebuia să fete. Fetelor, li se adresă primarul în ungurește, sunteți tinere, sănătoase, cum puteți trăi într-o asemenea mizerie? Am să mai trec pe la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o singură bucătărie, într-o mizerie greu de imaginat, împreună cu mai multe dobitoace și orătănii, printre care și o iepuroaică ce trebuia să fete. Fetelor, li se adresă primarul în ungurește, sunteți tinere, sănătoase, cum puteți trăi într-o asemenea mizerie? Am să mai trec pe la voi; dacă nu găsesc curățenie, le amenință cu oarecare reticență și mai mult în glumă, vă trimit în Ungaria să vedeți cum trăiesc unguroaicele, să învățați ceva de la ele! După câteva ceasuri bune, când s-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
anumit control asupra pieții mîinii de lucru, răspundea catolicilor: "Să trecem la barbari!". Chiar din prima jumătate a secolului al XIX-lea se remarcă apariția unor inițiative, adesea modeste, a unor idei și acțiuni "îndreptate spre abolirea situației instituționalizate a mizeriei clasei muncitoare percepută ca o nedreptate"4, după cum spunea Paul Droulers. Problema socială este fundamentală în genealogia democrației creștine. Aceasta i-a ancorat pe catolici în antiliberalismul economic și în antisocialism, acțiunile lor fiind îndreptate spre opere de caritate menite
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care fiecare și-o revendica. Ea mergea în mod deosebit în direcția curentului creștin-democrat, amorsînd o ruptură cu viziunea providențială despre societatea împărțită în săraci, care trebuiau să se resemneze, și bogați, chemați la acte de generozitate și caritate. Denunțînd "mizeria nemeritată" a muncitorilor, afirmînd că munca, expresia ființei umane, nu poate fi tratată ca o marfă, recunoscîndu-i Statului un rol major în apărarea "interesului comun", susținînd dreptul muncitorilor de a se uni în asociații și lăsînd ușa deschisă sindicatelor muncitorești
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a constituit "una din etapele intermediare privilegiate între corporatism (...) și întreaga democrație creștină viitoare"13. Democrația creștină datorează mult acestei treceri a gîndirii catolice sociale prin corporatism, chiar dacă, mai tîrziu, aceasta s-a detașat de el. Din concepția corporatistă privind mizeria muncitorilor, reținem necesitatea transformării modului de organizare al economiei și societății. Mizeria era rezultatul economiei liberale, și deci au decis s-o critice. Dar și socialismul era respins. Acest dublu refuz a dat naștere unui alt program privind societatea, marcat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
creștină viitoare"13. Democrația creștină datorează mult acestei treceri a gîndirii catolice sociale prin corporatism, chiar dacă, mai tîrziu, aceasta s-a detașat de el. Din concepția corporatistă privind mizeria muncitorilor, reținem necesitatea transformării modului de organizare al economiei și societății. Mizeria era rezultatul economiei liberale, și deci au decis s-o critice. Dar și socialismul era respins. Acest dublu refuz a dat naștere unui alt program privind societatea, marcat de influența Bisericii și a credinței, caracterizat prin apelul la intervenția statului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Paul al II-lea, în timpul călătoriilor prin lume sau în enciclicele sale, nu diferă prea mult, fie că este vorba de Redemptor hominis (1979), unde punea în discuție problema structurilor economice mondiale "care fac să se extindă neîncetat zonele de mizerie și, prin aceasta, angoasa, frustrarea și amărăciunea", fie de Dives in misericordia (1980), de Sollicitudo rei socialis (1987) sau de Centesimus annus (1991). În timpul numeroaselor sale călătorii, unele dintre ele în țările subdezvoltate, el a dat o dimensiune profetică analizelor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]