4,317 matches
-
poziții „geopolitice” și explicite, formularea unui metadiscurs geopolitic, intrarea într-un „limbaj politic” în sensul dat de Pocock acestui termen - produsă pe la sfârșitul anilor ’30 - o putem data de la articolul din Sociologie Românească pomenit mai sus - și doar în urma unei polemici cu Ion Conea. Luarea de poziție definitorie este însă cea din 1937, din „Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică” (Golopenția, 1999, 533) publicată în volumul Geopolitica, la care Golopenția este coautor împreună cu Ion Conea și Mircea Popa-Vereș
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
capitol al lucrării, în cadrul căruia autorul, Pintér Róbert*, analizează principalele discursuri despre societatea informațională: primul se concentrează asupra temeiurilor celor mai cunoscute, legate de Internet; cel de-al doilea se desfășoară între adepții futorologiei și cei împământeniți; al treilea reprezintă polemica dintre tehnofili (Modelul Athen) și tehnofobi (Modelul Orwell). Reflectând asupra discursurilor, se desprind trei probleme: posibilitatea de observare, accesibilitatea și surplusul informațional, respectiv aria de interes a tehnorealismului (mișcare pornită în 1998, tehnorealismul se situează între tehnofili și tehnofobi). În
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al unor astfel de bucate. Printre altele, îi mai reproșează faptul că nu a văzut în această rețetă decât o „coptură „haiducească“, în loc să sesizeze existența unei „ceremonii sacramentale“ de origine tracică. Ceea ce nu menționează Radu Anton Roman în această scurtă polemică este faptul că Păstorel, un foarte bun compilator, s-a inspirat, în compunerea acestei rețete, dintr-un text al lui Ion Ghica (Scrisori către Vasile Alecsandri), precum și din Ciocoii vechi și noi ai lui Nicolae Filimon, roman din care reproducem
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
interesant al stagiunii”. Foarte tânărului muzician Mihai Rădulescu îi aparține seria Note despre virtuozitate, privind turneele la București ale pianiștilor germani Wilhelm Kempff și Walter Gieseking. Revista mai conține articole de tehnica, știința medicală, observații pe marginea vieții studențești, scurte polemici. Alți colaboratori: Emanoil Bucuța, Horia Hulubei, Gheorghe Tașca, C. Rădulescu-Motru, Nicolae Ciorănescu. R. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
Fl. Varduca, Emil Zegreanu, Aviron Dan, Ion Miclea-Anteș. Poeme în proză semnează Gh. Roman, V. Strava și Ionel Pop. Se reproduc poezia Inima de O. Goga și articolul Eminescu de D. Popovici. Dar revista rămâne importantă pentru că se implică în polemicile legate de numele lui Lucian Blaga, publicând pe această temă două articole: Între „Neamul românesc” și d. Lucian Blaga și D. Lucian Blaga, victima unui complot al neputinței de Septimiu Bucur (1939). De la numărul 1 din 1940 revista devine „Cuvântul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286615_a_287944]
-
care dovedesc o excelentă cunoaștere a peisajului literaturii române, cum ar fi aceea că interesul pentru formele poetice moderne, manifestat de poeții europeni importanți ai secolului, face ca ei să devină pentru avangardă românească mai degrabă modele decât obiect al polemicii. Este sugerată și utilitatea preluării în descrierea acestui fenomen a unor formule curente în critică italiană, cum ar fi aceea de „experimentalism”. Poezia română contemporană, în special cea a tinerilor autori, beneficiază la C. de o lectură competența și entuziasta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
similare, s-a făcut adesea în dezavantajul statului român, ajuns după 1989 pe mîna unor activiști de rang secund, interesați a-și păstra atuurile la adăpostul unui naționalism grosier, lesne de indus și de manipulat în condiții de criză 28. Polemici și dezbateri ample au avut loc mai tot timpul, în ultimii ani, pe tema naționalismului. Ziariști, politologi, scriitori, istorici, filozofi s-au rostit asupra ei cu o stăruință semnificativă, reactualizînd un set de probleme și idei moștenite din secolul XIX
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai evidentă în ultimii ani, pînă la cvasiunanimitatea opțiunii pentru integrarea în structurile euro-atlantice. Nu e însă ușor de stabilit unde trebuie pus accentul, în dialogul cu alteritatea, pentru a nu submina specificul național. Este întrebarea ce se degajă din polemica, tensionată și vehementă, între Gabriel Andreescu și Octavian Paler, din care a rezultat și o carte subscrisă de primul: Naționaliști, antinaționaliști... (1996). Două atitudini, una pledînd pentru adoptarea necondiționată a normelor occidentale, în numele unui proiect integrativ, alta căutînd să reconcilieze
