11,157 matches
-
și reduce problemele legate de trezoreria disponibilă. Pe de altă parte, Heron și Lie (2002), analizând evoluția performanței operaționale a operațiunilor realizate În perioada 1985-1997, au precizat că nu există o legătură Între modalitatea de plată și performanța operațională postoperațiune. Problematica tipului achizitorului: glamour firm sau value firm a fost, de asemenea, tratată În cadrul literaturii de specialitate. Cercetătorii Rau și Vermaelen (1998) au catalogat drept glamour firms acele Întreprinderi care au rata book-to-market<footnote Această rată se determină ca raport Între
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
se acorde atenție elementelor de detaliu, care se pot dovedi a fi delicate. Având În vedere varietatea și complexitatea aspectelor reliefate Într-un protocol de acord, În această etapă vor fi implicați experți În drept, fiscalitate și contabilitate, care gestionează problematica fuziunilor și achizițiilor. Pentru realizarea unei fuziuni sau achiziții este nevoie, bineînțeles, de a se obține, În primul rând, acordul tuturor părților implicate, și anume manageri, Consiliul de administrație și acționarii achizitorului și ai companiei țintă (SaintOnge și Chatzkel, 2009
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
și În termeni de putere de negociere sau de creare de bariere la intrare. În consecință, implicarea autorităților de control al concurenței devine un element important legat de elaborarea strategiei Întreprinderii. Astfel, acceptarea unui proiect de fuziune și achiziție devine problematică din pricina existenței diferitelor autorități de control al concurenței, iar În ultimele decenii această realitate a devenit și mai evidentă, ca urmare a creșterii numărului de tranzacții internaționale. După obținerea tuturor aprobărilor menționate mai sus, are loc semnarea contractului definitiv și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
a avea o posibilă „revelație”, de a avea acces la un mesaj secret, plin de tâlcuri pe care doar fantoma ni le-ar putea desluși? Fără îndoială, o îndelungată frecventare a operei lui Artaud ne-a condus inevitabil în miezul problematicii unui teatru ce se vrea capabil să întâmpine și să înfrunte fantomele. Totuși nu textele lui Artaud au fost cele care s-au aflat în mod nemijlocit la originea acestui proiect. El s-a născut la răspântia unde, la un
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
forța de iluzionare a imaginilor, incertitudinea identităților prinse într-un joc al amăgirilor, hrănite deopotrivă de tablourile pictate și de cele vivante. Și atunci, n-am putea vedea oare în acest amplu prolog o modalitate ocolită, insidioasă de a introduce problematica fantomalului? Un prolog, în orice caz, căruia i-am putea zice, fără teama de a greși prea mult, „prolog în circuit închis”, căci nimeni nu se va mai sinchisi până la urmă de trezirea lui Sly, păstrând, în schimb, vie în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
își convoacă propriile spectre, care, ca la un semnal, vin în goana mare, îl înconjoară și rostesc cuvinte de-ale oamenilor vii, cuvinte legate de părțile concrete ale dramei”. Iată de ce piesa i se pare a oferi spații propice dezvoltării problematicii dublului în raporturile sale cu manechinul, mergând până la exersarea de către actor a unor gesturi mecanice, însoțite și de zgomotele caracteristice automatelor. Toată această gesticulație sacadată, rigidă urmează să fie învăluită într-o lumină de un verde pal, aproape alburie, proiectată
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ultimii ani. Lucrarea are două părți: „Depresia” și „Tentativele de suicid”. Pentru fiecare dintre aceste două părți, conținutul va fi structurat în ideea că mai întâi trebuie să identificăm, apoi să evaluăm și, în sfârșit, este de dorit să înțelegem problematica fiecărui pacient, toate acestea constituind o miză esențială în ceea ce privește îngrijirea, pe de o parte, și etica terapeutului, de cealaltă parte. Cea de a treia parte, „Îngrijire”, propune definirea unei strategii concrete de îngrijire. Dacă a îngriji implică o bună cunoaștere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
precise. Această nouă terminologie reia, în parte, opoziția clasică dintre „sindrom” (sindrom depresiv, sindrom meningial, sindrom inflamator etc.) și „afecțiune” (afecțiune depresivă, meningită cerebrospinală, reumatism articular acut etc.). Dacă această construcție apare ca fiind operantă la adult, ea devine mai problematică la adolescent în măsura în care, adesea, dimensiunea evolutivă nu este încă prezentă. Problema tulburărilor bipolare va fi tratată într-un capitol specific (capitolul 7). Nu vom face decât să reamintim fară comentarii descrierea „episodului depresiv tipic” așa cum o găsim în principalele clasificări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fi asociat unei timidități, unor gânduri dismorfofobice. Se pot dezvolta astfel unele comportamente reacționale sau defensive: toate aceste comportamente ale adolescentului pot avea drept scop căutarea unor dovezi privind valoarea sa personală. Suntem, bineînțeles, confruntați în această situație cu o problematică narcisiacă, conflictul principal situându-se între standardele ideale ale adolescentului și evaluarea eului prezent (vezi capitolul 6). Aceste exigențe ideale iau adesea o tentă megalomaniacă care amplifică în mod frecvent amenințarea unei pierderi de identitate (Ferrari și Braconnier, 1976). DEPRESIA
