4,565 matches
-
izbânzile din viața mea s-au construit (și) pe ratări în poezie. Aici, pe malurile Dâmboviței, toți devenim cu timpul amici Postmodernismul românesc a devenit, pare-se, o marotă care în ultimele decenii a generat un "postmodernism original"... În spatele acestui "postmodernism balcanic" s-a ascuns o seamă de scriitori care au pus toate neputințele și toate ratările pe seama slabei percepții a publicului care a rămas doar... modern. Unde se întâlnesc "omul nou" dâmbovițean și "omul postmodern" de sorginte incertă? Până aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
altul i-a mai adăugat trei turnulețe și și-a făcut reședință. E în spiritul vremurilor. Poetul se mai poate retrage acum doar în turnul părăsit de la fabrica de negru de fum, de la Copșa Mică...! Așa o să apară, probabil, noul postmodernism cu negru de fum sau ceea ce se va numi în istoria mișcărilor spiritual-literare din Europa "neoromantismul de la Copșa Mică". Curentul va avea reverberații și în plastică, în muzică, în teatru. Cum va arăta în teatru acest nou romantism, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu le putem schimba, dă-ne curajul de a schimba ceea ce trebuie schimbat, dă-ne înțelepciunea de a face deosebirea între ele". Evident, era citată cu infinite precauții de corectitudine politică, dar era totuși acolo! Nu știu ce interpretare să dau faptului: postmodernism? Vagi amintiri de catehism ale celui care a conceput manualul? 6 iunie 2004 "Rușii de astăzi se nasc cu o karma deosebit de dificilă". Propoziția este rostită de un tânăr yoghin rus, la lumina unei lumânări de ceară care-i arunca
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
îmbătrânite în rele și în studii, o (post)doctorandă din Franța, plus un batalion de studenți români, bulgari, ucraineni etc. rătăciți prin Laval și Montreal. Caracudă, cum s-ar zice... Subiecte care de care mai naive, subțiate la maxim din cauza postmodernismului academic, distrugător al oricăror urme de cercetare serioasă. Eu, de exemplu, nu am făcut altceva decât să povestesc simplu despre "experiențele" mele din practica agricolă, totul ambalat sub un titlu pompos. Un alt fenomen interesant se produce când tot soiul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de bășină și lichide seminale de pe holurile căminului, asemănător până la confuzie cu cel din Galați, mirosul imposibil al comunităților masculine închise. M-am obișnuit cu lipsa de prieteni și cu ipocrizia românilor de pe aici. M-am obișnuit chiar și cu postmodernismul și post-feminismul din universitate. Dar nu mă voi obișnui niciodată cu ideea că un ocean mă desparte de ceea ce încă mai numesc "acasă". Iar casa mea este acum Europa, nu România. Am primit de la buna mea prietenă Nicoleta o scrisoare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
înconjurate de vid în care poveștile - sinistre, delirante, fără sens, dintr-o altă lume - mai pot ține și azi pentru unii locul vieții. Mihaela Ursa Născută în 25 septembrie 1971. Teoretician și critic literar, este autoarea volumelor: Optzecismul și promisiunile postmodernismului (Paralela 45, Pitești, 1999), Gheorghe Crăciun - monografie (Aula, Brașov, 2000) și Scriitopia sau Ficționalizarea subiectului auctorial în imaginarul teoretic (Dacia, Cluj-Napoca, 2005), pentru care a fost premiată de Uniunea Scriitorilor din România (1999), Asociația de Literatură Generală și Comparată din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
găsesc și altceva decât grafomanie narcisistă și pseudocronici impresioniste. Eu simt nevoia avizului unui om de meserie, cu o cultură solidă în domeniu și nu numai. Am oroare de relativismul generat propovăduit ca un fel de corolar de neocolit al postmodernismului. Altfel, păreri avem cu toții. Citesc cronici de teatru sau literare apărute în reviste cunoscute, pentru că am încredere că acolo nu intră oricine și orice (mă rog, e vorba despre cazul generic, singularități sunt cu duiumul). Alex. Leo Șerban : Revenind la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
semnificativă ar putea fi privită mai curând ”postmodernă” decât modernă. în ceea ce mă privește, o consider fără ezitare categoric modernă, nu doar pentru că în 1969, anul (non)ieșirii pe ecrane a Reconstituirii, este totuși cam devreme pentru a vorbi despre postmodernism (lucrul acesta ar transforma filmul lui Pintilie într-un fel de întemeietor avant la lettre al postmodernismului românesc pentru toate artele), ci mai ales pentru că, dincolo de cronologie, ea este în mod consistent și coerent legată de prima caracteristică amintită aici
