7,015 matches
-
nr. 554/2004 , deoarece numai aceste texte au constituit temeiul legal al respingerii ca tardiv introduse a acțiunii în anulare formulate de autorii excepției, iar critica de neconstituționalitate vizează doar conținutul juridic al acestora. Prin urmare, Curtea Constituțională va examina pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , care au următoarea redactare: "(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea
DECIZIE nr. 724 din 24 iunie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201147_a_202476]
-
va examina pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , care au următoarea redactare: "(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă; ... b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii; ... c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data
DECIZIE nr. 724 din 24 iunie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201147_a_202476]
-
prevăzută de art. 11 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , în sensul că termenul legal pentru introducerea cererilor privind anularea unui act administrativ individual ar trebui să fie diferențiat pe criteriul prescriptibilității sau imprescriptibilității dreptului pretins a fi vătămat. Or, asemenea susțineri, care vizează, practic, modificarea unei soluții legislative în sensul dorit de autorul excepției, nu pot avea caracterul unor veritabile critici de neconstituționalitate. Totodată, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind
DECIZIE nr. 724 din 24 iunie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201147_a_202476]
-
imparțial. (cauzele Albert et Le Compte contra Belgiei, 1983 și Bryan contra Marii Britanii, 1995.) Astfel, în cauza de față, părțile pot ataca hotărârea Consiliului uniunii la instanțele judecătorești, potrivit art. 40 alin. (6) din Legea nr. 36/1995 . Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituție, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reținută, întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți, astfel încât nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională. De
DECIZIE nr. 650 din 10 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 şi art. 41 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201448_a_202777]
-
în mod constant că "instituirea recursului prealabil sau grațios reprezintă o modalitate simplă, rapidă și scutită de taxa de timbru, prin care persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică are posibilitatea de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului său legitim direct de la organul emitent. Se realizează astfel, pe de o parte, protecția persoanei vătămate și a administrației, iar, pe de altă parte, degrevarea instanțelor judecătorești de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluționate
DECIZIE nr. 687 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală şi ale art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201489_a_202818]
-
asumate printr-un act adițional la contractul individual de muncă. Pentru nerespectarea obligațiilor asumate prin actul adițional, salariatul suportă consecințele prevăzute în acel contract, cu care a fost de acord înainte de începerea cursului sau a stagiului de formare profesională. În ceea ce privește pretinsa supunere la muncă forțată, Curtea a constatat că aceste susțineri ale autorului excepției nu pot fi primite, întrucât art. 195 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii îi interzice salariatului doar inițierea încetării contractului individual de muncă înainte de
DECIZIE nr. 855 din 8 iulie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 195 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201496_a_202825]
-
a mai constatat că nu poate primi nici susținerea potrivit căreia dispozițiile art. 6 din Legea nr. 78/2000 încalcă celelalte principii constituționale invocate, deoarece din textul legii nu rezultă vreo restrângere în sensul reclamat de autorul excepției. Privitor la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 356 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, Curtea a statuat că aceasta este, de asemenea, neîntemeiată. Cuprinderea expunerii privitoare la analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei
DECIZIE nr. 679 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi ale art. 264 alin. 3 şi 4, art. 343 alin. 1 şi 2 şi art. 356 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201473_a_202802]
-
încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate." ... ÎN DREPT a) Argumentele părților ... b) Aprecierea Curții ... I. Asupra pretinselor încălcări ale art. 6 § 1 din Convenție 31. Din perspectiva art. 6 § 1 din Convenție, reclamanții formulează următoarele două capete de cerere: primul determinat de respingerea acțiunii lor în anularea ipotecii din cauza neplății cauțiunii și al doilea întemeiat pe refuzul
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
Curtea nu consideră necesar să examineze acest capăt de cerere (vezi, mutatis mutandis, Ciobanu împotriva României, nr. 29.053/95, § 41, 16 iulie 2002, și Mateescu și alții împotriva României, nr. 30.698/96, § 37, 22 octombrie 2002). II. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție 74. Reclamanții arată faptul că somarea lor din data de 18 septembrie 2001 se referea la un drept prescris și că vânzarea la licitație a imobilului ce le aparținea a
