4,723 matches
-
Horus, fiu al vechiului Egipt, dar și al Africii și Americii. Apoi sosirea unei Mitubishi ne face să pătrundem în Extremul Orient, galbenul urmând astfel negrului într-un joc inaugural (care abia începe). Japonezele 264 , cu surâs ambiguu, cu mască mută, dezvăluind o lume de lac negru, de lame de mătase transparentă, de ochi aurii alungiți ca migdalele, cu mâini fine și crude, savante în mângâieri ca și în lupte mortale îl introduc pe Léon Lucain în această casă de un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Edgar Allan Poe. Maestrul fantasticului italian este vizibil inspirat de către scriitorul american plasându-și povestirea, care îl conduce pe narator către o antică locuință cu arhitectură simbolică și semnificativă, sub semnul unei "zile de toamnă, zi apăsătoare, întunecată și mută"427 cu nori grei și joși într-un cer lugubru. Singurătatea, rătăcirea și melancolia însoțesc mersul fugarului, urmărit și persecutat într-o "întunecime întristătoare", fără hrană, ud până la piele pe o ploaie înghețată, în căutare de refugiu. Prăbușirea casei Usher
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
își primește cordial oaspetele, dar cu o cordialitate empatică "asemănătoare cu efortul unui om de lume plictisit, care se supune unei circumstamțe". În ciuda unei sincerități de care naratorul nu se îndoiește, totul în atitudinea gazdei este dublu, ambiguu. Gazda rămâne mută, paloarea sa cadaverică, o anumită incoerență sau inconstanță în manierele sale stârnesc mirarea. "Acțiunea sa era când vioaie, când indolentă". Comportamentul lui Roderick urmărește să-l ia pe oaspetele său ca martor al unei greșeli de care încearcă să se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Poe cu ochii distrași ai ferestrelor sale, cu ambianța sa tristă, cu excesiva ei vechime, cu numeroasele ei pasaje ascunse și complicate, exercită o acțiune profundă asupra psihologiei omenești. Acest efect fizic al casei asupra moralului, senzitivitatea regnului inorganic și muta ei influență fac din ea o arhitectură magică de o foncieră neospitalitate 437. Acest caracter puțin prietenos este contrabalansat la Poe de o ospitalitate finalmente cordială, deși chinuită, oferită de Roderick Usher, în timp ce la Landolfi, caracterul locatarului său nu fac
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trăiască atâta timp cât este viu, această efuziune și acest dar de sine sunt pentru literatură departe de a fi suficiente. Ceea ce trece din acest strat superficial în scris - când nu există cale de a face altfel și când sursele profunde sunt mute -, este nul și se va prăbuși în clipa în care un sentiment mai adevărat va veni să cutremure acest sol superior. De aceea nu ești niciodată destul de singur când scrii..."553 Hotel occidental Eroii din America și din Castelul sunt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din camera acestuia cu un caiet în rucsac. E paranoică. E logică. Lumea ei, zdruncinată de pierderea tatălui, e logică și inflexibilă ca o teoremă. Încrederea e un lucru calculabil, și e aproape vizibilă. Paradoxal, e ca numărul „i“, infinitul mut. Uneori, să n-ai deloc încredere în cineva e același lucru cu a avea încredere deplină. Între noțiuni absolute opuse, semnul de egalitate e ușor ca pana. „Și câți eram vii, ne socoteam morți și umblam amețiți...“, judeca Ioan Dobrescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
-n palmă, cu locuitorii săi trebăluind sau chefuind la instalarea primului stâlp de electricitate din sat. Mai exact, cineva instalat pe colină, acolo unde câteva minute în urmă se afla juniorul Cazane, eroul poveștii, vede totul ca pe un film mut: „În livada bunicilor lui Ilie era adunată multă lume. Georgeta ducea în mână un fund de lemn cu păhăruțe pline. Mai la dreapta, patru oameni îmbrăcați în galben-sclipitor, opintindu-se, încercau să ridice un colac de cablu de înaltă tensiune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
simți Ești ocupat și te gândești cum sufletul să ți-l mai minți. Chip trist, te lupți de mult cu-n gând năuc și-un sentiment pierdut Și urlii plin de disperare ca să te-auzi, dar sunetul durerii tale este mut Sub surda rătăcire, cu ochii-n cer te strâmbi și te încrunți Te lași lovit sub cerul cenușiu de stropii albi, mărunți. Chip trist, te-ai îmbrăcat în negru, acoperit de pletele bălaie Ești ud, te-nchini la fiecare nor
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92947]
-
fire putrede. Izgonește amintirea lamei de sidef de pe scoarță ce ma învelește și ziua și noaptea. Amintirea sângerează, dar nu într-un roșu, și nici într-un albastru nobil. E-o dara de rășina, o apă, un râu, un suspin mut care-mi aleargă prin vene. Prin venele unui vrednic copac atins de furia aceluia a cărui nume taie crud și adânc în simțire. Păduri de trunchiuri și-au trântit deja pieptul de pământul glacial. Însă miezul meu a căpătat doar
