4,319 matches
-
zonelor turistice clasificate în funcție de atracția principală - balneare, arii protejate, tabere școlare. CAP.V. ELEMENTELE PRINCIPALE ALE PLANURILOR PROIECTELOR 5.1. Schema proiectelor Proiectele de amenajare sunt complexe și costisitoare; cel mai adesea, ele nu pot fi realizate de un singur promotor. Unele proiecte și programe pot fi inițiate de către autoritățile centrale și locale - deși în acest caz se presupune că finanțarea este asigurată, proiectele majore pot stagna mulți ani ca urmare a redefinirii priorităților de către o nouă administrație, sau pur și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de vară din secolul al nouăsprezecelea. Sunt subliniate condițiile și factorii locali modificați rapid de către turiștii care au descoperit atracțiile mediului alpin. Societatea locală este suficient de dispusă să se adapteze la o cerere turistică difuză și ușor de mulțumit. Promotorii urbani din afara regiunii joacă doar un rol parțial și complementar, asigurând, de exemplu, hotelurile mari sau capitalul necesar construirii unei căi ferate montane. Turismul este un bun început pentru dezvoltarea economică și socială viitoare și, încetul cu încetul, oferă condițiile
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
viitoare și, încetul cu încetul, oferă condițiile pentru startul acesteia. Les Belleville - 1970 În această situație contemporană are loc un proces complet diferit, iar dezvoltarea pornește de jos în sus. Acum, dezvoltarea începe cu imaginea unei stațiuni funcționale concepute de promotorii urbani. Turistului nu i se mai prezintă munții în sine, ci facilitățile create - apartamente, telescaune și echipamentul necesar. Muntele este redus la o analiză tehnică a caracteristicilor - capacitatea pistelor de schi, posibilități de construcție, gradul de dificultate a accesului etc.
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și mâna de lucru. Dezvoltarea integrată și catalitică Pe baza unora dintre ideile prezente în diverse studii, s-a propus o clasificare mai generală, bazată pe divizarea responsabilității în procesul de dezvoltare: 1. Dezvoltarea „integrată” implică dezvoltarea de către un singur promotor, excluzând orice altă participare. 2. Dezvoltarea „catalitică”, dimpotrivă, apare atunci când activitățile inițiale ale unui promotor important generează dezvoltări complementare realizate de către alte companii sau alți indivizi. Diferența fundamentală în privința divizării responsabilității influențează nu numai natura procesului de dezvoltare, ci și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
diverse studii, s-a propus o clasificare mai generală, bazată pe divizarea responsabilității în procesul de dezvoltare: 1. Dezvoltarea „integrată” implică dezvoltarea de către un singur promotor, excluzând orice altă participare. 2. Dezvoltarea „catalitică”, dimpotrivă, apare atunci când activitățile inițiale ale unui promotor important generează dezvoltări complementare realizate de către alte companii sau alți indivizi. Diferența fundamentală în privința divizării responsabilității influențează nu numai natura procesului de dezvoltare, ci și forma stațiunii rezultate, locația acesteia și, într-o anumită măsură, tipul de clientelă deservită. Dezvoltarea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
părți s-au dezvoltat independent stațiuni prezentând caracteristici similare - de exemplu, noile porturi de ambarcațiuni de pe coasta mediteraneană - și este posibilă extinderea acestor idei inițiale către un proces mai general de dezvoltare, caracterizat de factorii de mai jos. Un singur promotor: Întreaga stațiune este dezvoltată de un singur promotor sau de o singură companie. Aceasta trebuie să dispună de resurse financiare și tehnice adecvate. În consecință, asemenea dezvoltări se limitează în general la concerne financiare mari. Astfel, participare locală este exclusă
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
similare - de exemplu, noile porturi de ambarcațiuni de pe coasta mediteraneană - și este posibilă extinderea acestor idei inițiale către un proces mai general de dezvoltare, caracterizat de factorii de mai jos. Un singur promotor: Întreaga stațiune este dezvoltată de un singur promotor sau de o singură companie. Aceasta trebuie să dispună de resurse financiare și tehnice adecvate. În consecință, asemenea dezvoltări se limitează în general la concerne financiare mari. Astfel, participare locală este exclusă aproape total, deși unele persoane aparținând comunității respective
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
investitor, accentul căzând pe posibilitățile acestora de a realiza și modernizări postprivatizare. Chair la potențialul ridicat al stațiunii, este nevoie de forță financiară majoră, investițiile în modernizări putând fi recuperate în aproximativ 7-8 ani. Dezvoltarea catalitică În alte locuri, un promotor poate domina procesul de dezvoltare, fără a-l monopoliza totuși. Mai curând, activitățile sale servesc drept „catalizator”, stimulând alte dezvoltări. Acest proces, care poate fi denumit dezvoltare „catalitică”, se caracterizează prin următoarele etape: 1. Impulsul inițial provine de la un singur
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