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
mutatis mutandis, printre altele, Glod împotriva României, nr. 41.134/98, § 46, 16 septembrie 2003, Albina împotriva României, nr. 57.808/00, § 43, 28 aprilie 2005, Lungoci împotriva României, nr. 62.710/00, § 48, 26 ianuarie 2006). III. Asupra celorlalte pretinse încălcări ale art. 6 § 1 din Convenție 80. Invocând în esență art. 6 § 1 din Convenție, reclamanții se plâng de faptul că Curtea de Apel București, prin decizia din data de 14 noiembrie 2002, a favorizat AVAB într-o procedură
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
au diminuat din cauza timpului alocat pentru asigurarea apărării lor în procedurile litigioase. 93. Guvernul consideră că suma solicitată cu titlu de daune morale nu este fondată, în măsura în care reclamanții nu au demonstrat o legătură de cauzalitate între suferințele psihice invocate și pretinsa încălcare a drepturilor garantate de Convenție. 94. Guvernul apreciază că hotărârea Curții ar putea constitui în sine o reparație suficientă a pretinsului prejudiciu moral suferit de reclamanți. 95. Curtea observă că, în speță, singurul fundament de reținut pentru acordarea unei
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
morale nu este fondată, în măsura în care reclamanții nu au demonstrat o legătură de cauzalitate între suferințele psihice invocate și pretinsa încălcare a drepturilor garantate de Convenție. 94. Guvernul apreciază că hotărârea Curții ar putea constitui în sine o reparație suficientă a pretinsului prejudiciu moral suferit de reclamanți. 95. Curtea observă că, în speță, singurul fundament de reținut pentru acordarea unei reparații echitabile constă în faptul că reclamanții nu au beneficiat de un drept de acces la o instanță pentru a-și expune
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
95. Curtea observă că, în speță, singurul fundament de reținut pentru acordarea unei reparații echitabile constă în faptul că reclamanții nu au beneficiat de un drept de acces la o instanță pentru a-și expune pretențiile. 96. În ceea ce privește prejudiciul material pretins, Curtea nu poate specula asupra rezultatului pe care l-ar fi avut acțiunea în anulare a ipotecii, dac�� încălcarea Convenției nu ar fi avut loc. Așadar, nu este cazul să li se acorde reclamanților vreo despăgubire cu acest titlu (vezi
HOTĂRÂRE din 20 decembrie 2007 în Cauza Iosif şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201487_a_202816]
-
cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege: x x ──────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────── - cererea pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, unei adeverințe sau oricărui alt înscris 4 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────���───────────── - cererea cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite - 10% din valoarea pretinsa, dar nu mai mult de ........*) 39 *) 39 *) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── n) cereri pentru refacerea
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200833_a_202162]
-
x x ──────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────── - cererea pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, unei adeverințe sau oricărui alt înscris 4 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────���───────────── - cererea cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite - 10% din valoarea pretinsa, dar nu mai mult de ........*) 39 *) 39 *) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── n) cereri pentru refacerea înscrisurilor și a hotărârilor dispărute, precum și cereri de repunere în termen 4 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── o) cereri pentru încuviințarea executării silite 10 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── o^1) cereri pentru emiterea somației de plată
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200833_a_202162]
-
sau orice document care a stat la baza încheierii tranzacției; - contractul sau acordul de finanțare, încheiat în scris, din care să rezulte că mărfurile sunt vândute la prețul declarat ca preț efectiv plătit sau de plătit și că rata dobânzii pretinsă nu depășește nivelul uzual pentru astfel de tranzacții în țara și la momentul în care s-a acordat finanțarea; - orice alte documente sau informații relevante, în funcție de circumstanțele tranzacției; h) pentru elementele prevăzute la art. 33 lit. (d) din Regulamentul Consiliului
NORME din 26 august 2008 privind autorizarea pentru ajustarea valorii în vamă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202557_a_203886]
-
funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate". Așa fiind, rămâne de analizat dacă Președintele realizează medierea prin intermediul Curții Constituționale. De asemenea, se susține că nici poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție ca parte în acest pretins conflict nu poate fi susținută până la capăt. Constitu��ia nu definește Înalta Curte de Casație și Justiție ca fiind reprezentant al puterii judecătorești. Este adevărat că în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, prezența în Consiliu
