8,430 matches
-
economia mondială, cu afirmarea noilor puteri globale, au început cu mult înainte de criză, con-figurînd o lume multipolară, sau minipolară. Geopolitica acestui secol se anunță extrem de in-teresantă. Vom vedea ce va deveni în timp acest capitalism de stat ce amintește de paradigma keynesiană. Un economist mai puțin cunoscut, Hyman Minsky, susține că, în mod ciclic și natural, sectorul financiar se dezlănțuie ca o inunda-ție și pustiește economia. Ei bine, nu e deloc clar cum vor reuși statele, care nici măcar nu reușesc să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
bază în sisteme complexe. Informația aceasta nu este un artefact uman, ea este prezentă pretutindeni, indiferent de voința și acțiunea noastră, pe care însă le înregistrează, fiind un factor fundamental în evoluția realității. Știința este astfel condusă spre o nouă paradigmă. "Anomaliile", misterele pe care actuala paradigmă nu le poate explica împing lucrurile într-acolo, devin motoarele acestei căutări. Oamenii de știință investighează noi moduri de abordare, "fabulează" științific și produc idei noi și concepte-cheie care conduc spre o nouă paradigmă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu este un artefact uman, ea este prezentă pretutindeni, indiferent de voința și acțiunea noastră, pe care însă le înregistrează, fiind un factor fundamental în evoluția realității. Știința este astfel condusă spre o nouă paradigmă. "Anomaliile", misterele pe care actuala paradigmă nu le poate explica împing lucrurile într-acolo, devin motoarele acestei căutări. Oamenii de știință investighează noi moduri de abordare, "fabulează" științific și produc idei noi și concepte-cheie care conduc spre o nouă paradigmă. De fapt, conduc spre o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
paradigmă. "Anomaliile", misterele pe care actuala paradigmă nu le poate explica împing lucrurile într-acolo, devin motoarele acestei căutări. Oamenii de știință investighează noi moduri de abordare, "fabulează" științific și produc idei noi și concepte-cheie care conduc spre o nouă paradigmă. De fapt, conduc spre o realitate pe care marii mistici și înțelepți o cunoșteau încă din Antichitate, și anume, existența unui cîmp cosmic ce leagă totul la un nivel profund, un cîmp care conservă și transmite informația. Fi-zica cuantică îi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lipsite de coeziunea socială care să ofere stabilitate în bunăstare. Tensiunile au crescut extrem, iar eșafodajul economiei de cazino a baronilor escroci ai marii finanțe a început să trosnească din toate încheieturile. Prin urmare, avem nevoie de o schimbare de paradigmă, care să reconsidere importanța repartiției, de o nouă doctrină distributi-vistă, care să reintroducă criteriul moral în economie. Pentru că mercantilismul excesiv și inegalitățile prea mari pot ruina o economie, pot ruina o democrație, lipsa de coeziune socială, sărăcirea clasei de mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
alții și să redistribuie proprietățile, cum bine sesiza Vl. Soloviov în Îndreptățirea binelui (Humanitas, București, 1996). Spre deosebire, eu consider, că aceste proprietăți aparțin lui Dumnezeu, iar oamenilor, tuturor oamenilor le sunt oferite în folosință. Veche de patru sute de ani, paradigma modernilor, a "iluminaților", a ajuns la final. Aceasta impune o reorganizare radicală a societăților noastre și o transformare a practicilor globale privind Natura. Altminteri, specia umană se poate autodistruge, cum s-a întîmplat cu atîtea alte specii înaintea noastră. O
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Pentru aceasta este necesară o reînviere a impulsului transcendentalist, care ar pu-tea stîrni o adevărată revoluție spirituală în societatea noastră. Valorificînd potențialul social al Internetului, încă neînțeles cum trebuie, am pu-tea beneficia de o infrastructură utilă pentru răs-pîndirea acestei noi paradigme, permițînd, bu-năoară, orchestrarea armonioasă a resurselor și politicilor într-o vreme de criză. "Orice schimbare este o schimbare de paradigmă" (Cesar Aira). În Marea transformare, Karl Polanyi afirmă că toate problemele s-ar putea rezolva printr-o cantitate nelimitată de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Valorificînd potențialul social al Internetului, încă neînțeles cum trebuie, am pu-tea beneficia de o infrastructură utilă pentru răs-pîndirea acestei noi paradigme, permițînd, bu-năoară, orchestrarea armonioasă a resurselor și politicilor într-o vreme de criză. "Orice schimbare este o schimbare de paradigmă" (Cesar Aira). În Marea transformare, Karl Polanyi afirmă că toate problemele s-ar putea rezolva printr-o cantitate nelimitată de bunuri de consum. Nu cred, pentru că: 1) Oricît de mare, cantitatea produsă este oricum limitată și 2) O repartiție incorectă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