poate domina procesul de dezvoltare, fără a-l monopoliza totuși. Mai curând, activitățile sale servesc drept „catalizator”, stimulând alte dezvoltări. Acest proces, care poate fi denumit dezvoltare „catalitică”, se caracterizează prin următoarele etape: 1. Impulsul inițial provine de la un singur promotor important (de multe ori o companie mare din exterior), care asigură facilitățile de bază și condițiile pentru demararea dezvoltării: atracțiile principale (telescaune, băi termale, port pentru ambarcațiuni mici), spațiile de cazare importante (apartamente, hoteluri mari), publicitate și promovare. 2. Succesul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cluburi de noapte, baruri, cinematografe, excursii cu autobuzul, minigolf etc.), alte spații de cazare (cabane, hoteluri mici, pensiuni, camere mobilate) și magazine. 3. În această etapă, extinderea stațiunii depinde cel mai mult de operarea unui sistem al pieței libere, atât promotorul principal, cât și developer-ii secundari oferind facilități pentru a satisface cererea. Totuși, în cazul în care acești developer-i secundari nu oferă suficient, promotorul principal va trebui să crească nivelul propriilor activități pentru a asigura profitabilitatea operațiunilor existente. Invers, este de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
În această etapă, extinderea stațiunii depinde cel mai mult de operarea unui sistem al pieței libere, atât promotorul principal, cât și developer-ii secundari oferind facilități pentru a satisface cererea. Totuși, în cazul în care acești developer-i secundari nu oferă suficient, promotorul principal va trebui să crească nivelul propriilor activități pentru a asigura profitabilitatea operațiunilor existente. Invers, este de asemenea esențială și prevenirea speculării excesive și a supradezvoltării. În unele cazuri, este posibil ca promotorul principal să impună un program predeterminat developer-ilor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
care acești developer-i secundari nu oferă suficient, promotorul principal va trebui să crească nivelul propriilor activități pentru a asigura profitabilitatea operațiunilor existente. Invers, este de asemenea esențială și prevenirea speculării excesive și a supradezvoltării. În unele cazuri, este posibil ca promotorul principal să impună un program predeterminat developer-ilor secundari, iar în altele, regulile de planificare sau intervenția judicioasă a autorităților locale pot controla eficient dezvoltarea. Stațiunea creată astfel diferă de cea integrată. În primul rând, dezvoltările catalitice se grefează de obicei
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
o parte, de decupajul funciar care bloca piața imobiliară; pe de altă parte, de zidurile de incintă care, cu toate că își pierduseră utilitatea defensivă, delimitau încă frontierele orașului. Exista aici precizează Roger Chartier un spațiu construit pe care nici regele, nici promotorii nu au puterea să-l transforme. Nu este de mirare că împărțirea în loturi a terenurilor trece dincolo de vechea curte urbană, pentru a parcela terenurile virgine, cu funcții neclare"1. În fața acestor constrângeri, urbaniștii și arhitecții Renașterii au înțeles să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
într-o politică socială privind locuințele. Un senator considera că a construi locuințe pentru muncitori reprezintă "un plasament echivoc"1. Fără îndoială, datorăm insistenței liberale punerile la punct tactice ale așteptărilor față de legea privind HBM. Propunerile magistratului Georges Picot, alt promotor al legii, ilustrează clar cum, în acel moment de la răscrucea secolelor, legile sociale erau privite cu mare atenție și cu grija ca ele să nu fie influențate de socialiști și de sindicaliști: Respingerea unei legi așteptate de către toți cei care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să dispară. Acomodarea îndelungă și progresivă a indivizilor transferați dintr-un mediu nesănătos într-un mediu sănătos necesita învățarea socială a unor noi comportamente, obișnuirea cu ordinea, igiena, morala și economia familială. Această învățare cerea o pedagogie adaptată situației sociale. Promotorii societăților pentru locuințe ieftine se angajau să analizeze cu finețe deprinderile populațiilor ce urmau a primi locuințe. Era vorba, în același timp, de identificarea unor răspunsuri diversificate și adaptate fiecărei familii. La origine, societățile pentru locuințe ieftine nu se ocupau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
voință pentru creșterea calității umane și a calității arhitecturale a locuinței prindea contur atunci în raport cu condițiile mizeriei arhitecturale ce avea să caracterizeze producerea în masă de locuințe sociale în anii 1950. Formați în spiritul ideologiei pavilionare, Jules Siegfried și majoritatea promotorilor locuinței sociale erau convinși la început că locuința individuală cu grădină este modelul ideal al locuinței populare. Imperativele economice și funciare au făcut însă necesară punerea în practică doar a locuinței colective. Au fost luate totuși precauții de separare a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