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
țin de moștenirea civilizațională, culturală și științifică a Greciei și Romei antice, un spațiu geografic temperat, bogat în resurse naturale, moștenirea religioasă iudeo-creștină care nu interzice îmbogățirea și traiul prosper (deși poziția bisericii creștine față de dobândă, de exemplu, a ținut mut timp în loc dezvoltarea sistemului bancar și a băncilor, dar și a economiei în general). Descoperirea Americii și comerțul internațional au schimbat definitiv lumea noastră, pe fondul retragerii și izolării Chinei și a problemelor pe care în permanență le-a avut
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
omului politic în vremuri tulburi este complicat și istoria este plină de asasinate, condamnări și execuții. Dar ceea ce s-a întâmplat în anii '50 la Gherla, Aiud, Pitești, sau Rîmnicu-Sărat depășește orice imaginație. Prea multă suferință și prea multă durere mută, de cele mai multe ori nemărturisită. Pur și simplu multor deținuți le este rușine să povestească ce au putut îndura în aceste închisori. Am văzut-o chiar și pe Lucia Hossu Longin cum, cu reținere și jenă, povestea că "acesta" este cel
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sută de pagini de aprocrife? Ce rost are culegerea câtorva dedicații ale altora către Bacovia și a două-trei pastișe? Ce rost are includerea unor acte și documente care sunt operele administrative ale unei epoci, nu ale lui Bacovia? Un editor mut, extrem de devotat subiectului ca un eunuc haremului, Mircea Coloșenco nu e în stare să îngaime o frază proprie despre biografia sau despre opera lui Bacovia. Semnul acestei cecități e și mai vizibil în alcătuirea dosarului de repere critice despre receptarea
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
ca scop, pe maternitate ca mijloc, în vreme ce substituția se referă la un act al înfierii sui generis, adică la înlocuirea produsului biologic cu unul cultural. Și, în consecință, în loc să nască exemplare eroice, Monica înfiază, seară de seară, cu o voluptate mută și monumentală, o umanitate eșuată, undeva la intersecția tragicului cu grotescul, prin orfelinatele invizibile și difuze ale României de astăzi. Față de acestă lume, cutremurătoare fi fascinantă în felul ei, Monica își organizează nenumărate trăiri pe care, chiar dacă nu le dezvăluie
Între Venus din Willendorf și Fata babei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12586_a_13911]
-
fi fascinantă în felul ei, Monica își organizează nenumărate trăiri pe care, chiar dacă nu le dezvăluie explicit, le transmite imponderabil prin fixitatea privirilor, prin freamătul nărilor, prin suspendarea respirației pînă la limita conservării funcțiilor vitale și, mai ales, prin țipetele mute, prin experiența implozivă a momentelor paroxistice. Așa cum Tina Turner avea, după propriile-i mărturisiri, cel puțin vreo trei-patru orgasme la fiecare concert, este evident că și Monica traversează clipe de înaltă jubilație în fața spectacolului, pe jumătate sălbatic, pe jumătate masochist
Între Venus din Willendorf și Fata babei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12586_a_13911]
-
pensionarului Leonida. S-a cercetat teatral, și de aici au ieșit spectacole remarcabile, vîrsta, comportamentul, ticăielile, lumea din ce în ce mai redusă și mai însingurată a bătrîneții. Aici, în dimensiunea aceasta a poposit și Kordonski. Dincolo de comentariile ironice, pamfletare, rezolvate în rezonanțele filmului mut, cu savoarea gag-ului binecunoscut. (Mi-aduc aminte cîteva fraze, din cartea prezentată în numărul trecut, ale lui Tudor Rebengiuc, care m-au făcut să zîmbesc în timpul spectacolului: "Tata înțelege patriotismul în genul lui Caragiale. Despre calitățile națiunii, dacă sînt
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]
-
în care doctorul Stroia - urmărit de Securitate și amenințat că, dacă spune cuiva ce a trăit va fi din nou închis - începe în 1979 să noteze amintiri, să-și facă bilanțul unei vieți stâlcite în bătaie, persecuții politice și suferință mută. Încheie de scris acest jurnal al umilinței umane demn asumate în 1986, cu puțin înainte de a se stinge din viață și cu instrucțiuni ferme ca el să nu fie citit decât postum. Stanciu Stroia nu e scriitor. El are o
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]
-
sa dominantă, obsesivă, ca și cum vorbind mulțimii la un megafon, ar face mărturisiri intime: "N-ai ce să cauți/ În visele în care/ Nu te-așteaptă/ Ochii lui Dumnezeu./ Odată și-odată/ Se vor limpezi/ Și apele Prutului./ Prundișul de gloanțe/ Mut va sticli pe fundul/ Chinuitului rîu./ Frate cu frate/ Nu va mai trage atunci. Și ne vom minuna/ Privindu-ne chipul/ În apele clare răsfrînt,/ Atît de mult semănînd/ Unul cu altul" ( Chipul în ape răsfrînt). Nu sînt evitate nici
