4,286 matches
-
rezervației au fost determinate 222 de specii de plante vasculare: 23 specii de arbori, 8 specii de arbuști, 5 specii de liane și 186 specii de plante ierboase. Arboretul este alcătuit din 23 specii de arbori, cei mai răspândiți fiind: plop ("Populus alba", "Populus nigra"), salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"), jugastru ("Acer campestre"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), salcâm ("Robinia pseudoacacia"), glădiță ("Gleditsia triacanthos"), carpen ("Carpinus betulus") etc. În arboret au fost evidențiate 5 specii de liane: "Clematis recta", "Hedera helix", "Humulus lupulus
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius") sau dunăriță ("Sabanejewia aurata"). Flora este constituită din zăvoaie cu specii de salcie albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba").
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba") și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică. Flora acestuia este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), ruginare ("Andromeda polifolia"), stânjenel galben de baltă
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Flora sitului este constituită din arbori și ierburi cu specii de stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), velniș ("Ulmus laevis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"). Printre speciile faunistice semnalate în arealul sitului se află mamifere (popândău - "Spermophilus citellus"), amfibieni cu specii de: triton cu creastă ("Triturus
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
patru habitate naturale de interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
Lacul Beibugeac este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Dobrogea, pe teritoriul administrativ al județului Tulcea. Aria naturală se află în sud sud-estică a județului Tulcea pe teritoriul nordic al satului Plopul (în partea cenral-nordică a Dobrogei), în imediata apropiere de drumul județean DJ222, care leagă localitatea Sarinasuf de Murighiol. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
turiță) "Eleocharis carniolica" (pipiriguț). Printre speciile floristice semnalate în arealul sitului se află arbori și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana"), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
Printre speciile floristice semnalate în arealul sitului se află arbori și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana"), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium L."), slăbănog ("Impatiens noli-tangere
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
Aripile anterioare brune-gri, mai întunecate la mijloc. Liniile transversale albicioase și apropiate între ele la marginea internă. Linia ondulată neclară, cu pete mici întunecate. Semnele tivite cu alb. Adulții zboară în august și septembrie. Larva se hrănește pe anin ("Alnus"), plop ("Populus"), salcie ("Salix"). Este răspândită în regiunea palearctică: Austria, Belarus, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Spania, Suedia, Elveția, Olanda, Ucraina. În România trăiește în
Mesogona oxalina () [Corola-website/Science/330428_a_331757]
-
răspândirea sportului în rândul maselor. Statul susține atleții de succes”. Un alt sport tradițional preferat al turcilor este ciritul. Ciritul implică două echipe călare formate din 6 sau 8 până la 12 jucători înarmate fiecare cu un băț confecționat din curmal, plop sau stejar, având o lungime de 70-100 cm, 2-3 cm în diametru și vârful bont. Inițial aceste bețe erau mai grele și mai groase, dar pentru a reduce riscul accidentărilor participanții au preferat ca acestea să fie confecționate din lemn
Cirit () [Corola-website/Science/329029_a_330358]
-
stejar, având o lungime de 70-100 cm, 2-3 cm în diametru și vârful bont. Inițial aceste bețe erau mai grele și mai groase, dar pentru a reduce riscul accidentărilor participanții au preferat ca acestea să fie confecționate din lemn de plop care, uscate ulterior deveneau mai ușoare. Fiecare echipă are steagul ei, iar caii pe care concurenții îi călăresc sunt special antrenați. Aceștia trebuie să aibă mai mult de patru ani, fiind de preferat caii de înălțime medie pentru că cei înalți
Cirit () [Corola-website/Science/329029_a_330358]
-
fie numit profesor de grafică la Academia de Arte Frumoase din Varșovia. Pe timpul când a locuit la Gościeradz, s-a plimbat deseori pe jos, mergând până în Bydgoszcz și astfel a pictat peisaje urbane cu clădiri frumoase și copaci bătrâni, precum și plopii uriași de pe Canalul Bydgoszcz. În această perioadă, Leon a ținut o strânsă legătură cu Zygmunt Malewski. După un timp, în 1924, a donat Muzeului din Bydgoszcz o parte a lucrărilor sale și ca urmare acest muzeu, ulterior, s-a ocupat
Leon Wyczółkowski () [Corola-website/Science/329179_a_330508]
-
Verpa bohemica sin. Ptychoverpa bohemica cu numele tradițional ciuciulete de plop, este o specie de ciupercă comestibilă din familia Morchellaceae, fiind una dintre speciile care sunt cunoscute informal ca zbârciogi falși. Ciuperca are o culoare galben-pală spre maro și pălăria sa are formă de clopot și conține o suprafață zbârcită și
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
bohemica" crește singur sau dispersat pe suprafața solului înaintea perioadei de apariție a zbârciogilor, dar și de-a lungul perioadei creșterii lor. Este de obicei găsită de-a lungul malurilor râurilor, lângă specimene de Populus sect. Aegiros, sălcii și de plopi tremurători, adesea acoperită de plante în descompunere. Ciuperca preferă să crească în zonele umede cu lumină suficientă. Temperatura minimă de creștere a speciei este de 3 °C, cea optimă de 22 °C, iar temperatura maximă este de 30 °C. Analiza
