5,068 matches
-
pe ape și aur în aer", unde se valorifică efectul "luminos" al vocalei a145. În acest sens, autoarea vorbește despre "cratilismul" eminescian, idee pe care o dezvoltă într-un întreg capitol intitulat Poezie și receptare, cuprinzând subcapitolele Eminescianismul în perspectivă pragmatică, "Armonia" poetică eminesciană, Apelurile textului poetic, "Mai am un singur dor" sau intrarea în câmpul creației. Observând că stilistica românească "s-a edificat printr-o continuă întoarcere la Eminescu" (vezi Ibrăileanu, Călinescu, Caracostea, Dragomirescu, Vianu), că poezia eminesciană a făcut
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de care literatura de specialitate s-a ocupat mai puțin; titlul este văzut, pornind de la afirmația lui Leo H. Hoek, ca nume propriu al textului și clasificat în funcție de categoriile de cuvinte selectate în titlu, iar funcția sa esențială este cea pragmatică, de avertizare. În concluzie, numele propriu pe care îl studiază Mariana Istrate în narațiune reclamă o investigație din diferite unghiuri de vedere și presupune o perspectivă interdisciplinară, datorită calității derivate a numelui propriu de "element constituent al unui întreg, opera
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
se grăbească (întârzierea lui Visarion provoacă despărțirea de Leana, deoarece o face să se uite înapoi: "Adrian, să nu te uiți niciodată înapoi. Că, dacă te mai uiți o dată înapoi, ne pierdem. Ne pierdem pentru totdeauna..." 563). Opusul lui Adrian, pragmatic și rațional, dezvoltând tot arsenalul din "hermeneutica suspiciunii" (avatarurile lui sunt Albini, Dumitrescu) este Orlando. Numele lui ("Aș fi putut jura, îi spuse Adrian, că nu-l cheamă Orlando. Orice alt nume. Căci avea un nume simplu, direct".) pare a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
-vă!"728) și, mai ales, greșeli de tipar: "providență" în loc de "proveniență", "confuzie" în loc de "difuzie" și altele la fel. Cele mai multe, cu o literă în minus sau două litere în plus..." (greșeli de tipar care au rolul de a transforma un mesaj pragmatic, pozitivist, într-unul mitic 729). Ca și în Pe strada Mântuleasa, totul ia forma unei mitologii camuflate: codul de descifrare a mesajelor din Scânteia este fondat pe fazele lunii, misterul antedatării ziarelor este un "pseudomister", adică o "performanță de ordin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistica limbilor lumii, Dorel Fînaru • Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam • Lingvistică și terminologie. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate, Doina Butiurca • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
este o nuvelă S.F" (p. 251); Pe baza teoriei universului paralel, Florin Manolescu integrează nuvela Nopți la Serampore literaturii științifico-fantastice (p. 252). Cât despre alte proze ca Ghicitor în pietre, capacitatea divinatorie a destinului uman este explicată prin "cryptesthezia pragmatică a lui Charles Richet sau prin psihometrie", iar în nuvela Un om mare, fenomenul macrantropiei "este, de fapt, mecanismul sau logica instituirii unui mit. Dar sensul acesta la care aspiră nuvela nu afectează cu nimic statutul ei S.F." (pp. 252-253
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în cel practic în sensul acceptării faptului că în diverse situații practice luăm deciziile în funcție de interesele pentru viață ale unor organisme mai complexe, în ultimă instanță, că interesele speciei umane pentru conservarea propriei nișe biologice prevalează. Dar și această tentație pragmatică pentru antropocentrism poate fi supusă unei critici puternice pornind chiar de la efectele antropice în comunitatea biotică. Bunăoară, se poate arăta pe baza unor dovezi că specia umană este cea mai periculoasă pentru celelalte specii. Altfel spus, omul este cel mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unei comunități morale, caz în care filosofii mediului vor accentua despărțirea de cartesianism și mecanicism în favoarea unei concepții holiste. Iată că și în acest caz ies la iveală presupozițiile filosofice care fixează cadrele discuției și care ghidează opțiunile la nivel pragmatic. 3.4. Datorii față de peisaje. Natura falsificată Teoreticienii mediului susțin că peisajele au valoare intrinsecă și că, în afara valorii estetice, a pitorescului care poate stârni diverse stări emoționale, ele sunt prezente și în sfera moralității, în sensul că o viață
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
politicile ecologiste sunt, în cele din urmă, similare. Aceasta întrucât oamenilor le pasă de natură pentru că natura este importantă pentru ei. Este în interesul lor să protejeze natura. Diferența dintre antropocentrism și biocentrism ar fi numai una teoretică, nu și pragmatică. Indiferent de orientarea teoretică, principalele obiective aflate pe agenda ecologiștilor ar fi următoarele: • Conservarea biodiversității, a speciilor, a vieții sălbatice, precum și a habitatelor cum ar fi zone umede, estuare, păduri, deșerturi. • Repopularea cu specii dispărute, inclusiv prădători, mutarea speciilor exotice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