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ezitare categoric modernă, nu doar pentru că în 1969, anul (non)ieșirii pe ecrane a Reconstituirii, este totuși cam devreme pentru a vorbi despre postmodernism (lucrul acesta ar transforma filmul lui Pintilie într-un fel de întemeietor avant la lettre al postmodernismului românesc pentru toate artele), ci mai ales pentru că, dincolo de cronologie, ea este în mod consistent și coerent legată de prima caracteristică amintită aici, și anume trecerea la persoana I. Este, într-un fel, personificarea camerei de filmat : realizarea faptului că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mai tineri și foarte tineri, infatuarea lor, ca reprezentanți ai unui „ism” occidental, prin care își închipuie că vor deveni repede, „ca în Occident”, respingând total „tradiția” în care au apărut. Am vorbit mult despre asta cu colegii suedezi, despre „postmodernismul” care e deja „passé” în lumea din Vest și la mare prețuire în țările care vor să fie și ele, cât se poate de repede, fără trăirea concretă, dureroasă, ca lumea al cărei fel de simțire și gândire nu se
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Colecția MONOGRAFII 1 Remus Bejan, profesor de literatură la Universitatea Ovidius din Constanța, a publicat peste 100 de articole în volumele Institutului European: Dicționar de Postmodernism (2005), Dicționar SF (2005), Dicționar de Genetică literară (2005), Dicționar de Scriitori nordamericani (A: 2008; B: 2009), Universul Poe (2011). Bogdan C.S. Pîrvu, medic psihiatru la Spitalul Județean de Urgență din Botoșani, a publicat aproape 50 de articole în volumele
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
paranoïaques de l'expérience. De la psychose paranoïaque dans ses rapports avec la personnalité, pp. 68-69. Paris: Seuil. Lacan J (1993) The Psychoses. The Seminar of Jacques Lacan. Miller JA, ed. Grigg R, trans. London: Routledge. LaFountain MJ (1997) Dalí and Postmodernism. This is not an Essence. New York: Suny Press. Lasègue EC (1852) Du délire des persécutions. Archives générales de médecine 28: 129-150. Magnan V (1893) Le délire chronique à évolution systématique. Leçons cliniques sur les maladies mentales faites à l'asile
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Romanul, Gilles Philippe Romanul poetico-filosofic, Adela Hagiu Simbolismul, George Bădărău Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nu te mai ajută să-l asumi (A. Pleșu, Despre îngeri) Propunând "o filosofie a istoriei de tip substanțialmente umanistic", cei mai importanți reprezentanți ai hermeneuticii contemporane, Gadamer, Apel și Jauss, se depărtează de fapt de spiritul heideggerian (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc). Adverbele în -mente stabile în limbă, mai ales în virtutea sensului lor mai "înnobilant", apar frecvent în textele jurnalistice: Ni se pare totalmente surprinzătoare apariția unui nou barem lingvistic la nivelul concursurilor organizate de EPSO ("Ziua", 14.X. 2007) Într-
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
o familie de muzicieni), Dumitru Covalciuc (Zaharia Voronca, „detrunchiatul”), Octavian Voronca (Dimitrie Onciul, istoricul și pedagogul), Veronica Todoșciuc (Gheorghe Hurmuzachi), Gabriel Vasiliu (Profesorul Octavian Nandriș) ș.a. Literatura de la rubrica „Scriitori bucovineni contemporani” ilustrează cele mai diverse orientări, de la neosămănătorism la postmodernism, poezia fiind mai bine reprezentată decât proza. Versuri semnează Simion Gociu, Arcadie Suceveanu, Elena Marița, George Nimigeanu, Nicolae Șapcă, Ion Beldeanu, Lorin Furtună, Vasile Pânzaru, Vasile Bâcu, Constantin Hrehor, Grigore Petrescu Rotaru ș.a., cu proză sunt prezenți Ștefan Bucevschi, Dumitru
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
deschideri notabile către o afirmare surprinzătoare. Același lucru e vizibil și în volumul Un abecedar bizar... (de purtat în buzunar) (1997), în care, sub aparența jocului, tinde la încifrarea unor „tâlcuri” adânci. În genere, datorită acestor cărți, încadrate de critică postmodernismului, autorul a fost văzut ca un poet al „crizei de ideal”, reflectând zbuciumul stării de tranziție, ori ca un poet al aspirației și al tăgadei, în descendența lui Tudor Arghezi (cu care se înrudește și prin cultivarea unui anumit tip
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
