13,759 matches
-
câmpului gravitațional. Spațiu-timp = Spațiu matematic cvadridimensional ale cărui puncte reprezintă evenimente. Forță slabă = A doua ca intensitate (În ordine crescătoare) dintre cele patru forțe fundamentale, având o rază de acțiune foarte scurtă. Ea afectează toate particulele materiale, dar nu afectează particulele care mijlocesc interacțiile. Forța tare = Cea mai puternică dintre cele patru forțe fundamentale, dar având cea mai scurtă rază de acțiune dintre toate. Ea ține cuarcii laolaltă pentru a forma protonii și neutronii. De asemenea, ține Împreună protonii și neutronii
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
fundamentale, dar având cea mai scurtă rază de acțiune dintre toate. Ea ține cuarcii laolaltă pentru a forma protonii și neutronii. De asemenea, ține Împreună protonii și neutronii pentru a forma nucleele atomice. Forța eletromagnetică = Forța care apare Între două particule cu sarcină electrică de același semn sau de semn contrar. Forță gravitațională = Cea mai slabă dintre cele patru forțe fundamentale. Cuarc = particulă elementară cu sarcină electrică și care simte forța de tip tare. Cuarcii există În șase „arome”: up (sus
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
asemenea, ține Împreună protonii și neutronii pentru a forma nucleele atomice. Forța eletromagnetică = Forța care apare Între două particule cu sarcină electrică de același semn sau de semn contrar. Forță gravitațională = Cea mai slabă dintre cele patru forțe fundamentale. Cuarc = particulă elementară cu sarcină electrică și care simte forța de tip tare. Cuarcii există În șase „arome”: up (sus), down (jos), strange (straniu), charm (farmec), top (cel din vârf), bottom (cel de la bază). Fiecare „aromă” poate apărea În una din următoarele
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
forța de tip tare. Cuarcii există În șase „arome”: up (sus), down (jos), strange (straniu), charm (farmec), top (cel din vârf), bottom (cel de la bază). Fiecare „aromă” poate apărea În una din următoarele trei „culori”: roșu, verde și albastru. Proton = Particulă cu sarcină electrică pozitivă, foarte asemănătoare neutronului, care contribuie cu aproximativ jumătate la numărul total de particule dintr-un nucleu atomic. Este compus din trei cuarci: doi de tip „up” și unul de tip „down”. Neutron = Particulă fără sarcină electrică
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
top (cel din vârf), bottom (cel de la bază). Fiecare „aromă” poate apărea În una din următoarele trei „culori”: roșu, verde și albastru. Proton = Particulă cu sarcină electrică pozitivă, foarte asemănătoare neutronului, care contribuie cu aproximativ jumătate la numărul total de particule dintr-un nucleu atomic. Este compus din trei cuarci: doi de tip „up” și unul de tip „down”. Neutron = Particulă fără sarcină electrică, foarte asemănătoare protonului, care contribuie cu aproximativ jumătate la numărul total de particule dintr-un nucleu atomic
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
și albastru. Proton = Particulă cu sarcină electrică pozitivă, foarte asemănătoare neutronului, care contribuie cu aproximativ jumătate la numărul total de particule dintr-un nucleu atomic. Este compus din trei cuarci: doi de tip „up” și unul de tip „down”. Neutron = Particulă fără sarcină electrică, foarte asemănătoare protonului, care contribuie cu aproximativ jumătate la numărul total de particule dintr-un nucleu atomic. Este compus din trei cuarci: doi de tip “down” și unul de tip “up”. Foton = cuantă de lumină; cea mai
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
la numărul total de particule dintr-un nucleu atomic. Este compus din trei cuarci: doi de tip „up” și unul de tip „down”. Neutron = Particulă fără sarcină electrică, foarte asemănătoare protonului, care contribuie cu aproximativ jumătate la numărul total de particule dintr-un nucleu atomic. Este compus din trei cuarci: doi de tip “down” și unul de tip “up”. Foton = cuantă de lumină; cea mai mică cantitate de câmp electromagnetic. Electron = particulă cu sarcină electrică negativă ce orbitează În jurul nucleului atomic
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
care contribuie cu aproximativ jumătate la numărul total de particule dintr-un nucleu atomic. Este compus din trei cuarci: doi de tip “down” și unul de tip “up”. Foton = cuantă de lumină; cea mai mică cantitate de câmp electromagnetic. Electron = particulă cu sarcină electrică negativă ce orbitează În jurul nucleului atomic. Neutrin = particulă extrem de ușoară, fără sarcină electrică, ce nu poate interacționa decât prin forțe de tip slab cu alte particule. Constanta Planck (6,62 10-34 Joule secundă) = Piatra de temelie a
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