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
verității "Proba verității celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verității nu constituie infracțiunea de insultă sau calomnie." ��N DREPT I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 §§ 1 și 3 d) din Convenție 60. Reclamanții se plâng de refuzul instanțelor interne de a le permite să îi adreseze direct întrebări părții vătămate, de a avea posibilitatea de a propune probe, precum audierea de
HOTĂRÂRE din 3 martie 2009 în Cauza Băcanu şi Societatea Comercială "R" - S.A. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213295_a_214624]
-
ținând cont de circumstanțele deosebite ale speței, că aceste drepturi au suferit asemenea limitări încât reclamanții nu au avut parte de un proces echitabil. Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 6 §§ 1 și 3 d) din Convenție . II. Asupra pretinsei încălcări a art. 10 din Convenție 83. Reclamanții susțin că prin condamnarea lor penală și civilă pentru calomnie s-a încălcat dreptul la libertatea de exprimare ca ziarist și editor de presă. Ei invocă art. 10 din Convenție , conform căruia
HOTĂRÂRE din 3 martie 2009 în Cauza Băcanu şi Societatea Comercială "R" - S.A. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213295_a_214624]
-
septembrie 2004, și Cumpănă și Mazăre împotriva României [MC], nr. 33.348/96, §§ 88-91, CEDO 2004-XI). 91. Curtea constată încă de la început că articolele incriminate se refereau la subiecte de interes general și deosebit de actuale pentru societatea românească, și anume pretinsa corupție în rândul înalților responsabili politici. 92. Dacă uneori se dovedește a fi necesară protejarea oamenilor politici de atacurile grave și lipsite de orice fundament, este la fel de adevărat că limitele criticii admisibile sunt mai largi în privința lor decât în cazul
HOTĂRÂRE din 3 martie 2009 în Cauza Băcanu şi Societatea Comercială "R" - S.A. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213295_a_214624]
-
ca să statueze că soluția de condamnare a reclamanților era disproporționată față de scopul legitim urmărit și că autoritățile naționale nu au oferit motive pertinente și suficiente pentru a o justifica. Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 10 . III. Asupra celorlalte pretinse încălcări 99. Din perspectiva art. 6 din Convenție , reclamanții susțin mai multe încălcări ale dreptului la un proces echitabil. 100. Aceștia consideră că practica instanțelor românești de a nu pronunța hotărârile în mod public, ci de a retranscrie dispozitivul acestora
HOTĂRÂRE din 3 martie 2009 în Cauza Băcanu şi Societatea Comercială "R" - S.A. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213295_a_214624]
-
susțin că din cauza subordonării judecătorilor ministrului justiției, care este un om politic, aceștia sunt lipsiți de independență și de imparțialitate. 104. Curtea observă că reclamanții nu oferă niciun indiciu concret capabil să pună la îndoială independența și imparțialitatea judecătorilor. În ceea ce privește pretinsa lor subordonare, Curtea constată că legea organizării judiciare și Constituția oferă garanții de independență și imparțialitate a judecătorilor, în special în ceea ce privește modalitatea de numire, inamovibilitatea și stabilitatea. 105. În final, primul reclamant consideră că citându-l să se prezinte ca
HOTĂRÂRE din 3 martie 2009 în Cauza Băcanu şi Societatea Comercială "R" - S.A. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213295_a_214624]
-
1999-VII), Străin și alții împotriva României (nr. 57.001/00, §§ 19-27, CEDO 2005-VII), Păduraru împotriva României (nr. 63.252/00, §§ 23-53, 1 decembrie 2005) și Tudor împotriva României (nr. 29.035/05, §§ 15-20, 17 ianuarie 2008). ÎN DREPT I. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție 20. Reclamanții susțin că au suferit o încălcare a dreptului lor de proprietate asupra apartamentului în litigiu din cauza vânzării acestuia către chiriași și a refuzului instanțelor naționale de a anula
HOTĂRÂRE din 4 noiembrie 2008 în Cauza Gingis împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212977_a_214306]
-
disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunului lor, garantat de art.1 din Protocolul nr. 1. 38. Prin urmare, Curtea respinge excepția Guvernului și constată că a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1. II. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Convenție 39. Sub aspectul art. 6 § 1 din Convenție, reclamanții se plâng de procedurile judiciare desfășurate la nivel național, considerându-le inechitabile. În această privință, ei consideră că instanțele naționale nu au apreciat corect
HOTĂRÂRE din 4 noiembrie 2008 în Cauza Gingis împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212977_a_214306]
-
care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicțională sau în justiție, în condițiile prezenței ordonanțe de urgență. ... (1^1) În cazul în care cu privire la acelasi obiect au fost formulate atât contestație în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și acțiune la
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 19 aprilie 2006 (*actualizată*) privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrari publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212645_a_213974]