republicanilor se baza în primul rând pe valorizarea efortului individual. Intervenția statului nu era necesară și eficace decât în măsura în care ea încuraja prudența, fără să se oblige la asigurare. Așa cum proclama Jules Ferry, în 1884, în Camera Deputaților: "Guvernul republican este promotorul natural al învățământului popular, administratorul măsurilor de precauție socială și tutorele celor nefericiți"54. Jacques Donzelot rezuma clar condițiile în care debuta intervenția statului în societate: "A recunoaște utilitatea publică a locuințelor sociale, a școlilor, a caselor de economii, a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
descopere "[...] vocația fraternală a arhitecturii și a urbanismului în serviciul fratelui om. Nevoi materiale, dorințe spirituale, totul poate fi satisfăcut de această arhitectură și de acest urbanism."141 O astfel de ambiție nu putea decât să flateze tendințele tehnocratice ale promotorilor marilor ansambluri, preocupați să învețe oamenii să locuiască în blocuri, chiar fără să țină seama de părerea lor. Impunerea culturii standard unui număr mare trebuia să permită și celor mai defavorizați să urce în trenul modernității. "Reguli de netăgăduit vor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publice Predominanța rolului statului în dominarea urbanului Care a fost influența efectivă a urbanismului progresist asupra politicii urbane în general și asupra construcției marilor ansambluri în mod particular? Cu toate că nu s-au lăsat în totalitate înșelați, fără îndoială că inginerii, promotorii, bancherii, tehnocrații și oamenii politici au acordat o relativă credibilitate prescripțiilor Mișcării moderne. În fața amplorii crizei locuințelor, ipoteza potrivit căreia formele urbane cu geometrie pură puteau influența în mod favorabil viața socială reprezenta un motiv decisiv pentru autorizarea acțiunilor în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
avute în vedere în studiile critice la adresa urbanismului modern. Nu numai că aceste spații se arătau a fi un ersatz al câmpiei de la sat, dar impactul lor asupra sociabilității urbane era contra-productiv. Și acest fapt ilustra duplicitatea promisiunilor făcute de promotori. "Promotorii se angajau că vor planta arbori în betonul armat... Ca și când un arbust rahitic ar fi la fel ca un platan secular! Din punct de vedere statistic, socoteala putea ieși, dar comunitatea era escrocată"191. Denunțarea tehnocratismului "anilor beton" Tehnocratismul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în vedere în studiile critice la adresa urbanismului modern. Nu numai că aceste spații se arătau a fi un ersatz al câmpiei de la sat, dar impactul lor asupra sociabilității urbane era contra-productiv. Și acest fapt ilustra duplicitatea promisiunilor făcute de promotori. "Promotorii se angajau că vor planta arbori în betonul armat... Ca și când un arbust rahitic ar fi la fel ca un platan secular! Din punct de vedere statistic, socoteala putea ieși, dar comunitatea era escrocată"191. Denunțarea tehnocratismului "anilor beton" Tehnocratismul urbanismului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
socială atunci când ea părea amenințată cu dispariția. Animația devenea cuvânt-cheie la mijlocul anilor 1960, atunci când părea evident că doar implantarea dotărilor nu duce automat la creștere. Scopul global al animației venea să se adauge mitului dotării, care devenise repede incert pentru promotorii unei noi sociabilități urbane. Accesul tuturor la aceste dotări se dovedea imposibil și de nedorit. Această utopie făcuse abstracție de procesele spontane de segregare socială cauzate de mecanismul ce făcea ca primii utilizatori ai unei dotări să-i modeleze folosirea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Petrecerea timpului liber, formarea, educarea au loc în forme din ce în ce mai variate. Dacă este dificil să identificăm în anii 1960 o politică de animare socio-culturală propriu-zisă, constatăm că are loc o "reunire a alegerilor particulare făcute într-un cadru general"256, promotorii cei mai angajați ai animației socioculturale urbane neîncetând să pledeze pentru globalitatea animației și asigurarea coerenței educative. Acest avânt al animației preocupate să schimbe atitudinile individuale și colective extinde noțiunea de cultură. Nu se mai pune problema de a opune
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urban". Schemele coerenței teritoriale (SCOT) înlocuiesc vechile "scheme directoare". Documente strategice de bază pentru programări 346, ele federează acum diferitele planuri sau programe locale de habitat (PLH). Scopul lor este acela de a incita comunele să nu lase câmp liber promotorilor privați, vânzătorilor de loturi sau case individuale. De vreme ce se înscriu în demersuri intercomunale și, dacă e posibil, ale aglomerațiilor urbane, comunele trebuie să exercite o putere de decizie în materie de urbanism. Se remarcă faptul că această lege de "solidaritate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din parcul privat se împuținează. În plus, odată cu criza, proprietarii devin mult mai prudenți atunci când își selectează chiriașii. În sfârșit, din rațiuni de oportunitate funciară, "parcul social de fapt", situat adesea în centrele vechi ale orașelor, devine ținta privilegiată a promotorilor dornici să realizeze aici reședințe de standing profitabile. În sfârșit, în ciuda legii din iulie 1998, care milita împotriva expulzării din locuințe, numărul expulzărilor este în creștere 365. Legat de accesul la proprietate, se constată în amonte, la bancheri, prezența unei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]