viață în acest fel traumatic, ideea spectrală de corectitudine politică ar fi putut fi împiedicată să degenereze în corecționism căprăresc, birocratic. "Ei, cum așa? Asta-i bună! The whole world is a Disneyland...," răsună o proclamație bășcălios-metafizică, înainte de anunțul mai pragmatic: "...iar biletele de ieșire s-au terminat!" O lungiră așa o vreme, până când frustrarea provocată de întâlnirea cu podul-barieră se mai risipi și efuziunea revenirii la conversație îi cuprinse, călduroasă, pe de-a-întregul. Se descopereau ieșindu-și ospitalier unul altuia în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
stricte a despietritului. Cu-al său mediocru șiretlic pus magistral la cale, Dedal mizase corect pe pierderea de vigilență indusă de efectul surpriză; fără îndoială că, înainte de a deveni un simplu divertisment scenic, iluzionismul trebuie să fi avut robuste rădăcini pragmatice și, probabil, mobiluri destul de vulgare. Dacă arta înaltă își disimulează artificiul în naturalețe, e de crezut că, la paroxism, și naturalețea nevoii celei mai sordide ar avea motive să se învăluie în draconice exigențe de stil spre a dobândi împlinire
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de el mai mult așteptărilor? La prima vedere, ridicola strădanie de-a câștiga brusc altitudine își aducea autorii sub incidența codului penal. Și totuși, după exemplul poliției române, nu era deloc sigur că vreo curte de justiție cât de cât pragmatică ar fi luat cu adevărat în serios un asemenea caz; numai cu greu sustragerea darului chiar de către destinatarii lui ar fi putut trece drept delict. Oricum, mult mai interesant ar fi de remarcat că, reflectând la poziția nomazilor în fața unei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de specialitate admite numeroase situații de comunicare aflate sub incidența funcției fatice prin formule ritualizate, dialoguri care au rolul de a prelungi conversația, prin stabilirea unor legături sociale și afective, prin funcția reflexivă a mesajului - cu pronunțate efecte la nivelul pragmatic al comunicării etc. I.1.6.2. Rolul intertextului în titlul jurnalistic Lingvistica modernă extinde problema faticului în stilul publicistic, la cercetări aprofundate privind intertextualitatea/ rolul intertextului în titlu. Noțiunea de intertext a fost lansată de Școala formalistă rusă. Analizând
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
citatului, a aluziei, a clișeului. Citatul devine "blazon" al enunțului, în relația text-paratext. În ultimele decenii, intertextualitatea s-a dezvoltat ca un procedeu de succes (Mihăilă, 1985; S. Dumistrăcel, 2006; M.C. Cătănescu, 2007) în limbajul jurnalistic, devenind unul dintre operatorii pragmatici utilizați cu predilecție. Teoria intertextualității aduce cu sine ceea ce Roland Barthes numea "moartea autorului" (R. Barthes, The Death of the Author, 1968), concepție de avangardă pentru perioada poststructuralistă. Cert este faptul că ipoteza intertextualității afectează toate dimensiunile comunicării media/ jurnalistice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
îmbogățește paratextul publicistic, educă în subsidiar, este o pledoarie pro domo suo etc. Intertextul însumat în discursul jurnalistic se află într-o strânsă relație de dependență cu tipul de informație, este "orientat" spre dialogul cu receptorul. Abordat dintr-o perspectivă pragmatică, citatul indică felul în care jurnalistul "comunică" cu cititorul său despre subiectele abordate (ironic, cu înțelepciune, părtinitor etc.), despre strategiile de persuasiune ale potențialului lector. I.1.7. Lingvistică și imagine în publicitate Dintr-o perspectivă strict diacronică, "imaginea" a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
interdisciplinară (R. Boudon, 1997; I. Drăgan, 1996) ce îmbină psihologia și limba ( H. Wald, 1968), antropologia culturii, artele (Floch, J-Marie, 1990; R. Huyghe, 1981). Nu în ultimul rând, creatorul de imagine va avea în vedere publicul, produsul și implicit, finalitățile pragmatice. Sunt elemente de context, înafara cărora imaginea argumentativă și textul lingvistic vor rămâne simple abstracțiuni, un discurs universal în sine și pentru sine. Se cuvine să amintim și o altă distincție conceptuală, pe care literatura de specialitate a avut-o
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