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vârste între 16-19 ani, apar cel mai adesea după manifestarea unor tulburări depresive (a căror frecvență este evaluată de către acești autori la 6,8%). Astfel, alcoolismul sau toxicomania reprezintă o tentativă de autotratament a cărui eficiență (relativă) riscă să mascheze problematica depresivă, în timp ce în primul plan apar tulburările și complicațiile legate de folosirea acestor produse. În prezent, această problemă se dorește a fi rezolvată prin existența comorbidității. Este vorba, altfel spus, despre aceeași problemă, numai că dimensiunea continuității psihopatologice este total
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresivitate (scor semnificativ pentru depresie după CES-D ce nu intră în categoriile precedente). Aceste forme ar putea fi regrupate în prezent sub termenul Subsyndromal Symptomatic Depression folosit de autorii anglo-saxoni. În total, în acest studiu, 37% dintre adolescenți prezintă o problematică depresivă, dintre care 7% prezintă un episod depresiv major (22% proastă dispoziție, 2% criză anxio-depresivă și 6% depresivitate). Luând în considerare doar episodul depresiv major, constatăm o preponderență feminină semnificativă (79% fete față de 21% băieți). Episodul depresiv major pare să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ale adolescentului. Aceste două exemple referitoare la existența unui eveniment ușor reperabil (doliu pentru un membru al familiei, separare și/sau divorț parental) demonstrează cât de prudenți trebuie să fim atunci când stabilim o relație între un eveniment extern și o problematică psihologică. În mod spontan, fetele adolescente par să incrimineze mai des un eveniment extern drept cauză a stării lor depresive decât băieții, dar analiza evenimentelor pe de o parte, a naturii manifestărilor depresive pe de altă parte arată diferențe sensibile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
act, fie spre un comportament regresiv, sau chiar spre situația riscantă de „identificare isterică” cu părintele deprimat (vezi cazul Clémentine). Contrar situației descrise mai sus, un cadru familial, călduros, comprehensiv și empatic poate permite adolescentului o mai bună conștientizare a problematicii sale anxio-depresive și poate juca un rol protector față de o decepție sentimentală, un eșec școlar sau o relație conflictuală cu un alt adolescent sau cu un grup de adolescenți asemănători. CLÉMENTINEREACȚIA FAMILIALĂ NEPOTRIVITĂ Clémentine, 17 ani, sosește însoțită de mama
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Totuși, patologiile observate în acest caz iau prea ușor aspectul unei „depresii mascate” sau a unei depresivități subiacente, de exemplu a unei fobii școlare sau a unei anorexii mentale. Ne vom referi în cele ce urmează aceea de-a treia problematică, adică la capacitatea și la acceptarea părinților de a se lăsa „deposedați” de funcția și de rolul lor în ce-l privește pe adolescent. Împreună cu Alain Braconnier, am descris „criza parentală” (Marcelli, Braconnier, 1980) asupra căreia nu vom reveni aici
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spună aceasta soțului și, chiar mai mult, să-și mărturisească sie însăși. Depresia lui Julien spune acest lucru întregii familii, inclusiv tatălui. IDENTIFICARE DEPRESIVĂ ÎNTRE ADOLESCENT ȘI UNUL DINTRE PĂRINȚII DEPRESIVI Nu se întâmplă rar să regăsim la părinți o problematică depresivă subiacentă sau manifestă, trecută sau actuală. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ȘI UNUL DINTRE PĂRINȚII DEPRESIVI Nu se întâmplă rar să regăsim la părinți o problematică depresivă subiacentă sau manifestă, trecută sau actuală. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și prin amenințările cu separarea pe de altă parte. Această depresivitate parentală este adesea observată așa cum o atestă rezultatele anchetelor epidemiologice. Atunci când părinții „folosesc” copilul într-o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este caracterizată în această situație printr-un dezechilibru al cuplului cu insatisfacție cronică a unuia dintre părinți față de perechea sa și o deplasare masivă a afectelor și așteptărilor către unul dintre copii. Este evident că este vorba aici de o problematică nevrotică parentală. ALAIN - LEGATURA DE PROXIMITATE MAMĂ-FIU Alain, 16 ani, prezintă o stare depresivă gravă și a avut succesiv două tentative de suicid, dintre care ce-a de a doua prin spânzurare a fost cât pe ce să reușească. El