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
str. Marinescu nr. 30 și 28, limita de parcelă între parcelele str. Hașdeu nr. 29 și 27, str. Hașdeu frontul sudic de la nr. 29 pană la str. Marginașă. Limita sudică a parcelei str Manășturului nr. 3, limita dintre parcelee str. Plopilor nr. 17-19, str. Plopilor frontul sudic de la nr. 19 pînă la Canalul Morii, Canalul Morii malul nordic intre Str. Berăriei și Salcâmului, limita suidcă și vestică a parcelei Str. Salcîmului nr. 28, str. Uzinei Electirce, frontul estic intre Str. Salcâmului
Ansamblul urban „Centrul istoric al orașului Cluj” () [Corola-website/Science/334946_a_336275]
-
și 28, limita de parcelă între parcelele str. Hașdeu nr. 29 și 27, str. Hașdeu frontul sudic de la nr. 29 pană la str. Marginașă. Limita sudică a parcelei str Manășturului nr. 3, limita dintre parcelee str. Plopilor nr. 17-19, str. Plopilor frontul sudic de la nr. 19 pînă la Canalul Morii, Canalul Morii malul nordic intre Str. Berăriei și Salcâmului, limita suidcă și vestică a parcelei Str. Salcîmului nr. 28, str. Uzinei Electirce, frontul estic intre Str. Salcâmului și Aleea Parcului, Aleea
Ansamblul urban „Centrul istoric al orașului Cluj” () [Corola-website/Science/334946_a_336275]
-
înființată la 06.07.1945. În această direcție reușește să obțină finanțare și conduce lucrările de reconstrucție a stadionului orășenesc. Cu această ocazie sunt demolate clădirile care au suferit pagube în timpul războiului (clădirea de popice și imbisul), sunt tăiați 17 plopi și 9 arțari canadieni (plantați în 1923), dând dimensiuni regulamentare terenului de fotbal. În continuare activează in Comitetul pentru Cultură Fizică și Sport - C.C.F.S. și la Clubul Sportiv Aiud. În august 1950 participă la Brașov la cursul de perfecționare I.C.D.
Bako Arpad () [Corola-website/Science/334947_a_336276]
-
livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea"), gârniță ("Quercus frainetto"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), salcie căprească ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), vornicer pitic ("Evonymus nanus"), soc negru ("Sambucus nigra"), soc roșu ("Sambucum racemosa") și păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: mărgică ("Melica uniflora"), păștiță
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
capătul vieții. Acolo a predat până în anul 1955 ca profesor de limba rusă la Școala Generală Nr. 1. Cele mai multe detalii legate de temperamentul și de caracterul acestui dramaturg au fost incluse de monahul și scriitorul Valeriu Anania în volumul "Rotonda plopilor aprinși", volum în care amintirile se opresc la nume ca Tudor Arghezi, Gala Galaction, Anton Holban, Lucian Blaga, Marin Preda, Vasile Voiculescu și Ion Luca. Recunoașterea postumă a activității sale are loc abia în secolul al XXI-lea, atunci când liceul
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
(n. 13 mai 1945, Plop, raionul Dondușeni - d. 13 septembrie 2016, Chișinău) a fost un oenolog, doctor habilitat, profesor universitar, secretar al Uniunii Oenologilor din Moldova, membru al delegației moldovenești la Organizația Internațională a Viei și Vinului, care a lăsat urme marcante în vinificația moldava
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
profesor universitar, secretar al Uniunii Oenologilor din Moldova, membru al delegației moldovenești la Organizația Internațională a Viei și Vinului, care a lăsat urme marcante în vinificația moldava. s-a născut la 13 mai 1945 în Republică Moldova, raionul Dondușeni, sătul Plop. După absolvirea școlii primare din sat, a plecat în raionul Dondușeni pentru absolvirea școlii medii, după care a fost admis la Facultatea de Tehnologie a Universității Tehnice din Moldova. A întrerupt studiile pentru o scurtă perioadă în care a urmat
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
cembra"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iova ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
sau iarba de stepa mediteraneană, Plantago ovata (psylium indian sau blond sau ispaghul), Ahronsohnia factorowski și altele. În albii se întâlnesc arbuștii amintiți. Lunca Iordanului este caracterizată de un habitat umed și sărat. De-a lungul Iordanului cresc arbori ca plopii de Eufrat sau de deșert (Populus euphraticus), tamariscul Nilului (Tamarix nilotica). Ici și colo în preajma unor izvoare de apa sărată cresc stuful de mare Juncus maritimus sau stuful comun Phragmites australis. În ariile de sebkha sau malha cresc Arthrocnemum macrostachyum
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
sau la îmbrăcarea pereților exteriori, la casele din regiunile muntoase. Șindrilele se așează orizontal, fiecare rând acoperind rândul următor. Șindrila este fasonată prin despicarea radială (semiradială) a capetelor unor bușteni. Speciile folosite sunt rășinoase (brad, molid, pin) și foioase (fag, plop, stejar etc.). Lemnul utilizat este sănătos, cu defecte limitate (noduri, pungi cu rășină ș.a.). Șindrila are secțiune trapezoidală, uluc longitudinal de îmbinare, lungimea de 90-130 mm și grosimea de 3-15 mm. Pentru mărirea durabilității se impregnează cu bitum, carbolineum, creuzot
Șindrilă () [Corola-website/Science/334050_a_335379]
-
21 mai 1992. Arbori și arbuști: tisa ("Taxus baccata"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop tremurător ("Populus tremula"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus idaeus"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]