New Haven, 2003; Shenkar Oded, Secolul chinezesc, Teora, București, 2008; Smith Adam, The theory of moral sentiments, Oxford University Press, New York, 1976; Soros George, Criza capitalismului global, Polirom, Iași, 1999; Soros George, Despre globalizare, Polirom, Iași, 2001; Soros George, Noua paradigmă a piețelor financiare, Litera, București, 2009; Stieglitz Joseph E., The Roaring nineties, W.W. Norton, New York, 2003; Stieglitz Joseph E., Mecanismele globalizării, Polirom, Iași, 2008; Strange Susan, State și piețe, Institutul European, Iași, 1997; Strange Susan, Retragerea statului. Difuziunea puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Alchimia noii economii 26 1.3. Dezordini în capitalismul mondial 30 1.4. Finanțele carnivore 33 1.5. Sanctuarele haosului 37 1.6. Principiul dominoului 40 1.7. Noul șoc petrolier 44 1.8. Zeul Ban 47 1.9. Noua paradigmă a piețelor financiare 51 1.10. Binecuvîntarea crizei 57 1.11. Fiul crizei 61 1.12. Keynes reloaded 64 II. MIZE STRATEGICE ALE SECOLULUI AL XXI-LEA 88 2.1. Capitalismul, încotro? 88 2.2. Capitalismul secolului al XXI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
vânzare. Faza III se anunță a fi vremea medicalizării vieții și a consumului. Spirala comportamentelor preventive, inflația cererilor de îngrijiri, creșterea neîncetată a cheltuielilor pentru sănătate - tot atâtea fenomene care arată, fără nicio ambiguitate, cât de puțin operantă a devenit paradigma distingerii, incapabilă să explice excesul de consum centrat pe un singur individ, pe sănătatea și pe conservarea lui. Nici lupte simbolice și nici profituri de distingere: doar o supraveghere igienistă a propriei persoane, panici ipohondre, lupta medicală contra bolii și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și pensiile sunt încredințate (sau pe cale de a fi) companiilor de asigurări și fondurilor de pensii în numele interesului consumatorilor, utilizatori ai serviciului și pensionari. Un lucru e cert: odată cu dezvoltarea societății de piață, universul clientului sau al utilizatorului serviciului devine paradigma dominantă, un fel de „fenomen social total”. Ne aflăm în momentul în care în toate sferele se impun mai mult sau mai puțin principiul autoservirii și efemeritatea legăturilor, instrumentalizarea utilitaristă a instituțiilor, calculul individualist al costurilor și al beneficiilor. Ce-
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Faza III se bazează mai puțin pe un consumator hipnotizat de magia mărcilor și mai mult pe un consumator ocazional și nomad. Dacă această schimbare nu înseamnă suveranitate a consumatorului, cel puțin ea îi permite acestuia să golească de substanță paradigma atotputerniciei publicitare. Tragedia supraconsumului?tc " Tragedia supraconsumului ?" Începând cu anii 1960, o temă se bucură de mare circulație printre intelectuali: este vorba de faimosul „blestem al abundenței”. Anatemele contra societății abundenței proliferează, hrănindu-se din ideea conform căreia „mecanica infernală
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Sărbătoarea micilor plăceri" Spiritul transgresiunii s-a perimat, revoluția sexuală nu mai e decât o amintire, tematicile securității și ale sănătății invadează viața de zi cu zi: noul spirit al timpului nu împiedică nicidecum o sociologie a cotidianului să evoce paradigma dionisiacă, subliniind forța hedonismului și a senzualismului moravurilor. Într-o cultură dedată desfătărilor senzoriale și dorinței de satisfacere a plăcerilor aici și acum, întreaga viață socială și individuală este învăluită, ni se spune, într-un nimb „orgiastic”. Hedonism dionisiac manifestat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
doar de a merge mai repede, de a-ți elibera corpul de constrângeri, de a dota locuințele cu echipament sanitar, ci și de a promova dispozitive în stare să procure plăceri senzitive și emoționale. De unde rezultă o perfectă inadecvare a paradigmei dionisiace aplicate universului hipermodern. Faza III nu se semnalează prin reînvierea lui Dionysos, ci prin inventarea unei noi culturi a confortului care, întoarsă cu fața spre traiul mai bun calitativ și spre subiectivitățile emoționale, nu încetează, prin chiar acest fapt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
actor autonom și informat. La umbra frivolității consumeriste, o nouă consistență ne-a luat în stăpânire exigențele. Orgie hard, sex cumintetc " Orgie hard, sex cuminte" Nu încape nicio îndoială că, printre factorii care au stat la baza promovării intelectuale a paradigmei dionisiace, la loc de frunte figurează și „revoluția sexuală” din anii 1960-1990. Încă de pe atunci, diverși observatori au evidențiat „jungla sexuală” în care s-au afundat societățile democratice dedate cultului plăcerilor carnale și al libertății în amor. Disocierea sexualității de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
personale. În paralel, budismul, mistica, literaturile religioase ori spirituale se bucură de un succes notabil, la care se adaugă o nouă vogă a filosofiei trăite și a înțelepciunilor antice. Tot atâtea fenomene care ilustrează ceea ce unii numesc o „schimbare de paradigmă”21, o „Nouă Vârstă” caracterizată prin preocuparea pentru „înțelepciune” sau autoperfecționare spirituală 22. În contrast cu concepția materialistă a fericirii, aceste demersuri spirituale sunt axate pe căutarea echilibrului interior, pe armonizarea trupului și a spiritului, pe expansiunea și aprofundarea conștiinței. Importante sunt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