un nucleu atomic. Este compus din trei cuarci: doi de tip “down” și unul de tip “up”. Foton = cuantă de lumină; cea mai mică cantitate de câmp electromagnetic. Electron = particulă cu sarcină electrică negativă ce orbitează În jurul nucleului atomic. Neutrin = particulă extrem de ușoară, fără sarcină electrică, ce nu poate interacționa decât prin forțe de tip slab cu alte particule. Constanta Planck (6,62 10-34 Joule secundă) = Piatra de temelie a principiului de incertitudine. Produsul dintre incertitudinile În măsurarea poziției și vitezei
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
cuantă de lumină; cea mai mică cantitate de câmp electromagnetic. Electron = particulă cu sarcină electrică negativă ce orbitează În jurul nucleului atomic. Neutrin = particulă extrem de ușoară, fără sarcină electrică, ce nu poate interacționa decât prin forțe de tip slab cu alte particule. Constanta Planck (6,62 10-34 Joule secundă) = Piatra de temelie a principiului de incertitudine. Produsul dintre incertitudinile În măsurarea poziției și vitezei trebuie să fie mai mare decât constanta Planck. Se notează cu ħ. Reprezintă cea mai mică dintre cantitățile
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
există o „lungime ultimă” numită și „Lungimea Planck” (10-35 centimetri), precum și „Timpul Planck” (10-43 secunde), care este cea mai mică unitate de timp posibilă teoretic. Nucleul unui atom are ordinul de mărime de 10-13 centimetri. Antiparticulă = Pentru fiecare tip de particulă de materie există o antiparticulă corespunzătoare. Atunci când o particulă se ciocnește cu antiparticula sa, ele se anihilează, lăsând În urmă doar energie. Hadron = Particule alcătuite din cuarci. Orice hadron este fie un ansamblu de trei cuarci, fie format dintr-un
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
centimetri), precum și „Timpul Planck” (10-43 secunde), care este cea mai mică unitate de timp posibilă teoretic. Nucleul unui atom are ordinul de mărime de 10-13 centimetri. Antiparticulă = Pentru fiecare tip de particulă de materie există o antiparticulă corespunzătoare. Atunci când o particulă se ciocnește cu antiparticula sa, ele se anihilează, lăsând În urmă doar energie. Hadron = Particule alcătuite din cuarci. Orice hadron este fie un ansamblu de trei cuarci, fie format dintr-un cuarc și un anticuarc. Hadronii din prima categorie se
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
teoretic. Nucleul unui atom are ordinul de mărime de 10-13 centimetri. Antiparticulă = Pentru fiecare tip de particulă de materie există o antiparticulă corespunzătoare. Atunci când o particulă se ciocnește cu antiparticula sa, ele se anihilează, lăsând În urmă doar energie. Hadron = Particule alcătuite din cuarci. Orice hadron este fie un ansamblu de trei cuarci, fie format dintr-un cuarc și un anticuarc. Hadronii din prima categorie se numesc barioni (particule grele), și cuprind protonul și neutronul. Hadronii din a doua categorie se
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
cu antiparticula sa, ele se anihilează, lăsând În urmă doar energie. Hadron = Particule alcătuite din cuarci. Orice hadron este fie un ansamblu de trei cuarci, fie format dintr-un cuarc și un anticuarc. Hadronii din prima categorie se numesc barioni (particule grele), și cuprind protonul și neutronul. Hadronii din a doua categorie se numesc mezoni (particule de masă intermediară). Lepton = Particulă punctiformă de materie, fără structură internă, care interacționează slab, dar nu și tare. Teoria Marii Unificări = Teoria care unifică forțele
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
cuarci. Orice hadron este fie un ansamblu de trei cuarci, fie format dintr-un cuarc și un anticuarc. Hadronii din prima categorie se numesc barioni (particule grele), și cuprind protonul și neutronul. Hadronii din a doua categorie se numesc mezoni (particule de masă intermediară). Lepton = Particulă punctiformă de materie, fără structură internă, care interacționează slab, dar nu și tare. Teoria Marii Unificări = Teoria care unifică forțele electromagnetice, tare și slabă. Quasar = Este o galaxie Îndepărtată cu un nucleu galactic puternic activ
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
un ansamblu de trei cuarci, fie format dintr-un cuarc și un anticuarc. Hadronii din prima categorie se numesc barioni (particule grele), și cuprind protonul și neutronul. Hadronii din a doua categorie se numesc mezoni (particule de masă intermediară). Lepton = Particulă punctiformă de materie, fără structură internă, care interacționează slab, dar nu și tare. Teoria Marii Unificări = Teoria care unifică forțele electromagnetice, tare și slabă. Quasar = Este o galaxie Îndepărtată cu un nucleu galactic puternic activ, care emite enorme cantități de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
Teoria care unifică forțele electromagnetice, tare și slabă. Quasar = Este o galaxie Îndepărtată cu un nucleu galactic puternic activ, care emite enorme cantități de energie. Principiul de incertitudine (nedeterminare) = Principiul formulat de Heisenberg, care afirmă că poziția și viteza unei particule nu pot fi măsurate simultan cu o precizie oricât de mare. Cu câ măsurăm mai exact pe una dintre ele, cu atât o putem măsura mai puțin pe cealaltă. Cuantă = Cantitate indivizibilă În care undele pot fi absorbite sau emise
