7,693 matches
-
Astfel, cei câțiva cărturari care străbat satele de munte pentru a culege creații folclorice îl conving pe Ion Onișor săi găzduiască în propria casă, plătindui anticipat o parte din chirie. Gestul lor îl determină pe bătrânul muntean săi considere niște oaspeți buni, pe care îi primește cu ospitalitate în casa lui, gata săi ajute în explorarea ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea studierii literaturii universale în școală Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Pornind de la premisa că învățământul preuniversitar are menirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
p. 150. 52 Cf. Tudor Vianu, Opere, 13, București, Editura Minerva, 1987, p. 390. 53 Constantin Noica, Devenirea întru ființă, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 232. 54 "Chiar dacă Sistemul ar avea amabilitatea să-mi repartizeze o cameră de oaspeți sub acoperiș, doar-doar să nu rămân pe dinafară, eu prefer totuși să fiu un gânditor, adică o pasăre așezată pe o creangă" (Søren Kierkegaard, Jurnal în Secolul 20, nr. 7-9 din 1979, p. 74, traducere de Vlad Russo). 55 Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
proiecte didactice în care s-au folosit metode interactive, unde elevii sunt implicați activ și realizează un traseu propriu de învățare potrivit dorințelor și talentelor sale. PROIECT DIDACTIC Învățător: Morărașu Mariana Clasa: a Il-a Unitatea de învățare: "Bucuroși de oaspeți?" Disciplina :Limba română Subiectul: "Crăiasa Zăpezii",H.Ch. Andersen abordare interdisciplinară Tema: Iarna Tipul activității: consolidare și sistematizare interdisciplinară Arii curiculare: *Limbă și comunicare *Matematică și științe ale naturii *Arte * Tehnologii *Educație fizică și sport Conținuturi: *Limba română "Crăiasa Zăpezii", H.
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3033]
-
de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu-i pe lumea cealaltă în rai, căci nu se poate boieri în amîndouă lumile. Cine are mai multe brazde-n palmă va fi bogat nevoie mare. Bold Bold dacă găsești, au să vie oaspeți. Bold dacă găsești e semn de sărăcie. Dacă se gătește cineva pentru o petrecere și se împunge cu un bold, apoi se crede că va face furori acolo. Borș Să umpli borș marțea, că se face acru. Ca să ți se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a moarte. Atunci să zici de trei ori: „Urlă, urlii, du-te pe pustii.“ Cînd latră cînele a pustiu, trec duhuri rele pe lîngă casă. Cînd se gudură cînele, are să vie cineva. Cînd se tăvălește cînele în bătătură, are să vie oaspeți. Cînd urlă cînele, femeia să întoarcă papucii pe dos, că stă îndată de urlat. Cînd scurmă cînele în prispă, ai să ai scîrbă*. Cînd cînele se feștelește* înaintea scării, are să fie bine în acea casă. Cînd ți s-a pișa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
laudă pe stăpînu-său - cică-i om de treabă cum nu e altul. Cînd cîntă cocoșul pe prispă, îți vin rudele. Cînd îți cîntă cocoșul pe gard, să te uiți în care parte se uită, căci dintr-acolo îți vor sosi oaspeți. Se crede că, dacă cîntă cocoșii sara, în noaptea aceea vor umbla tîlharii prin sat. Ziua, cînd umblă cucoșii cu coada lăsată în jos e semn de ploaie. Cînd se bat cocoșii, fac a sfadă. De aceea să tai pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cot Se crede că, dacă se lovește cineva la cot, acela este amintit de cumnatul sau cumnata sa. Cotor Dacă bați pe cineva cu cotorul (măturii), nu mai crește. Coțofană Cînd cîntă coțofana aproape de casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se pune covățica cu gura în jos ori cătră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
