KorAP: Find »[drukola/base=moderat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...168 169 170 ...501 >

12,524 matches

Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738

morale. Prin "realism radical" desemnez, în esență, acele concepții care neagă atât legitimitatea tezei că filosofia politică este o diviziune a eticii, cât și teza că uzitarea principiilor și valorilor morale în argumentarea din filosofia politică este justificată. Prin "realism moderat" am în vedere acele concepții care neagă doar legitimitatea tezei că filosofia politică este o ramificație a eticii 30. Dat fiind că nu contestă îndreptățirea utilizării argumentării morale în (abordarea unora dintre problemele importante pe care le ridică) filosofia politică

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
în vedere acele concepții care neagă doar legitimitatea tezei că filosofia politică este o ramificație a eticii 30. Dat fiind că nu contestă îndreptățirea utilizării argumentării morale în (abordarea unora dintre problemele importante pe care le ridică) filosofia politică, realismul moderat poate fi descris în mod legitim și ca "moralism moderat". Ați observat, fără îndoială, că modul în care utilizez aici termenii "moralism" și "realism" nu corespunde decât parțial modului în care sunt ei definiți în mod uzual, în special de către

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
filosofia politică este o ramificație a eticii 30. Dat fiind că nu contestă îndreptățirea utilizării argumentării morale în (abordarea unora dintre problemele importante pe care le ridică) filosofia politică, realismul moderat poate fi descris în mod legitim și ca "moralism moderat". Ați observat, fără îndoială, că modul în care utilizez aici termenii "moralism" și "realism" nu corespunde decât parțial modului în care sunt ei definiți în mod uzual, în special de către realiști. Definițiile moralismului și realismului oferite de Bernard Williams și

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
acestui tip de concepții politice normative. Ca atare, în opinia mea, o distincție între moralism și realism rămâne, în principiu, posibilă, chiar dacă, desigur, una cu o arie de "aplicabilitate" mult mai restrânsă decât și-ar dori realiștii radicali. Despre realismul moderat Am sugerat la un moment dat - împotriva curentului de opinie dominant - că unul dintre principalii realiști moderați este, în opinia mea, Bernard Williams 1. Pe ce mă sprijin în această opinie? Recunosc, bineînțeles, că există suficiente pasaje din Williams care

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
rămâne, în principiu, posibilă, chiar dacă, desigur, una cu o arie de "aplicabilitate" mult mai restrânsă decât și-ar dori realiștii radicali. Despre realismul moderat Am sugerat la un moment dat - împotriva curentului de opinie dominant - că unul dintre principalii realiști moderați este, în opinia mea, Bernard Williams 1. Pe ce mă sprijin în această opinie? Recunosc, bineînțeles, că există suficiente pasaje din Williams care legitimează interpretarea sa dominantă, ca realist radical. Pasajele care susțin această interpretare sunt, de obicei, pasaje din

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
par și recenziile pe care el le-a realizat lucrărilor fundamentale ale lui John Rawls sau Robert Nozick (principalii filosofi politici pe care i-a considerat și desemnat drept moraliști). Iar în aceste recenzii Williams pare mai curând un realist moderat decât unul radical. Afirmațiile sale nu sună deloc precum cele ale unui adept al tezei că argumentările și proiectele de natură morală sunt nejustificate, lipsite de valoare sau importanță, irelevante sau indezirabile pentru filosofia politică. Dimpotrivă. Spre exemplu, în recenzia

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
vreau să spun "nicăieri în recenziile pe care le-a publicat", ci "nicăieri în scrierile sale politice". În lumina acestor observații, consider că nu sunt foarte departe de adevăr atunci când afirm că Williams ar trebui considerat mai curând un realist moderat decât unul radical. Dacă am sau nu dreptate în privința lui Williams este totuși mai puțin important în economia acestui capitol. Obiectivul nostru fundamental aici nu este dezbaterea pe tema interpretării adecvate a poziției realiste a lui Williams. Ceea ce ne interesează

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
a eticii. Drept urmare, propun să abandonăm subiectul Williams și să trecem la examinarea observațiilor și argumentelor cu privire la metodologia și obiectivele teoriei politice normative avansate de Jeremy Waldron, cel mai reputat și mai incisiv avocat declarat al ceea ce am numit realism moderat. Din punctul de vedere al lui Waldron, nu este nimic în neregulă cu interesul filosofilor politici de a răspunde întrebărilor legate de specificarea valorilor și idealurilor morale pe care o societate bună ar trebui, pe cât posibil și dezirabil, să le

