6,858 matches
-
Pe mine mă interesează mai puțin acest exod, mai mult sau mai puțin, cât „psihologia” care Îl susține și-l animă. Adânca, grava, generalizata nemulțumire a tinerilor față de starea de fapt a României de azi! O insatisfacție care ascunde prost nemulțumirea, iritarea, de fapt, față de adulții acestei țări, acuzați pe față sau altfel de ruina României, de mentalitățile ce agravează rămânerea ei În urmă și, mai ales, de „lașitatea” din timpul dictaturii! Nimic nou sub soare din când În când, o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
imaginea persistent negativă pe care o are țara noastră În ochii occidentalilor și a presei lor - În timp ce Ungurii și Cehii, par exemple, sunt purtați pe brațe, aproape orice ar face! - sau, și mai ciudat, aproape grotesc, cum Întâlnim nu numai nemulțumirea, uneori de-a dreptul disprețul unor concetățeni exilați de nu prea multă vreme, două-trei decenii, care ne judecă mai abitir decât străinii!: „Românii sunt toți niște hoți, niște corupți, Îi auzi spunând, eu nu mă mai Întorc În România câte
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vreo doi ani Înainte se citise În plenul c.c. o „informare” asupra unei Întâlniri la Moscova Între Ceaușescu și Brejnev, cu cele două echipe politice aferente, În care șeful statului sovietic, dar și secretarul cu armata Își manifestaseră via nemulțumire față de contactele dese și apropiate ale Românului cu șefii lumii occidentale „imperialiste” și, mai ales, nemulțumirea față de primirea excesiv de caldă ce i se făcuse cu puțină vreme Înainte, la București, lui Richard Nixon, președintele SUA!Ă Partidul comunist român, un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Moscova Între Ceaușescu și Brejnev, cu cele două echipe politice aferente, În care șeful statului sovietic, dar și secretarul cu armata Își manifestaseră via nemulțumire față de contactele dese și apropiate ale Românului cu șefii lumii occidentale „imperialiste” și, mai ales, nemulțumirea față de primirea excesiv de caldă ce i se făcuse cu puțină vreme Înainte, la București, lui Richard Nixon, președintele SUA!Ă Partidul comunist român, un partid vechi, dar care și-a trăit organica slăbiciune - incapacitatea spiritului critic - În această Împrejurare, urma
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sau de „influența mediului”! Da, poate a existat o anume influență a mediului, dar de un tip cu totul special: acești tineri genialoizi, fără dubiu, trăiau o febră ce cuprinsese pături destul de largi ale tineretului, ale intelectualității: la primul nivel, nemulțumirea celor veniți din tranșeele primului război - o stare răspândită În Întreaga Europă de Vest! - și care vroiau „o schimbare” socială, o altă morală publică, iritare față de profitorii războiului etc. Dar, cred eu, la un nivel mai profund, dar care atingea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se adresează specialiștilor, acelor cititori cu exercițiul lecturii elevate sau celor pasionați de simbolismul bacovian și nu numai... Nivelul este unul intențional înalt, abordarea respectă canoanele academice, și din câte am putut surprinde, autorul își nuanțează dezideratele, asumându-și și nemulțumirea de a nu fi spus tot... "Ateneu", nr. 9, septembrie 2003 Virginia BLAGA "Complexul bacovian" Theodor Codreanu este autorul unei cărți care depășește limitele noționale ale monografiei Bacovia, propunându-și (reușind, fără îndoială) să aducă noutăți asupra personalității poetice și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost bolnavă și nu prea știe sigur. Carnetul le-a venit, rămâne să scrii tu pe ce lună a rămas ultima soldă de încasat, fiindcă ei nu știu dacă e cazul să se ducă să încaseze. Eu sunt bine, singura nemulțumire e că lipsești tu. Ce să fac? Nu știu! Am ajuns într-o stare de nervi și îmi pare rău, aproape că nici eu nu pot să-mi dau seama de mine. Îmi pare foarte rău că mă supără orice
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cel de azi? Vedeți, aici este marea taină. De aceea, noi oamenii în general, nu știm să trăim plenar pentru azi, să trăim cum trebuie scurta și mizerabila asta de viață! Suntem și rămânem veșnic într-o continuă agitație, așteptare, nemulțumire. Ceea ce mi-ați scris în legătură cu Mariana m-a debusolat. Eu țin la ea mult de tot, deși ne vedem atât de rar. Dar ea e o părticică din sufletul meu, din tinerețea mea, din acele crâmpeie de viață fericită pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am ajuns la Arad m-a și trimis la Reșița în un control de Stat care a durat până acum, fiind vorba de zeci de milioane de lei. Să nu crezi dragul meu că ar fi fost vorbă de ceva nemulțumiri, tocmai că prietenul meu aviatorul a rămas și el extraordinar de impresionat și mulțumit și așteaptă cu multă nerăbdare reîntâlnirea din 1977, dacă mai trăim, să o savureze cu mai multă dragoste, căci el se pensionează după 2 ani fiind
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