se dezvoltă după criteriile de difențiere a produselor din industria de automobile. Astfel, imaginea autoturismelor din gama Ford B-MAX este - prin poziția autoturismului, prin dispunerea acestuia în centrul imaginii, prin luminozitatea discretă - prezentată panoramic, tridimensional, perspectivă ce asigură o percepție pragmatică. Potențarea raționalului este susținută de prezența textului lingvistic și /sau a metalimbajului: "FORD B-MAX de la 8699 euro + TVA. Prin politica de flote BDT Ford". I.1.8. Tehnica arhetipului cultural în argumentarea publicitară Așa cum am arătat și cu altă ocazie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în precizarea sensurilor specializate etc. Alain Rey este unul dintre teoreticienii de notorietatate ai Franței secolului XX, a cărui concepție se dezvoltă pe fundamentele filozofiei și ale lexicologiei. Terminologia - consideră lingvistul - implică lexicologia, lingvistica, logica, teoria cunoașterii, semiotica, semiologia și pragmatica. (cf. A. Rey 1976a; A. Rey, 1975). Două sunt principiile directoare ale activității lui Rey, în domeniul lexicologiei, care au generat numeroase polemici în Franța și în Canada, pe care Jean-Claude Corbeile și Monique Cormier (J.C. Corbeile, M. Cormier, 2014
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
axa referent-referință. Referința este relația care leagă termenii/ cuvintele de lucruri sau de referenții acestora. Este o relație între semne și realitate. Referința "are în vedere utilizarea semnului de către vorbitori, ceea ce face ca actul de referință să fie de natură pragmatică" (Angela Bidu-Vrănceanu, 2005: 426). Raportul semantic de referință este condiționat de trăsătura/ existența fizică. Se realizează deosebirea dintre conceptele de "referință actuală" și "referință virtuală". În cazul referinței virtuale "este vorba de aptitudinea cuvintelor/ termenilor de a avea referenți" (D.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ale lumii contemporane, în discursul terapeutic, limbajul își pierde dimensiunea unidimensională. În discursul politic, de exemplu, emițătorul se referă la un subiect unic, pe care "îl comunică" și prin care "se comunică"unui auditoriu. Discursul terapeutic are o dimensiune pronunțat pragmatică și o structură eclectică: 1) poate coincide cu un singur text-metaforă (pe care locutorul-terapeutul o povestește pacientului); 2) cu un ansamblu de texte-metaforă care ilustrează interacțiunea dintre pacient și terapeut, centrate pe același conținut /temă. Prin instrumentalizarea codului utilizat în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
să se știe, mai ales în dinamica titlului. În enunțul: "Cenușăreasă de România: la 11 ani a primit cadou un super palat, dar locuiește într-o cocioabă" (Jurnalul.ro, 2012), metafora "Cenușăreasă de România" - o descripție nedefinită, incompletă, sub aspect pragmatic - actualizează o mare cantitate de informație în titlul articolului, fie că facem apel la mijloacele lingvisticii, fie la cele ale pragmaticii. Observăm cum cantitatea de informație diferă din perspectiva strategiilor de comunicare a "evenimentului" și/ sau a mesajului: în cazul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
palat, dar locuiește într-o cocioabă" (Jurnalul.ro, 2012), metafora "Cenușăreasă de România" - o descripție nedefinită, incompletă, sub aspect pragmatic - actualizează o mare cantitate de informație în titlul articolului, fie că facem apel la mijloacele lingvisticii, fie la cele ale pragmaticii. Observăm cum cantitatea de informație diferă din perspectiva strategiilor de comunicare a "evenimentului" și/ sau a mesajului: în cazul în care "evenimentul" este sigur sau aproape sigur, informația este redusă cantitativ. Dacă "evenimentul" este total neașteptat și inedit (ca în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dezvoltat de economistul american James Tobin în anii '70. Apelul la indici emfatici de oralitate, precum suprimarea (detractio, din perspectiva figurilor de construcție formulate de Quintilian) elementului conceptual al metaforei economice, neutralizează caracterul oficial al paratextului. Din punct de vedere pragmatic, empatia cu cititorul este infinit mai bine marcată. Se diminuează distanțele dintre stilul non-transparent, abstract, puternic conceptualizat al științei (Câți dintre cititori, de exemplu, cunosc conceptul de "taxă Robin Hood"?) și cultura/limba comună, se actualizează indici apartinând diferitelor culturi
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
disting câteva tipuri de echivalență: cognitivă (cu referire la semantismul textului și la "completările" noționale aduse de traducător), denotativă (informația oferită de DS privind datele extralingvistice), conotativă (cu respectarea sociolectului, a registrului de limbă) etc. Se vorbește apoi, despre echivalența pragmatică, dinamică (E. Nida, 1964: 5; P. Newmark, 1988: 48). În domeniul logicii, echivalența este un conector, "o relație logică între două enunțuri care sunt sau adevărate sau false [...] echivalența fiind implicație reciprocă" (Dicționar de Filozofie, 1978: 216). Trei sunt proprietățile
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
politic eminescian. Perspective semiotice, Mihaela Mocanu • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistica limbilor lumii, Dorel Fînaru • Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]