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
Teoria cuantică pornește de la cateva idei esențiale, pe care le vom prezenta pe scurt: 1. În primul rând, fizica cuantică consideră că toate sistemele materiale posedă o caracteristică principală: dualitatea undă-particulă. Astfel, electronii - care În fizica clasică, newtoniană acționau ca particule, pot În condiții speciale să se comporte ca unde, respectând legile electromagneticii și nu cele ale mecanicii. 2. Toate acțiunile care au loc În fizică pot fi măsurate, iar cele mai mici unități energetice, care nu mai pot fi subdivizate
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
pot fi subdivizate sunt „cuantele” (de aici și denumirea de fizică cuantică). De exemplu, un atom poate face un salt de la o stare la alta, fără a trece prin stadiile intermediare, cu emisia unei cantități cuantice de energie luminoasă. Când particulele interacționează, este ca si cum ele ar fi conectate prin legături invizibile la un Întreg. Pe scară largă, aceste conexiuni invizibile sunt atât de multe Încât analiza lor devine probabilistă. 3. În al treilea rând, există o proprietate stranie de „ne-localizare
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
ar fi conectate prin legături invizibile la un Întreg. Pe scară largă, aceste conexiuni invizibile sunt atât de multe Încât analiza lor devine probabilistă. 3. În al treilea rând, există o proprietate stranie de „ne-localizare” cuantică. Aceasta Înseamnă că particule aflate la distanțe microscopice unele de altele (de ex. mii de kilometri) pot să interacționeze unele cu altele Într-un mod ciudat, ca și cum ar fi interconectate, Însă legătura dintre ele este necunoscută. Este ca și cum ar exista un „Întreg” care coordoneaza
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
observații obiective, Întrucât observatorul, prin acțiunea sa de observare, modifică starea cuantică a sistemului observat. În fizica cuantică, nu intensitatea unui câmp energetic cuantic contează, ci forma, structura sa. Astfel, chiar și cel mai infinitezimal câmp cuantic poate afecta o particulă, modificându-i starea. Nu intensitatea contează În fizica cuantică, ci existența sau inexistența acelui câmp cuantic. O forță nu trebuie neaparat să fie activă, ea poate exista și ca potențial, acest potențial fiind esențial pentru fizica cuantică. O altă descoperire
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
și ca potențial, acest potențial fiind esențial pentru fizica cuantică. O altă descoperire importantă, aparținând lui Einstein este cunoscuta lege E = mc². Această lege arată că masa nu este decat energie aflată În repaus. Teoria relativității demonstrează că masa unei particule, a unui obiect sau ființe nu are nimic de a face cu substanța (precum era În fizica clasică), masa nefiind altceva decât o formă de energie. Și cum energia este o mărime dinamică asociată activității și proceselor de transformare, aceasta
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
obiect sau ființe nu are nimic de a face cu substanța (precum era În fizica clasică), masa nefiind altceva decât o formă de energie. Și cum energia este o mărime dinamică asociată activității și proceselor de transformare, aceasta dovedește că particula nu poate fi gândită ca un obiect static, ci ca o entitate dinamică, deci ca un proces care implică energie. Crearea particulelor din energie pură reprezintă fără Îndoială un rezultat spectaculos al fizicii relativiste. Ulterior, teoria cuantică a demolat conceptele
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
de energie. Și cum energia este o mărime dinamică asociată activității și proceselor de transformare, aceasta dovedește că particula nu poate fi gândită ca un obiect static, ci ca o entitate dinamică, deci ca un proces care implică energie. Crearea particulelor din energie pură reprezintă fără Îndoială un rezultat spectaculos al fizicii relativiste. Ulterior, teoria cuantică a demolat conceptele clasice de corp solid si lege strict deterministă, la nivel subatomic corpurile materiale solide ale fizicii clasice newtoniene prezentându-se ca unde
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
de apă, ca să amintim doar câteva. Undele deplasează energia dintr-un loc În altul. O undă poate fi descrisă ca o turbulență care călătoreste odată cu mediul, transportând energie dintr-un loc (sursa sa) În altul, fără a transporta materie. Fiecare particulă a mediului este mutată temporar și apoi se Întoarce la poziția originală. Cu toate că undele pot fi Împărțite În mai multe feluri, vom analiza În continuare două dintre acestea, numite unde longitudinale și unde transversale. Undele longitudinale: sunetul Sunetul este format
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Forna Norin, Bogdan Alexandru Irinel () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93131]