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
aceste întrebări nu poate fi, desigur, decât unul și același 26. Nici Mark Philp nu a reușit, în opinia mea, să aducă un argument legitim pentru teza că filosofia politică nu este doar o diviziune a eticii. În spiritul realismului moderat, Philp i-a criticat destul de aspru pe acei realiști radicali care sunt de părere că "toți cei care își petrec timpul analizându-l pe Rawls sau implicându-se în dezbaterile pe tema dreptății comit o mare greșeală"27, evidențiind - totodată

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
văd eu lucrurile, ea este mai curând o problemă a sociologiei politice (sau, dacă preferați, a politologiei). Ca atare, nu cred că Philp a ridicat o obiecție decisivă împotriva ideii că filosofia politică este o ramificație a eticii. Ultimul argument "moderat" explicit împotriva ideii că filosofia politică este o branșă a eticii care ne-a rămas de analizat este, după știința mea, cel al lui Glen Newey, din After Politics. Ca și Waldron sau Philp, Newey precizează că nu neagă faptul

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
lucrăm în spațiul academic, indiferent de disciplina în care profesăm 37. Nu cred că este cu totul inutil să precizez aici și că o obiecție similară celei aduse lui Newey sau Philip ar respinge și un alt posibil argument realist "moderat" împotriva ideii că filosofia politică este o ramură a eticii. În finalul capitolului anterior, am arătat că realiștilor le rămâne la dispoziție cel puțin un tip de concepții politice normative în privința cărora pot susține în mod consecvent argumentarea pur instrumentală

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
și pentru dezacord etc. Or, argumentarea instrumentală de tip realist nu ne poate permite recursul la astfel de valori fără să riște să devină, de fapt, o argumentare moralistă. Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Corespunzător explorărilor mele, realiștii, radicali sau moderați, au ridicat nici mai mult nici mai puțin decât douăsprezece obiecții la adresa moralismului. Ele sunt, în esență, următoarele: 1) teoriile moraliste ignoră sau analizează prea puțin "lumea reală a politicii", nu ne pot ajuta în obiectivul înțelegerii și explicării acestei

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
acest tip constă în faptul că teoriile moraliste nu sunt capabile să ne ofere mai mult decât câteva intuiții conflictuale și ireconciliabile cu privire la obiectul dreptății 10; în rezumat: teoriile moraliste sunt "irelevante pentru practica politică"11; într-o formă mai moderată, obiecția susține doar că, din cauza caracterului abstract, este foarte probabil ca moralismul "să producă teorii mai puțin eficace în lumea politicii reale"12; 5) moralismul reduce filosofia politică la studiul idealurilor morale "demne de urmărit în viață"13; 6) teoriile

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
realiștilor împotriva "moralismului" sunt obiecții nesustenabile. Cuvânt de încheiere Din punctul meu de vedere, argumentarea de până acum ne permite să fim suficient de încrezători în îndreptățirea reafirmării concluziei generale indicate în cuvântul înainte, i.e., concluzia că realiștii - radicali sau moderați - nu au reușit să pledeze cu succes pentru opinia că filosofia politică nu este (doar) o ramură a eticii sau pentru opinia că ea ar trebui "scoasă în afara eticii". Dacă observațiile noastre de până acum sunt corecte, și cred că

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
morale susținute de moraliști cu privire la sfera politicului nu sunt, sau măcar nu sunt în primul rând, "idealuri demne de urmărit în viață", ci idealuri demne de urmărit în organizarea politică a unei societăți. O a doua strategie adoptată de realiștii moderați pentru a submina teza că filosofia politică este o diviziune a eticii constă, deloc surprinzător, în argumentarea pentru ideea că filosofia politică este obligată să-și asume și multe alte probleme pe lângă cele investigate de obicei de "moraliști", probleme care

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
și politice. În cursul investigației noastre am constatat și că filosofia politică nu este caracterizată întru totul corect atunci când este prezentată, așa cum o fac de obicei moraliștii, doar ca o ramură a eticii, deși nu din temeiurile oferite de realiștii moderați, ci pentru că ea include cel puțin un proiect care nu poate fi subsumat într-un mod cu totul neproblematic acestei caracterizări, i.e., proiectul justificării epistemice a democrației liberale inițiat și susținut de Cheryl Misak și Robert Talisse. Aceasta este totuși

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
the principle of treating people as (free and) equals; 2) that political philosophy is not quite accurately described as a branch of ethics, as moralist political philosophers usually do, but this is not because of the reasons usually offered by moderate realists, but because political philosophy includes at least one project that cannot be unquestionably subsumed to this characterization (i.e., the project of the purely epistemic justification of liberal democracy); 3) that moralism is a methodology that political philosophy is perfectly