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și Octavian Paler, din care a rezultat și o carte subscrisă de primul: Naționaliști, antinaționaliști... (1996). Două atitudini, una pledînd pentru adoptarea necondiționată a normelor occidentale, în numele unui proiect integrativ, alta căutînd să reconcilieze acel proiect cu valorile autohtone. Dosarul polemicii cu-prinde și alte nume, atrase pe parcurs ori numai menționate ca repere utile în definirea pozițiilor: Alexandru Paleologu, Fey Laszló, Daniel Vighi, Liviu Andreescu, Laurențiu Ulici, Dan Oprescu 33 etc. Ansamblul definește o dezbatere semnificativă nu numai pentru realitățile
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
autohtonistă a Occidentului (și, mai general, a Celuilalt), nici asumarea imitativă a normelor și discursurilor de referință ca la majoritatea occi-dentalizanților"36. Desigur, pozițiile adoptate în această chestiune sînt mai numeroase și mai nuanțate decît rezultă din simplificările inerente unei polemici. Oricît de abilă s-ar vădi arguția universalistă, ea nu poate, nu are dreptul să ignore nici starea de spirit a națiunii, constituită pe seama atîtor experiențe nefaste, nici temeiurile geopolitice 37. Polemica pe tema naționalismului, în zona amintită, pare mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai nuanțate decît rezultă din simplificările inerente unei polemici. Oricît de abilă s-ar vădi arguția universalistă, ea nu poate, nu are dreptul să ignore nici starea de spirit a națiunii, constituită pe seama atîtor experiențe nefaste, nici temeiurile geopolitice 37. Polemica pe tema naționalismului, în zona amintită, pare mai mult o ceartă de cuvinte, fiindcă nici un protagonist nu neagă opțiunea fundamentală, europenismul ca perspectivă istorică. Diferă însă modalitatea, stilul, cadența integrării. Uniunea Europeană nu poate fi doar un club select, ci o
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Zub, Logos und Ethos in der rumänischen Kultur, în Saeculum, 1981, 2, p. 70-82. 31 Alexandru George, România față cu naționalismul, în Revista de Cercetări Sociale, 2, 1996, p.139-145. 32 Ibidem, p.124. 33 Gabriel Andreescu, Naționaliști, antinaționaliști... O polemică în publicistica românească, Iași, 1996. 34 Ibidem, p.30. 35 Octavian Paler, Între naționalismul de grotă și "europenii" de nicăieri (I-IV), în 22, VI, 46-49 (16.XI-12.XII.1995), p.12, 11, 13, 12. 36 Sorin Antohi, Al Treilea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Împotriva ta. Prin simplul fapt că ești văzut cu unii, și nu ești văzut cu alții, provoacă comentarii și Îți aprinzi În cap niște probleme de care nu ai nevoie. În al doilea rînd, tonul pe care se desfășurau aceste polemici În sînul emigrației venea de la niște oameni care n-aveau altceva de făcut decît să vorbească la infinit despre ce-ar face ei În caz că ar cădea comuniștii de la putere. Prea multe atacuri la persoană, o specialitate dîmbovițeană, atunci ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și mobilitatea socială În care este prins Îl fac să-și conștientizeze permanența. Exilatul devine o persoană fără țară, privat de cetățenia de acasă și negîndu-i-se peste hotare. Cu trecerea timpului unitatea politică a exilaților se prăbușește sub presiunea vechilor polemici, a personalităților intransigente și a noilor mișcări”. Pentru perioada 1945-1956, exilații români au avut certitudinea statutului lor temporar, dar „permanența” este conștientizată nu ca urmare a dinamicii interne a societății gazdă, ci ca urmare a eșecului revoluției din Ungaria, moment
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
măsurare și (c) metoda de măsurare a geneticii comporamentului. Nici unul dintre studii nu a reușit totuși să ofere rezultate concludente și concluzii convingătoare. Se poate doar spune că în cazul agresivității factorii genetici și de mediu sunt greu de disociat. * Polemica în jurul cromozomului crimei Printre tentativele de identificare a fundamentului genetic al agresivității se numără și sindromul XYY la indivizii de sex masculin al căror cariotip este definit de un cromozom Y suplimentar. Ființa umană are 46 de cromozomi dintre care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1931 imobilul este demolat, pentru a face loc Palatului Telefoanelor, T.O. rămânând doar un reper în tradiția boemei artistice bucureștene, comparabil cu acela constituit de mult mai vestitele cafenele pariziene Procope și Vachette. Repere bibliografice: Victor Eftimiu, Amintiri și polemici, București, 1942, 66; George Crutzescu, Podul Mogoșoaiei, București, 1986, 174-182; Florentin Popescu, Cafeneaua literară și boemii ei, București, 1997, passim; Narcis Dorin Ion, În căutarea micului Paris, București, 2003, passim. V. F. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