al pregătirilor și invențiilor de război ale armatei altor țări”. De asemenea, trădătorul este considerat „acel ce oferă sau vinde secretele țării sale de apărare națională unei alte țări”, indiferent dacă el este plătit sau se răzbună pentru anumite neîmpliniri/nemulțumiri. În afară de agentul informator și trădător, un alt element uman putea oferi informații utile Poliției de Siguranță. Acesta era «confidentul politic», recrutat din mediile de interes și care deținea o funcție care să-i permită cunoașterea problemelor de interes pe problematica
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
000 km2 în anul 1916, ajungând pe locul 10 în Europa ca suprafață teritorială. Încetarea focului între beligeranți a găsit România în tabăra învingătorilor - Antanta - cea alături de care a intrat în conflict, în august 1916. Datorită înfrângerilor militare și a nemulțumirilor sociale imperiile multinaționale s-au dezintegrat rapid. Imperiul Rus a sucombat în 1917, iar Imperiul Austro-Ungar un an mai târziu, după capitularea militară și câteva încercări eșuate de a salva unitatea conglomeratului prin oferirea unor concesii minorităților oprimate. Nemulțumirile acumulate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a nemulțumirilor sociale imperiile multinaționale s-au dezintegrat rapid. Imperiul Rus a sucombat în 1917, iar Imperiul Austro-Ungar un an mai târziu, după capitularea militară și câteva încercări eșuate de a salva unitatea conglomeratului prin oferirea unor concesii minorităților oprimate. Nemulțumirile acumulate zeci și sute de ani, persecuțiile îndurate, lipsurile și pierderile datorate războiului au erupt violent la sfârșitul anului 1918. Pe de o parte, a fost adâncită criza economică, iar pe de altă parte au avut loc reparații ale istoriei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
iar pe de altă parte au avut loc reparații ale istoriei, prin care unele state au reapărut pe harta lumii (Polonia, Cehia-Slovacia), în timp ce altele și-au alipit regiunile istorice aflate de sute de ani sub stăpânire străină (Finlanda, Serbia, România). Nemulțumirile sociale au adus în prim plan curentele extremiste, care s-au făcut simțite în întreaga Europă. În Rusia, la sfârșitul anului 1917, puterea a fost preluată de mișcarea bolșevică, o grupare radicală de stânga. Având experiența activității ilegale și profitând
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Societatea „Dobrogea” a inițiat un program cu două direcții de acțiune: internă și externă. Acțiunea internă, în Bulgaria, avea ca scop solidarizarea în jurul ideii de cucerire a Dobrogei, iar acțiunea externă trebuia să organizeze nuclee cu rolul de a stârni nemulțumiri, de a perturba ordinea publică în Dobrogea și a exploata situația spre a forma convingerea că populația nu suportă administrația românească și, în consecință, regiunea trebuie redată Bulgariei pentru pacificarea spiritelor. Din punct de vedere politic, Societatea „Dobrogea” era subvenționată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în capitală și a participa la manifestare. Țăranii îl vedeau pe generalul Averescu drept „părintele lor” din campaniile militare purtate între anii 1916-1918 și nu erau la curent „cu abținerea opoziției de la alegeri”. Pe de altă parte, oamenii își manifestau nemulțumirea față de P.N.L., care nu le-a dat vite pentru muncă, deși acestea au fost disponibile. Mai mult, în urma unei proaste administrări, circa 20% din animalele de tracțiune au murit, iar văduvele și orfanii de război nu aveau cu ce să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a statului național unitar român, de necesitatea unor reforme economice, politice și sociale, menite să asigure evoluția și progresul în contextul realităților postbelice. În continuare, D.P.SG. s-a preocupat constant de starea de spirit a populației, de identificarea anticipativă a nemulțumirilor social-economice și a propagandei subversive, adică a tuturor problemelor care aveau legătură cu ordinea publică și siguranța statului. În scopul unei cât mai bune structurări a problemelor a fost trimisă o circulară către Inspectoratele Generale de Siguranță, cu un chestionar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rezervă; mișcarea demobilizaților; chestiunea agrară. 2. Chestiuni politice: a) propaganda: antimilitaristă, naționalistă maghiară, monarhistă rusă, ucraineană, bulgară (Societatea „Dobrogea” și acțiunea ei), antidinastică, emigrări; b) Acțiunea minorităților: unguri, sași, germani, ucraineni, bulgari și ruși. 3. Chestiuni profesionale: muncitori (doleanțe și nemulțumiri); mișcarea profesorilor, institutori și învățători; mișcarea amploaiaților comerciali și industriali; mișcarea comercianților; mișcarea funcționarilor publici. 