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
cum e el în realitate, adică frunză de frunză (rîde). Un soi de artă naivă. Apoi am văzut o carte, ,,Apollo” (de Solomon Reinach, Hachette, Paris, 1922, n.n. R.G.), cu reproduceri după sculpturi clasice, très, très anciennes... și-am rămas mut. După o săptămână, două sau după niște luni am văzut 2 fotografii după lucrări de Luchian, într-un Almanah. Cele mai proaste fotografii! Dar erau Luchian. Am mai văzut 2 clișee după Matisse și Picasso. Mai era și un desen
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
cu mai multe premii literare, inclusiv cel al Uniunii Scriitorilor, acest roman, devenit repede un best-seller, își trăgea seva dintr-un lung monolog al unei femei intrate în al șaptelea deceniu de viață, ținut în fața unui confesor mult mai tînăr, mut (tînărul nu scoate nici o vorbă în carte) și pe alocuri plictisit. Tînărul are în economia romanului un rol pur convențional. El oferă pretextul narativ pentru punerea în pagină a unui formidabil document de conștiință. Textul acelui roman scoate în evidență
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
dacă-ți mai este scut, Numai dorul te mai apără de rele, Țară tristă-a Pruturilor mele. Mi se-ngăduie și-acum, ca mai-nainte, Să bocesc cu câteva cuvinte. Trec pe stradă, necăjit, și-mi zic: Of, mai bine mut decât peltic! Iar, scripturile gândite de străbuni Mi se zice c-ar fi pline de minciuni Și că viitorul meu a fost trecut, Țara mea de dincolo de Prut. Țara mea de dincolo de Prut, Am să-ncerc, dacă-am să pot
Țara mea de dincolo de Prut. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Dabija () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2228]
-
ARABESCURI Aprins scânteie zarea-albastră, Pășește greu bătrânul ger. Se tăinuiește sub fereastră Scriind cu mâna lui măiastră, Pe geamul meu, un palmier. Copac semeț, cu frunza lată, Sub dânsul trei arabi călări Cu grele arămite fesuri. Tustrei în zarea mută cată Pustiul, dune mari pe șesuri Și arde soarele în zări. Trag lin cu degetul pe sticlă Și măiestria s-a topit. Apare gingașă din pâclă O fată, un boschet umbrit. Amurg târziu... vuiește focul Boschetul, fata-n aur stins
Arabescuri. In: Curierul „Ginta latină” by Anatol Ursu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2255]
-
planșe văzute de noi în colosală să expoziție din ^91, de la Sala Victoria, încă cinci milioane de exponate, un compartiment fiind rezervat, firește, cotidianelor de la containere. Salutati-l1 Stadion. În timpul meciului, în pauze, personajul cu tururile lui de pistă, șui, marțial, mut, agitînd talanca gîfîită, luată, sigur, de la gîtul vreunui berbece. Dispărînd, cîteva minute, si reapărînd tot altfel, în travestiuri succesive: cioban, Irod, polițai, Napoleon, Mao, turc. Cine să-l bage-n seama?! Microbiștii, mii, oameni serioși, cu familie, veniți aici să
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]
-
nevoiașilor de pretutindeni...”. Privirea se oprește asupra copiilor în zdrențe care țîșnesc la intersecții oferindu-se să mîzgălească geamurile mașinilor pentru cîțiva bănuți pe care alții, mai mari și mai tari, îi vor confisca îndată; asupra cerșetorilor insistenți sau, dimpotrivă, muți și împietriți într-o disperare fără margini. Ambianța de film expresionist se completează cu aceea a vehiculelor - mașini jalnice ocupînd trotuarele sau adăpostite în dosul pancartelor pe care scrie Parcarea interzisă, dormind “rumegătoare, bolnave, oloage de artroză sau de paralizie
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
NICOLAE Ineu, str. Decebal nr. 2A 7621 MORAR LUCIA (n. 1933) Arad, Str. G. V. Milea, nr. 43 A țel. 237785 17699 MORARU DIDINA (n. 1967) Arad, Str. Felix nr. 3 bl. 702, sc. B ap. 17 țel. 279965 12582 MUT MARIA (n. 1964) Arad, Micălaca bl. 347, sc. A, ap. 8 țel. 267467 7623 NEAGU MARIA ILEANA (n. 1954) Arad, Str. Avrig bl. 23, ap. 8 țel. 253888 7625 NEAMTIU DANIELA (n. 1967) Arad, Str. Mircea Stănescu nr. 2 țel
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
traducător autorizat sau, în lipsă, o persoană de încredere, în care caz se vor aplica dispozițiile privitoare la experți. (2) Judecătorul poate îndeplini funcțiunea de traducător fără a depune jurămînt. ... Articolul 143 Când cel ce urmează a fi ascultat este mut sau surd și nu poate fi înțeles, va fi pus să scrie răspunsul. Dacă nu știe să scrie, se va folosi un tâlmaci, aplicindu-se dispozițiile privitoare la experții. Articolul 144 Când cel obligat să semneze declarațiile făcute nu vrea sau
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 25 iunie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]