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
Theory 40, 5 (2012), pp. 629-649 și - parțial - în Glen Newey, After Politics: The Rejection of Politics in Contemporary Liberal Philosophy (Palgrave, New York, 2001). Spun "parțial" în cazul lui Newey, pentru că el oscilează, în After Politics, între o poziție realist moderată și una radicală. De asemenea, sunt tentat, cumva "împotriva curentului", să-l includ în această categorie și pe Bernard Williams. Voi reveni cu precizări și argumente în acest sens în capitolul dedicat realismului moderat. 31 Vezi, spre exemplu, William Galston

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
After Politics, între o poziție realist moderată și una radicală. De asemenea, sunt tentat, cumva "împotriva curentului", să-l includ în această categorie și pe Bernard Williams. Voi reveni cu precizări și argumente în acest sens în capitolul dedicat realismului moderat. 31 Vezi, spre exemplu, William Galston, "Realism in Political Theory", în European Journal of Political Theory 9, 4 (2010), pp. 385-411 sau Enzo Rossi și Matt Sleat, "Realism in Normative Political Theory", în Philosophy Compass 9, 10 (2014), pp. 689-701

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
30 Alice Baderin, "Two Forms of Realism in Political Theory", în European Journal of Political Theory 13, 2 (2013), p. 140. 31 Sunt obligat să menționez că afirmația nu este valabilă în cazul tuturor realiștilor. Mark Philp, unul dintre realiștii moderați, evidențiază, la rândul său, împotriva "radicalilor" care doresc eliberarea de orice fel de moralism, că "dacă suntem de părere că ordinea este preferabilă dezordinii, înseamnă că ne bazăm pe un standard [moral] de evaluare care justifică această opinie" (Mark Philp

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
Journal of Political Philosophy 4, 1 (1996), pp. 68-78 25 Charles Larmore, "What Is Political Philosophy?", în Journal of Moral Philosophy 10 (2013), p. 277. 26 Ibidem, p. 277. 27 Ibidem, p. 277. Așa cum am sugerat în capitolul despre realismul moderat, nu sunt foarte convins că este pe deplin întemeiat să-i atribuim lui Williams opinia că filosofia politică trebuie să devină o disciplină (complet) autonomă de filosofia morală. Nu văd totuși nicio problemă în a-l urma aici în această

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
ceea ce am observat și noi în nota precedentă: că obiecția este o versiune (mai elaborată și cumva "mascată") a sofismului ad hominem. ------------------------------------------------------------------------- ÎN AFARA ETICII? Cuvânt înainte 2 1 112 3 Precizări și justificări terminologice Despre moralismul realismului radical Despre realismul moderat Despre justificarea moralismului Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Cuvânt de încheiere Referințe bibliografice Indice de autori Indice de concepte fundamentale Abstract Résumé

În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754

paradis, te așteaptă 40 de fecioare!"194. Uneori strategia de manipulare a Occidentului de către membrii Al-Qaeda este mai subtilă. Mulți tineri francezi manipulați și îndoctrinați de islamul radical ,,sunt sfătuiți să se ,,integreze" în societatea franceză sau să apară ca ,,moderați". Mai precis, ei nu se afișează în public purtând barbă sau alte însemne religioase, nu pronunță discursuri suspecte, nu fac prozelitism"195. În joc este o perfidă strategie a fundamentaliștilor musulmani, una prin mijlocirea căreia serviciile secrete din Franța se

Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391

de răspuns sunt de la 1=aproape niciodata la 4=permanent. Anxietatea stabilă (AS) se calculează dupa aceeași formulă E1-E2+35, unde E1 este suma cifrelor bifade de subiect Interpretarea rezultatelor: până la 30 de puncte- anxietate scazută,; 31-45 de puncte - anxietate moderată; mai mult de 46 de puncte - anxietate sporită. 3. Rezultate și interpretări VERIFICAREA IPOTEZELOR Ipoteza specifică 1. Estimăm că există diferențe de gen În ceea ce privește variabilele agresivitate globală, agresivitate fizice și agresivitate verbală, astfel: a) băieții obțin scoruri mai

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
ar putea stabili care este aportul stilului de lucru al profesorului de la clasă În creșterea/reducerea conduitelor agresive. Intre intoleranță și conduite agresive s-ar putea să existe corelații, deoarece sunt comportamente precum palmele, bruscările, lovirile, ca expresii ale violenței moderate, determină o toleranță mai mare; În spațiul public Însă, ele sunt mai puțin tolerate, datorită vizibilității lor. Din păcate se poate observa că școala Însăși favorizează manifestarea conduitelor agresive. Clasa școlară reprezintă un grup ai cărui membri depind unii de

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]