numit „foc viu“*. Se crede că dacă îi dă cuiva foc, apoi îi arde și umbra, și el apoi nici pe astă lume, nici în cea viitoare nu va avea umbră. Cînd sar scîntei din foc e semn că vin oaspeți. E bine să observi și încotro sar. Dacă s-a dat foc la vreun acaret sau casă de un necunoscut și se uită cineva pe cînd arde, în flăcări, unde-i focul mai mare, apoi se crede că vede chipul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pui de vrabie sau de altceva, îl mănîncă furnicile. Ouăle de furnici mari sînt cele mai bune de pus în undiță. Calci a rău cînd calci într-un furnicar. De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd strici moșinoiul* de furnici, are să ploaie. Să nu cumva să moi un băț în scuipat și apoi să-l pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e, să-l pui în gură, că te otrăvești. Cînd vezi cel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că dacă se taie sau se pîrlește mîțelor mustețele, apoi nu mai prind șoareci. Dacă trece mîța peste un copil nebotezat, copilul se spurcă. Să nu mănînci după mîță, că te oftigești*. Cînd și-a linge mîța labele, vin oaspeți în casă. Cînd se suie mîța pe cuptor, au să vie oaspeți. Dacă femeia groasă dă cu piciorul în mîță, copilul va avea peri pe spate. Pisica care nu mănîncă pește patruzeci de zile moare. Cînd mîța își ascute unghiile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai prind șoareci. Dacă trece mîța peste un copil nebotezat, copilul se spurcă. Să nu mănînci după mîță, că te oftigești*. Cînd și-a linge mîța labele, vin oaspeți în casă. Cînd se suie mîța pe cuptor, au să vie oaspeți. Dacă femeia groasă dă cu piciorul în mîță, copilul va avea peri pe spate. Pisica care nu mănîncă pește patruzeci de zile moare. Cînd mîța își ascute unghiile, atunci zice că ea vede pește. Nu e bine fata să omoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci cînd vei mai fierbe în ea va mirosi urît. Cînd scoate mortul din casă, dă cu oala după el, ca să se spargă toate relele. Nu e bine să lași oala răsturnată pe-o rînă, cu gura spre tine. (Gh.F.C.) Oaspete De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd sar scîntei din foc pîrîind, au să-ți vie oaspeți. Dacă se face foc și sare din sobă sau de pe vatră un cărbune în casă, apoi se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scoate mortul din casă, dă cu oala după el, ca să se spargă toate relele. Nu e bine să lași oala răsturnată pe-o rînă, cu gura spre tine. (Gh.F.C.) Oaspete De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd sar scîntei din foc pîrîind, au să-ți vie oaspeți. Dacă se face foc și sare din sobă sau de pe vatră un cărbune în casă, apoi se crede că va veni un oaspe de răuvoitor (cu inimă rea). Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spargă toate relele. Nu e bine să lași oala răsturnată pe-o rînă, cu gura spre tine. (Gh.F.C.) Oaspete De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd sar scîntei din foc pîrîind, au să-ți vie oaspeți. Dacă se face foc și sare din sobă sau de pe vatră un cărbune în casă, apoi se crede că va veni un oaspe de răuvoitor (cu inimă rea). Cînd sar scîntei în mijlocul casei, îți vine un oaspe. Cînd nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face foc și sare din sobă sau de pe vatră un cărbune în casă, apoi se crede că va veni un oaspe de răuvoitor (cu inimă rea). Cînd sar scîntei în mijlocul casei, îți vine un oaspe. Cînd nu se stînge degrabă, oaspetele va ședea mult, iar de se stînge curînd, se va duce repede. Cînd un copil care poate umbla în picioare umblă de-a bușilea, se crede că vin rudele. Se crede că dacă îl mănîncă pe cineva palma stîngă va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se va duce repede. Cînd un copil care poate umbla în picioare umblă de-a bușilea, se crede că vin rudele. Se crede că dacă îl mănîncă pe cineva palma stîngă va căpăta bani; dacă cea dreaptă, apoi vor sosi oaspeți. Cînd îți prinzi degetele la ușă, îți vine cineva. Cînd te uiți uimit într-un loc și ți se încrucișează ochii, vine cineva. Dacă privește cineva țintă la un loc și i se împainjinesc ochii, se crede că vor sosi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd îți prinzi degetele la ușă, îți vine cineva. Cînd te uiți uimit într-un loc și ți se încrucișează ochii, vine cineva. Dacă privește cineva țintă la un loc și i se împainjinesc ochii, se crede