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
între 5 și 11 ani prezentând o stare depresivă gravă. Autorul concluzionează că depresiile grave ale copilului corespund unor organizări structurale psihopatologice care pot fi diferite: depresia nu constituie decât un ansamblu semiologic care nu prejudiciază structura subiacentă. Totuși, o problematică depresivă durabilă ar constitui, după autor, principalul factor organizator al structurilor patologice care apar ca tot atâtea sistematizări defensive față de această depresie. Evoluția favorabilă la o jumătate din numărul de cazuri ar depinde de capacitățile de elaborare secundare. Evoluția nefavorabilă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ani la 17 ani. Această supraveghere a fost în același timp prea intermitentă pentru a putea modifica evoluția naturală a depresiei și suficientă totuși pentru a stabili jaloane solide acestei observații. El are „avantajul” că nu amestecă patologia depresivă cu problematica socială cum ar fi, de exemplu, schimbări de domiciliu multiple sau separări. Este vorba, în sfârșit, de o depresie care apare la un copil cu inteligență normală și care își păstrează posibilitățile cognitive pe tot parcursul evoluției sale. Semiologia depresivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresia-episod patologic. Dacă există depresie în toată perioada adolescenței, granițele acesteia devin confuze, limitele semiologice se estompează. Am putea să ne mulțumim cu această constatare dacă acest lucru ar duce la o mai bună înțelegere a evenimentelor psihice legate de problematica depresiei sau a adolescentului. Dar putem, de asemenea, să regretăm acest mod de abordare dacă acesta ne conduce spre o proastă înțelegere a nevoilor terapeutice specifice celor care suferă de o stare depresivă, de care nu numai că nu se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lui Mâle asupra conceptului de proastă dispoziție (Mâle, 1982). Să reținem totuși că este vorba, înainte de toate, despre o înțelegere teoretică a procesului adolescenței și nu despre o descriere clinică a unei stări patologice particulare. Din acest punct de vedere, problematica depresiei în adolescență ia la început aceeași direcție ca și depresia la copil, cu ipoteza teoretică prealabilă în legătură cu existența unei „situații depresive” (Klein, 1934) înainte chiar ca o descriere clinică a depresiei la copil să fie propusă. Nu este imposibil
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
al adolescenței reprezintă un factor de risc pentru depresie? Psihopatologia adolescentului deprimat prezintă particularități (în comparație cu psihopatologia depresiei la adult)? Dacă ținem cont de prima întrebare, aceasta implică o concepție dimensională a depresiei în care relația dintre trăsătură de personalitate și problematică depresivă se înscrie de-a lungul unui continuum cantitativ. Dacă ținem cont de a doua întrebare, aceasta presupune existența unui punct de vedere mai categorial, chiar dacă abordarea psihopatologică este mai degrabă orientată spre prima perspectivă. Acest preambul pare cu atât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
socială, artistică etc. strălucitoare) sau poate proveni dintr-o imposibilitate a adolescentului să inițieze un travaliu de devalorizare/distanțare (părinte decedat și ocupând un loc idealizat în familie). În toate aceste situații, adolescentul este, într-o oarecare măsură, confruntat cu problematica următoare: nimic (nici eu însumi nici vreun obiect oarecare) nu este și nu va fi niciodată la înălțimea a ceea ce am pierdut sau risc să pierd”. Nu este ceva excepțional de altfel ca adolescentul să-și exprime în aceste cuvinte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicid). Obiectul excitant este investit ca fiind acel obiect care apare imediat în timp și spațiu pentru a se substitui percepției absenței sau a suferinței, prin stimulările sau senzațiile pe care le procură. Fără a o dezvolta mai mult, această problematică deschide calea adicțiilor, patologiilor ce prezintă o frecventă comorbiditate cu depresia după cum arată studiile epidemiologice. „Soluția depresivă” poate fi enunțată astfel: „nu, n-am nevoie de nimic, nu, nu sufăr de nimic, nu sunt deprimat; sunt total liber, fac ce
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nevoii de a dovedi această forță), unii pacienți trecând, de altfel, de la o direcție la alta (Marcelli, 1994). Obiect satisfăcător, obiect insuficient, obiect excitant, propunem aceste trei situații pentru a ilustra mizele psihodinamice deosebite capabile să intre în rezonanță cu problematica adolescentă și amenințând astfel să transforme disforia pubertară într-o stare depresivă stabilă. Psihopatologia depresiei la adolescență se organizează mai mult în jurul amenințării conflictuale legate de tensiunea narcisiaco-obiectală decât în legătură cu o pierdere. DEPRESIILE ADOLESCENȚEI: PROPUNERI PSIHOPATOLOGICE Pornind de la ideile teoretice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]