5,618 matches
-
generală este că intelectualilor nu le pasă de aparențe. Încă persistă în cultura populară imaginea romantică a intelectualului în turnul sau de fildeș, departe de trenduri efemere și de preocupări futile. Și sunt, într-adevar, există intelectuali care confirmă aceasta prejudecată, însa majoritatea se folosesc de haine pentru a-și sublinia apartenența la o cultură sau alta, la o anumită ideologie sau pur și simplu ca statement. Intelectualilor le place să se creadă despre ei ca sunt intelectuali, și asta este
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
piele purtate pe timp de vară, blue-jeanși tăiați și decolorați susțin ideea că modul de compunere al vestimentației reprezenta nu numai o chestiune de stil, dar mai ales o "strategie" de protest împotriva valorilor și reprezentărilor grupului dominant sau împotriva prejudecăților morale și sociale. Și astfel de exemple ar putea continua: grupurile skinheads, grupurile hippie, grupurile cyberpunks se disting cu precădere prin faptul că își expun fără restricție simbolurile anti-modă. Figura 2.2. Moda The Beatles în Londra anilor 1968 (apud
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
recurgă la raționamente logice pentru a ajunge la decizii corecte (de unde și denumirea "micul om de știință"), abordările contemporane au subliniat caracterul ilogic al procesării informației sociale (P. Iluț, 2004, 77), producând o serie de cercetări asupra proceselor intergrupale (stereotipuri, prejudecăți, discriminare) și intraindividuale (percepția persoanei, procesarea informației, formarea impresiei despre celălalt) (M. Hewstone, 2007, 1) . Relaționat acestui cadru teoretic, subcapitolul de față ar trebui să răspundă unor interogații precum: "Ce rol au hainele în percepția persoanei? Cum ne formăm impresiile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Începând cu anii '60 ai secolului trecut, când mișcările protestatare ale tinerilor din Occident marcau diferența față de cultura dominantă (D. Hebdige, 1979/2003, 17), stilurile vestimentare ale acestora au devenit o modalitate de identificare simbolică subculturală și de contestare a prejudecăților morale și sexuale. În anul 1968, "tinerii uită să-și mai tundă părul și blochează accesul în universități" (M. Roman și C. Ștefănescu, 1999, 33-35). Mai mult decât atât, ei adoptă o nouă modă, cea a jeanșilor și fustei mini
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu rapiditate la celelalte uzine din Belfast, și 11 000 de muncitori catolici și-au pierdut slujbele numai în anul 1920. Solidaritatea muncitoreasca a reprezentat doar un slogan fără nici o putere de convingre în acel context plin cu ură și prejudecăți.86 Guvernul ilegal de la Dublin al Sinn Fein a încercat să intervină, dar nu avea nici o putere de a influența administrația din Ulster; de aceea a decis să organizeze un boicot economic la adresa Nordului industrial. Această măsură a afectat economia
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Mureș sau În Sângeorgiu de Pădure), Harghita sau Maramureș. Rromii pieptănari, datorită Îndeletnicirii prin care Își asigură sau Își asigurau traiul de zi cu zi, au avut o viață nomadă, azi seminomadă. Firea rromilor pieptănari arată o seriozitate lipsită de prejudecăți și se bazează pe chibzuința bărbătească. Bărbatul este stâlpul casei, el confecționează pieptenii și oglinzile iar soția credincioasă și supusă soțului le vinde pentru a-și asigura traiul, care este destul de sărac. Rromii lucrează de dimineață până seara la confecționatul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aspectele implicate, nu pot omite de la discuție predarea limbii materne. Ceea ce se leagă tot mai mult de această chestiune este în momentul de față globalizarea. Concepută la modul imaginarului ideatic, credem, pe ideea unei lumi democrate, fără granițe și fără prejudecăți istorice, globalizarea cunoaște cum era de așteptat și interpretări practice mai puțin dorite. Una dintre interpretările cele mai de jos, mai degrabă survenite ca efect decât urmărite ca scop este cultivarea civilizației materiale, a civilizației practice a bunurilor materiale, în defavoarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pomenile etc. toate dau conturul unui remarcabil efort de a înlocui prin evenimente sociale deficitul de perseverență în a construi în timp ceva demn de remarcat. Caracteristica lui este intermitența, sub semnul ei stându-i întreaga existență. Ca români trăim prejudecata afirmării propriei valori prin critică, având iluzia că o critică vehementă a unei situații ne pune în poziția de experți în acea problemă. Ratăm astfel distanța mare între a critica și a ști să faci, alegând în posturile de conducere
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Pe un scriitor adevărat nu-l apără în posteritate nimeni și nimic altceva decât opera sa autentică, realmente perenă, nu tentativele de a-i îndulci sau, și mai rău, „înnobila” păcatele. Timpul cerne valorile și reexaminarea lucidă, fără parti-pris-uri și prejudecăți, respingând - acolo unde ele s-au produs - supraevaluările flatante, conjuncturale etc., nu poate să nu-i recunoască prozatorului acele capodopere care îl reprezintă cu adevărat, „peste mode și timp”, în perspectiva de ansamblu a literaturii naționale, ca și în valențele