face existența materială mai calitativă și mai echilibrată: și iată-ne la ora imaginarului confortului integral, material și emoțional, consumator și psihologic. Sub eticheta de înțelepciune antică se prelungește, de fapt, căutarea individualistă a fericirii mondene. Nu o „schimbare de paradigmă”, ci dinamica de pluralizare a mitologiilor fericirii individualiste. Iluzia înțelepciuniitc "Iluzia înțelepciunii" Noua apreciere de care se bucură spiritualitățile religioase și laice este prezentată frecvent drept o răsturnare importantă care, eliberându-ne de promisiunile materialiste, ne-ar deschide căile fericirii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ne dotăm cu o gândire armonioasă și totul va merge bine în viața noastră. Să învățăm să ne iubim, să ne schimbăm felul de a gândi, și viața ne va fi plină de bucurii, de prosperitate și de sănătate. „Noua paradigmă” este structurată după următoarea schemă silogistică: ceea ce se întâmplă este oglinda atitudinii noastre interioare; or, noi ne putem schimba și putem fi stăpânii conștiinței noastre, prin urmare fericirea ne aparține, se învață, ea este în întregime în mâinile noastre. Putem
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și dezvoltarea structurilor în rețea 54 Regimurile de gen: de la fordism la globalizare 60 Noile ordini de gen 65 O agendă feministă 73 Note 79 4. Genul și implicațiile sociale ale globalizării: o perspectivă africană (Yassine Fall) 81 Globalizarea: o paradigmă veche 81 Globalizarea și mecanismele sale instituționale preexistente 84 Africa pe scena mondială 85 Globalizarea ca instituție 90 Convenția de la Lomé 91 Puterea corporațiilor și a instituțiilor financiare și comerciale 94 Trei studii de caz: gestionarea datoriilor și inițiativa scutirii
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
p. 32). Interpretările prezente ale dezvoltării secvențiale de la agrar la industrial și de acolo la o economie bazată pe servicii reprezintă o simplificare a unor legături extrem de complexe între diferitele schimbări care au avut loc în privința producției de bunuri. Schimbarea paradigmei tehnologice a dus și la o transformare fundamentală a tipurilor de organizații economice și de mecanisme de control. Noile tipuri de structuri organizaționale se bazează pe o combinație de trăsături inerente pieței și statului. În privința pieței, pluralitatea caracteristică a actorilor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
transformat regimul de gen existent, care era bazat pe unitatea dintre sfera de producție privată și cea publică. Spre deosebire de perioada agrară, modelul de producție fordist l-a ridicat pe bărbatul alb în centrul capitalismului industrial. Bărbații intrau în această nouă paradigmă a producției atât ca manageri în organizarea verticală a firmelor multinaționale în curs de apariție (Chandlerxe "Chandler, Alfred", 1977), cât și ca muncitori în fabrici, adunați în număr mare în hale de producție de masă. Locul de muncă și venitul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
iar rolul lor social era acela de „casnice de profesie”. Femeile nu lipseau cu totul de pe piața forței de muncă, deoarece integrarea lor avea o funcție importantă pentru stimularea creșterii cererii consumatorilor. Așa cum s-a arătat mai înainte, elementul-cheie al paradigmei producției fordiste a fost crearea posibilității de acces la consumul de masă pentru toți cetățenii de nivel mediu. Una dintre modalitățile de integrare a femeilor a fost prin intermediul extinderii statului providențial al lui Keynes. Femeile erau angajate pentru îngrijirea bătrânilor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
punct însă voi reveni în secțiunea care urmează. Noile ordini de gentc "Noile ordini de gen" Se poate oare identifica o nouă configurare a ordini lor de gen, care apare ca răspuns la schimbările dramatice ce au loc atât în paradigma sistemului de producție, cât și în structura socială? Voi porni de la premisa că cele trei aspecte principale ale ordinii de gen fordiste sunt în cursul unui proces de transformare fundamentală. Pentru a recapitula, cele trei elemente ale acestei ordini sunt
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
zi, față de 30 de lempiras pe zi în fabricile naționale (Lemoinexe "Lemoine, M.", 1998). 4tc "4" Genul și implicațiile sociale ale globalizării: o perspectivă africanătc "Genul și implicațiile sociale ale globalizării \: o perspectivă africană" Yassine Falltc "Yassine Fall" Globalizarea: o paradigmă vechetc "Globalizarea \: o paradigmă veche" Globalizarea nu este un fenomen inedit. Egiptul faraonilor, Roma, Grecia, Persia, Imperiul Britanic, China din perioada dinastiei Ming sau teritoriile arabe din perioadele jihadului clasic sunt doar câteva dintre semnele timpurii ale globalizării, înțelese ca
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]