metodiști ai Iluziei, recomanda să reperăm " Cine vorbește?", adică poziția lui social-politică ca punct de plecare în formularea contra-argumentelor, (contra-)discursurilor. Putem formula contra-argumente și contra-discursuri pe baza unui "Cine vorbește?", care ne aruncă într-o cunoaștere inautentică, dominată de polemici gratuite și dominate de distructivitate. Instinctul criminal al polemicii despre care vorbea, într-un interviu cu Paul Rabinow, istoricul născut la Poitiers. Abolirea funcției și a mitologiei social-politice de autor este una utilă. De ce? Pentru că această funcție, însoțită de o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
poziția lui social-politică ca punct de plecare în formularea contra-argumentelor, (contra-)discursurilor. Putem formula contra-argumente și contra-discursuri pe baza unui "Cine vorbește?", care ne aruncă într-o cunoaștere inautentică, dominată de polemici gratuite și dominate de distructivitate. Instinctul criminal al polemicii despre care vorbea, într-un interviu cu Paul Rabinow, istoricul născut la Poitiers. Abolirea funcției și a mitologiei social-politice de autor este una utilă. De ce? Pentru că această funcție, însoțită de o permanentă mitologie, este responsabilă de intriga modernă punctul de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu prea există legături de sens. Ideea de "structură" are totuși o dublă semnificație în scriitura foucauldiană, aceea de "instituții", dar și de procese ale civilizării europene (nebunie, sexualitate, crimă și penitență, puterea-cunoaștere). Prezența conceptului amintit și notorietatea sa, după polemica cu Sartre (1905-1980) din anii '60, i-au făcut pe unii intelectuali să-l "integreze" în Banda celor Patru (Lacan, Barthes, Derrida, Foucault). O altă etichetă... Gândirea foucauldiană rămâne o problematică deschisă, reflectată în oglinda cuvintelor și a constatărilor sale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
efecte de îndoctrinare prin intermediul Cuvântului. În zilele noastre se ucide (intelectual!) prin... cuvinte 20. O serie de atacuri infame și cu un profund efect denigrator tipice unor medii intelectuale "de dreapta"! au ceva din acel killer instinct (Foucault) al structurii polemicii, al reprimării și al descalificării unor cunoașteri diferențiate și diferite ideatic, al plasării autorilor într-un spațiu marginal, cu scopul ermetic de a-i deposeda de o putere elementară, aceea a dreptului la cuvânt și la comunicare; de a-i
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de piață: munca și producția, reluarea celor două! Evident că munca, inovația și creația originală conferă valoare unui lucru, iar producția o distribuie într-un sistem social-politic, o serializează. Acest sistem o "modelează" și o "reprezintă" sub forma dezbaterilor, a polemicilor, dar și a atacurilor, a denigrărilor etc. Astfel un lucru (o carte, o idee, un autor) are valoare, nu atât de piață, cât intrinsecă, prin seriile de schimbări graduale ce sunt produse într-un anumit domeniu al cunoașterii și al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și un joc inutil între cel care atacă și cel care parează, între atacator și atacat, într-o cascadă de reprezentări și imagini distorsionante despre cele două persoane, care-și dispută supremația dreptății și a adevărului despre un anume ceva. Polemica este "doar teatru" (Foucault), o mască, dominată de instinctul criminal și de spiritul negativist al celui care atacă. Discursul istoriografic poate fi, la modul polemic, un război al cuvintelor, un soi de eristică, dar ceea ce deranjează, ceea ce intrigă și ceea ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
doar în măsura prezenței sale într-un discurs coerent și textual, într-o narativitate ușor de citit. Istoria e în primul rând relație de putere, relație între forțe, iar diversele atacuri între istorici și istorii, diversele raporturi de forțe și polemici vorbesc de la sine despre acest raport reciproc între forțe. Istoricii și ceilalți (filosofii, literații, sociologii etc.) compun acest raport de forțe, în măsura în care variate idei, concepții, moduri de a scrie, "orientări ideologice" și nevoi de a fundamenta altfel de proiecte sociale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2006. Gruber, Gabriela, "Acțiuni desfășurate de Gh. Brătianu în domeniul politicii externe a României (1938-1944)", în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane, Sibiu, tom XIII-XIV, Editura Academiei Române, Sibiu, 2006-2007, pp. 69-92. Năstasă, Lucian, "Istoria socială în polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, XXIII, 1986, vol. II, Iași, pp. 757-758. Nichițelea Panfil, Gh. I. Brătianu, filosof al istoriei, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2003. Onișoru, Gheorghe, "Gheorghe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXIII, 1986, vol. II. 15 Lucian Nastasă, "Din arhiva Universității Mihăilene din Iași, (III)", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXII, 1985/ 2; Idem, "Istoria social în polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXIII, 1986/2. 16 Pompiliu Teodor, "Gheorghe I. Brătianu istoricul. I. Dimensiunea operei", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]