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
nu de puține ori așa se socoteau și ei înșiși, cu mândrie - ca „proustieni”, „gidieni”, alteori înscriși în matca unui „dostoievskism”, fie el și mai mult de suprafață, Sadoveanu nu face niciodată „analiză psihologică”, nu optează pentru introspecție, nu are prejudecata (la unii, chiar mai mult: superstiția, aproape mitul) „modernă” a sincronizării cu ceea ce nu doar „se purta”, dar chiar domina, realmente, literatura vremii (nu numai pe cea românească), părând a se fi impus deja, între cele două războaie mondiale, în
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
sugerat” și nu pe cea a „romanului psihologic”. Nu optează pentru narația la persoana întâi, pentru „naratorul-actor” și narațiunea „homodiegetică”, dar integrează narației „tradiționale” (fără excese intruziv-auctoriale) crâmpeie, „enclave”, chiar secvențe de cvasi-monolog interior, pe calea stilului indirect liber. Neavând prejudecata modernistă a „citadinizării”, a intelectualizării și infuziei de eseism în roman, nu i s-a părut totuși că alte medii (rural, ori cel de „târg” de basse province) ar fi lipsite de interes, de dramatism și complexitate. Iar cultivându-le
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
statornic pentru Eminescu, o adeziune profundă, acaparantă. În viziunea lui Vladimir 31 Streinu, Eminescu se alătură cu strălucire marilor spirite universale (Dante, Shelley, Goethe, Poe etc.Ă, adevăr transmis din generație în generație ca un fel de datină, ca o „prejudecată binecuvântată”, spre a folosi sintagma criticului. O a doua prejudecată puternic încrustată în conștiința conaționalilor noștri este aceea a popularității poeziei eminesciene, intrată puternic în masa largă a cititorilor, care au certitudinea că o înțeleg. Evident, popularitatea și mai ales
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Vladimir 31 Streinu, Eminescu se alătură cu strălucire marilor spirite universale (Dante, Shelley, Goethe, Poe etc.Ă, adevăr transmis din generație în generație ca un fel de datină, ca o „prejudecată binecuvântată”, spre a folosi sintagma criticului. O a doua prejudecată puternic încrustată în conștiința conaționalilor noștri este aceea a popularității poeziei eminesciene, intrată puternic în masa largă a cititorilor, care au certitudinea că o înțeleg. Evident, popularitatea și mai ales accesibilitatea creației poetului sunt iluzorii - constată Vladimir Streinu : „Poezia lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
inițiale ale Creațiunii : patetismul omenesc și particular dispare în ideea existenței tragice, farmecul iubirii - în finalitatea ei, unitatea - în sumă, iar peisajul - în spectacolul neschimbat, al eternității însăși.”1 Profunde intuiții critice! Respingând cu argumente solide cea de-a doua prejudecată, Vladimir Streinu scrie rânduri pătrunzătoare despre un Eminescu ce „a fost și este încă un poet dificil.”2 Cauzele accesibilității relative a poetului sunt două și este instructiv să constatăm câtă dreptate are criticul: „una este familiaritatea noastră îndelungă cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
G. Călinescu. Apariția altui Eminescu este taina unui viitor indeterminabil.” Oscilațiile lui Streinu - în cazul de față - se explică printr-o insuficientă cunoaștere și aprofundare a problemelor istorico-literare legate de viața și creația poetului genial Eminescu și prin judecățile devenite prejudecăți generate de adversitățile din jurul personalității călinesciene. Să recunoaștem, în acest context, că nici Călinescu n-a fost prea drept cu Vladimir Streinu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, unde este trecut, ca poet, într-o grupare improprie, iar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
omului arhaic, din ținuturile noastre, conformat genial.”1 Volumul Clasicii noștri din 1943 se încheie cu studiul consacrat „poetului țărănimii”, George Coșbuc, recitit cu o plăcere proaspătă de Vladimir Streinu. Aceeași critică afectuoasă, aplicată, comprehensivă. Criticul rectifică - implicit - truisme și prejudecăți critice consolidate: „Impresia de rusticitate și idilism a fost numai pragul poeziei lui Coșbuc, după care nu poate fi judecat exclusiv, cum s-a încercat. Privită încă o dată, din eposul pe care îl conține, ca panoramă - acum, opera lui primește
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
la glorie. Interesul critic și istorico-literar față de Hogaș se manifestă cu deosebire după 1920, când este comentat mai des și receptat mai atent, chit că n-au lipsit erorile de judecată și inexactitățile (N. Iorga, E. Lovinescu ș.a.Ă. O prejudecată a fost aceea a sălbăticiei scriitorului, dedusă din dragostea lui pentru natura sălbatică. În realitate - observă Vladimir Streinu - Hogaș este „un orășean (...Ă care face 1 ibidem, p. 105 2 op. cit., p. 113 43 băi de primitivism”1, un cărturar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