că vor sosi oaspeți. Cînd se lasă un fir de păr din cap pe frunte în jos e semn că vin rudele. Cînd te sui pe pat și-ți cade papucul pe dos, îți vine un neam. Se crede că dacă se prinde straiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de păr din cap pe frunte în jos e semn că vin rudele. Cînd te sui pe pat și-ți cade papucul pe dos, îți vine un neam. Se crede că dacă se prinde straiul cuiva în ușă vor veni oaspeți. Dacă-i cade cuiva, pe cînd se piaptănă, pieptenele cel rar din mînă, apoi se crede că are să vie un oaspe rar; iar dacă cade cel des, apoi va sosi un oaspe des. Cînd se deschide ușa singură, are să-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ușa singură, are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd îți vine miros de busuioc, semn că un bărbat străin îți va sosi în casă. Cînd cîntă cucoșul în prag, au să-ți vie oaspeți. Cînd țarca cîntă împrejurul casei, au să-ți vie oaspeți. Cînd cîntă cioaca* pe lîngă casă, prevestește venirea unor musafiri. Dacă, spălîndu-se mîța, întinde laba în vreo parte, au să sosească oaspeți sau vreo veste. Cînd în față ți se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au să-ți vie musafiri. Cînd îți vine miros de busuioc, semn că un bărbat străin îți va sosi în casă. Cînd cîntă cucoșul în prag, au să-ți vie oaspeți. Cînd țarca cîntă împrejurul casei, au să-ți vie oaspeți. Cînd cîntă cioaca* pe lîngă casă, prevestește venirea unor musafiri. Dacă, spălîndu-se mîța, întinde laba în vreo parte, au să sosească oaspeți sau vreo veste. Cînd în față ți se lasă paingăni mici, îți vine o rudă. Cînd se coboară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîntă cucoșul în prag, au să-ți vie oaspeți. Cînd țarca cîntă împrejurul casei, au să-ți vie oaspeți. Cînd cîntă cioaca* pe lîngă casă, prevestește venirea unor musafiri. Dacă, spălîndu-se mîța, întinde laba în vreo parte, au să sosească oaspeți sau vreo veste. Cînd în față ți se lasă paingăni mici, îți vine o rudă. Cînd se coboară painjeni cu labele albe, îți vine un neam de aproape, iar cînd îi negru și mititel, un bun prieten. Cînd se pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîmplare, se pun tacîmuri mai multe decît numărul persoanelor ce au să stea la masă, aceasta e un semn că niște musafiri pe neașteptate vor veni. Dacă bea cineva apă și se îneacă cu ea este semn că va căpăta oaspeți. Dacă cineva mîncînd la masă îi pică bucata din gură, apoi se crede că va veni cineva flămînd; dacă îi pică unui oaspe bucata din gură, apoi se crede că gazdei i-a părut rău după bucatele puse îna intea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bucatele puse îna intea oaspelui. Cînd cade bucățica de la gură, ți-i flămîndă o rudă de aproape. Se crede că dacă-i cade cuiva, pe cînd șede la masă, cuțitul sau furculița jos și se înfige în pămînt, vor veni oaspeți. Cînd ți se pare că lipsește de la masă, are să-ți vie cineva. Dacă se pune aluatul de pîne cu lopata în cuptor și se răstoarnă el așa, că partea ce avea să fie în sus vine în jos, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
masă, are să-ți vie cineva. Dacă se pune aluatul de pîne cu lopata în cuptor și se răstoarnă el așa, că partea ce avea să fie în sus vine în jos, apoi se crede că e semn pentru sosirea de oaspeți. Dacă a plecat vreun oaspe, apoi se crede că nu-i bine a mătura imediat după el, căci la din contra, n-a mai veni. Oboseală Să nu faci leșie lunea, miercurea și vinerea, că e rău de oboseală. Obraz
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va muri. Dacă se lasă un paingăn înaintea cuiva în jos, se crede că respectivul va auzi o veste. Cînd îți cad pe mîni, față ori gît paingăni, vei primi o veste. Cînd paingănul se lasă înaintea cuiva, vine un oaspete. Paingănul, cînd se lasă în casă, îți vine un neam. Cînd se lasă un paingăn înaintea cuiva, primește veste sau un neam îi vine. Dacă vede paingănul în casă, neamul sau vestea îi de-aproape. Cînd te mușcă paingănul, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]