mari pietre albite și vinete/ cearcăne tulburătoare de pace” (Cu fața ascunsă). Pe de altă parte, multe poeme respiră un aer vag optzecist: livrescul discursiv, poezia cotidianului, colocvialitatea, o detașare pe alocuri ironică. Cele două tendințe - spre neoexpresionism și spre postmodernism - nu exclud mai vechea apetență pentru simbolismul încifrat, în poeme precum Materia signata, Febra de trei zile, Pasărea Rok etc. În volumul din 1982, Scrisori de acreditare, lirismul, de asemenea unul interiorizat, se cerebralizează, spațiul poemului se modifică, în sensul
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
O, 1993, 17; Claudiu Constantinescu, Un dicționar, RL, 1993, 27; Dan C. Mihăilescu, „Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă”, LAI, 1993, 28; Al. Cistelecan, „Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă”, „Cuvântul”, 1993, 33, 34; Octavian Soviany, Postmodernism și melancolie, CNT, 1993, 34; Adrian Marino, O nouă istorie literară, JL, 1993, 37-40; Constantin Cubleșan, Deceniul literar nouă, ST, 1993, 10; Irina Petraș, Era personalizării, TR, 1993, 46; Tania Radu, „Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă”, RITL
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
În Anii de ucenicie, iar, mai apoi, În On clowns. Plecând de la acest concept - și În măsura În care el implică un fenomen de marginalitate, socială și umană - Îmi va veni foarte lesne să discut opera lui Nicki În contextul mai larg al postmodernismului. Marele meu handicap, În ceea ce-l privește pe Nicki, Îl constituie cunoașterea destul de aproximativă, pe care o am În clipa de față, despre literatura mai veche sau mai nouă a exilului (În special cel rusesc și polonez). În felul acesta
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Vorbeam de două proiecte; unul dintre ele privește ediția a doua la Vârstele romanului, carte pe care, În cursul acestei veri, am rescris-o În Întregime, Îmbogățind-o mai ales sub raportul informației (am pus la contribuție Întreaga bibliografie despre postmodernism cu care m-am Întors de la New York și pe care nu avusesem cum să o fructific În prima variantă). Cel de-al doilea proiect l-a reprezentat monografia despre tine, Nicki, pe care am Încheiat-o Într-o primă versiune
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
artist. Pe piața liberă și carnavalescă a prezentului, unde nimic nu este perceptibil dacă nu este scandalos și nimic nu pare destul de scandalos pentru a fi memorabil, „tema” vieții și creației sale a devenit, Între timp, clișeu vandabil... Post-Holocaust, postcomunism, postmodernism se potențează, Însă, din fericire, reciproc În romanul lui Kertész, prin valoarea estetic-morală, prin tensiunea dintre tragedie și ludicul narațiunii care o animă. Realitatea ca premisă textuală joacă, Într-adevăr, pe multe planuri, În Liquidation: În piesa pe care o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și barocul românesc, ST, 1977, 1; Dicț. lit. 1900, 373-374; Gh. Ceaușescu, Valentin Franck von Franckenstein, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 191-193; Țepelea, Rememorări, 45-47; Mazilu, Recitind, II, 26-27; Cărtărescu, Postmodernismul, 232-233. A.Sm.
FRANCK VON FRANCKENSTEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
187-191; Negoițescu, Scriitori contemporani, 178-180; Dicț. analitic, I, 52-54, IV, 629-631; Alex. Ștefănescu, I.L. Caragiale și Șerban Foarță, RL, 1999, 6; Eugen Bunaru, Jocul poeziei ca risc asumat, O, 1999, 4; Laurențiu Ulici, Caragialeta după Carașerban, „Curentul”, 1999, 33; Cărtărescu, Postmodernismul, 137, passim; Gheorghe Grigurcu, Poezia lui Șerban Foarță, RL, 2000, 9; Bucur, Poeți optzeciști, 80-82; Dicț. esențial, 316-317; Cristina Chevereșan, Colecționarii de vise, O, 2001, 3; Gabriela Glăvan, „Suspecte umbre de cabaret”, O, 2001, 3; Marius Chivu, Foarță și ziarele
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
Galaicu-Păun, „Limba română”, 1997, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 246-247; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 14-19; N. Leahu, Literatura română postbelică..., Chișinău, 1998, 571-577; Emilian Galaicu-Păun, PRA, I, 135-148; Daniel Corbu, Tânăr, neliniștit și experimentalist, CL, 1999, 7; Cărtărescu, Postmodernismul, 472; Mihaela Ursa, Cine mai crede în poezie, ST, 2000, 7-8; Bucur, Poeți optzeciști, 85-89; Cistelecan, Top ten, 12-14, 185-188; Pop, Viață, 296-301; Marius Chivu, Panica rătăcirii și căutării, RL, 2003, 10. M.C.
GALAICU-PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
du XX-e siècle, II, Budapesta, 1984; Mincu, Eseu, passim; Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990; L’Avant-garde roumaine et son contexte européen, „Euresis” (CREL), 1994, 1-2 (număr special); Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]