concizia aforismului: „Orice mare poet își creează un univers de teme, de obsesii, de incantații verbale, imposibil de sfărâmat în coeziunea lor internă.”2 Șerban Cioculescu, autor al cunoscutei monografii Arghezi, în care, între altele, risipește - se pare pentru totdeauna - prejudecata obscurității poeziei argheziene, are merite considerabile în impunerea poetului în conștiința contemporanilor. Campaniile sale de susținere, exegeza subtilă și aplicată au făcut epocă. Pentru Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi are o statură de dimensiunile celei eminesciene: „Tudor Arghezi nu se dezminte
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
marele său prietenă, D. Popovici, D. Murărașu, Camil Petrescu, Lucian Blaga, N. Davidescu, Eugen Ionescu, iar mai aproape de anii noștri, despre Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, G. C. Nicolescu, Silvian Iosifescu, Al. Piru, Adrian Marino, Al. Săndulescu. O lectură atentă, fără prejudecăți, relevă un Vladimir Streinu prevenitor, subtil, ironic, sarcastic, jovial, pertinent, entuziast-jubilativ, un spirit solar care gustă cărțile de critică și istorie literară cu o plăcere nedisimulată. G. Ibrăileanu „a fost un cărturar al socialului literar, îndeletnicire căreia i-a dat
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
La Pompiliu Constantinescu admiră „spectacolul criticii”, libertatea de spirit, obiectivitatea: „Consecvența în câteva mari idei limpezi, care îi luminau silințele, îi crease în ultimul timp o înățime morală impunătoare.”2 El este și rămâne un critic de încredere, lipsit de prejudecăți literare, „crezând în flacăra curată a emoției estetice.”3 Șerban Cioculescu, „născut polemist, fiu legitim al rațiunii”4, vădește un „spirit vioi, în conversație lucid, polemic și umorist, iar în scris mai puțin spontan, aproape elaborat, rece și destul de distant
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
său fiind urmat de o pleiadă de 296 B.Danielsson, op.cit., p. 79-80. 297 „Greșeala acestei teorii seducătoare, simple și comode este desigur, că imoralitarea, lenea, lipsa de loialitate și murdăria băștinașilor sunt rezultatul și nu cauza tuturor nedreptăților și prejudecăților” - conchidea B. Danielsson (ibidem). 142 tineri de culoare, care au dovedit un real simț al desenului și armoniei cromatice.298 Campionii L.Ross, Charles Perkins au sprijinit drepturile aborigenilor. Au existat și unii intelectuali albi, care au Încercat să-i
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
aride, pietroase, cursuri de apă ce păreau niște panglici lungi argintii, lacuri adânci și Întunecate, ce nasc legende cu monștri seculari, munți cu vârfuri semețe, amețitoare, orașe și localități cu rezonanță istorică, foste capitale a unor imperii apuse, mândrie și prejudecată naționalistă, dușmănii fratricide, frumuseți paradisiace, civilizații În declin sau În ascensiune, o lume globalizată, uneori chiar debusolată, a Mileniului III. Ne foim, fără rost, În imensul aeroport din Amsterdam, răsfoim reviste de modă sau informații din presă, bem sucuri În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
acea uniune extaziantă și liniștitoare a inimii 686 cu Absolutul divin, deplina lor compasiune fiind ilustrată de Maica Tereza. Așadar, din toată această fervoare a credinței și Înțelepciunii s-a născut În timp fascinanta cultură a Indiei, cu mândria și prejudecata ei, bazată pe o literatură milenară și pe monumente istorice de artă deosebite, dar și pe o originalitate aparte a cântului și dansului tradițional, la care se adaugă exuberanta arhitectură civilă și religioasă, precum și splendidele ei arte plastice. De vechimea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
neobosit al naționalității lor, cum l-a socotit pe drept Kogălniceanu, au publicat mai des. Obligate să pară a ignora problemele politice curente, publicațiile se deschid larg celorlalte domenii de cercetare și creație.Militează pentru răspândirea științei, iau atitudine contra prejudecăților și superstițiilor, luptă pentru dezvoltarea învățământului, înțelegând prin “luminare”,poporul ar fi mai deștept , ar fi și flămânzi mai puțini.In căutarea argumentelor pentru legitimarea apariției unei reviste literare către deceniul al V-lea al veacului trecut, M. Kogălniceanu, redactorul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
relație între două caractere total diferite, cu incompatibilități de „nesuportat” este ceva ce, dacă rezistă în timp și devine o relație armonioasă și echilibrată, va aduce în prim plan două ființe ce au renunțat la orgoliile, blocajele, limitările, rigiditățile și prejudecățile lor și s-au transformat profund pe toate planurile de vibrație. Cei care au găsit o ființă de sex opus „potrivită”, se pot odihni toată viața și vor avea prea puține impulsionări spre o transformare radicală a ființei lor. Totul
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]