4. Chestiuni economice: mișcarea proprietarilor și chiriașilor; mișcări și nemulțumiri pentru scumpirea traiului; criza financiară; lipsă de lucru; chestiunea agrară. Datele obținute trebuiau să identifice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Acțiunea minorităților: unguri, sași, germani, ucraineni, bulgari și ruși. 3. Chestiuni profesionale: muncitori (doleanțe și nemulțumiri); mișcarea profesorilor, institutori și învățători; mișcarea amploaiaților comerciali și industriali; mișcarea comercianților; mișcarea funcționarilor publici. 4. Chestiuni economice: mișcarea proprietarilor și chiriașilor; mișcări și nemulțumiri pentru scumpirea traiului; criza financiară; lipsă de lucru; chestiunea agrară. Datele obținute trebuiau să identifice dacă revendicările politice, sociale, economice sau profesionale au la bază motive reale sau sunt urmărite alte scopuri, în speță subversive. La 28 aprilie 1926 D.P.S.G.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Siguranță au evidențiat situația dificilă a populației, existentă până la mijlocul anilor ’20. Au fost monitorizate acțiunile sociale și economice, evoluția problemelor administrative, a relațiilor dintre populația română și cea minoritară atât în medul urban cât și în cel rural, nemulțumirile diferitelor categorii socio-profesionale și, în unele cazuri, au fost avansate propuneri de remediere sau rezolvare a situației. La 16 noiembrie 1919, Serviciul de Siguranță Arad a raportat situația existentă în raza sa de acțiune, reliefând situația grea a locuitorilor și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de ordine și siguranță cu care se confruntă. Prima problemă era aceea a lipsei de personal românesc în administrație: politica „e și azi tot cea ungurească”, funcționarii nu cunoșteau limba română și „sunt agenții guvernului ungar”, lucrând neglijent și provocând nemulțumiri. Judecătorii, „afară de 2-3 români”, au rămas cei dinainte de război, iar justiția era apreciată că funcționează „șchiopătând”. Armata română nu era bine văzută, din cauza rechizițiilor și din cauza deselor schimbări de mari unități în zonă, fapt care a alimentat propaganda străină și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
elementul „cel mai periculos”, deoarece aici se regăseau cei cu misiuni subversive, spionajul în spatele trupelor române, respectiv promovarea de panică și anarhie printre locuitori. Mijloacele utilizate de aceștia au fost: corupția, lansarea de știri false și tendențioase pentru producerea de nemulțumiri, inițierea de greve, compararea regimului românesc cu cel austro-ungar etc. Problemele sociale au fost definite ca „variate”, izvorâte de pe urma războiului și caracteristice vremurilor zbuciumate. Problema socialistă din Arad, deși abordată de muncitori în sensul obținerii unor concesii de la patroni, s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
definite ca „variate”, izvorâte de pe urma războiului și caracteristice vremurilor zbuciumate. Problema socialistă din Arad, deși abordată de muncitori în sensul obținerii unor concesii de la patroni, s-a îndreptat, încet dar sigur, în direcția revendicărilor minorității maghiare. În mediul rural, principala nemulțumire s-a observat la împărțirea pământului, în conformitate cu promisiunile făcute de guvernanți. Dovedind un spirit analitic, I. Rău, șeful Serviciului de Siguranță Arad, a constatat că țăranul este, în general, nerăbdător, deoarece „când i s-a spus că i se dă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
general, nerăbdător, deoarece „când i s-a spus că i se dă pământ, a doua zi el așteaptă să se și vadă pus în posesie”, iar amânările le consideră „rea voință” din partea autorităților. Pentru a agrava situația și a provoca nemulțumiri fățișe, agenți subversivi dezinformau populația rurală, lansând versiunea că pământul va fi dat pe 3-4 ani, după care moșiile vor reveni vechilor proprietari. Ținta țăranilor din zonă erau proprietarii unguri, cei care i-au chinuit și pe care „nu-i
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vechilor proprietari. Ținta țăranilor din zonă erau proprietarii unguri, cei care i-au chinuit și pe care „nu-i poate suferi”, iar aceștia din urmă aveau la dispoziție „destule mijloace” pentru a eluda dispozițiile legale referitoare la expropriere. O altă nemulțumire, cu o întindere generalizată, s-a dovedit a fi aprovizionarea cu produse, care se efectua în condiții „mai mult decât mediocre”. Practic, produsele aveau prețuri maximale cu un adaos de până la 200%, erau preluate de intermediari care le revindeau cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
populiste, care nu puteau fi transpuse în practică. O primă constatare a agenților care au cercetat situația la fața locului a fost lipsa acută de alimente și produse de strictă necesitate (gaz, ulei, zahăr, talpă, ceară etc.), ceea ce a creat nemulțumiri mai ales în județele Sătmar (Satu-Mare), Arad și Hunedoara. Starea locuitorilor din mediul rural era apreciată drept „foarte deplorabilă” în Bihor, „foarte lipsită și săracă” în Hunedoara, „îngrozitoare” în Sighetul Marmației și „suferă îngrozitor de lipsa de alimente” în Alba și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]