4,549 matches
-
acțiune continuă și transportoare , pentru utilizări subterane Carbuni sau tăietori de rocă și mașinării pentru tunel; alte mașinării și de săpat Excavatoare cu auto - propulsie și componente ale acestora Buldozere cu auto - propulsie Gratere cu auto - propulsie Răzătoare cu auto - propulsie Mașini de bătătorit cu auto - propulsie Lopeți frontale cu auto - propulsie Alte lopeți mecanice cu auto - propulsie, excavatoare cu o suprastructură de rotație de 3600, cu excepția lopeților frontale 44251.4 44252 44253 44254 44255 886n 88620.9h 88620.9i 443
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
subterane Carbuni sau tăietori de rocă și mașinării pentru tunel; alte mașinării și de săpat Excavatoare cu auto - propulsie și componente ale acestora Buldozere cu auto - propulsie Gratere cu auto - propulsie Răzătoare cu auto - propulsie Mașini de bătătorit cu auto - propulsie Lopeți frontale cu auto - propulsie Alte lopeți mecanice cu auto - propulsie, excavatoare cu o suprastructură de rotație de 3600, cu excepția lopeților frontale 44251.4 44252 44253 44254 44255 886n 88620.9h 88620.9i 443 44310 44320 886o 88620.9j 88620
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
rocă și mașinării pentru tunel; alte mașinării și de săpat Excavatoare cu auto - propulsie și componente ale acestora Buldozere cu auto - propulsie Gratere cu auto - propulsie Răzătoare cu auto - propulsie Mașini de bătătorit cu auto - propulsie Lopeți frontale cu auto - propulsie Alte lopeți mecanice cu auto - propulsie, excavatoare cu o suprastructură de rotație de 3600, cu excepția lopeților frontale 44251.4 44252 44253 44254 44255 886n 88620.9h 88620.9i 443 44310 44320 886o 88620.9j 88620.9k 444b 44411 44412 444c
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
mașinării și de săpat Excavatoare cu auto - propulsie și componente ale acestora Buldozere cu auto - propulsie Gratere cu auto - propulsie Răzătoare cu auto - propulsie Mașini de bătătorit cu auto - propulsie Lopeți frontale cu auto - propulsie Alte lopeți mecanice cu auto - propulsie, excavatoare cu o suprastructură de rotație de 3600, cu excepția lopeților frontale 44251.4 44252 44253 44254 44255 886n 88620.9h 88620.9i 443 44310 44320 886o 88620.9j 88620.9k 444b 44411 44412 444c 44421 44422 44423 44424 44425 44426
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
52.50 29.52.61 29.52.62 29.52.91 29.52.92 29.53.11 29.53.12 29.53.13 29.53.14 29.53.15 29.53.16 29.53.17 Alte lopeți mecanice cu auto - propulsie, excavatoare; alte mașini pentru minerit Lame pentru buldozere Alte mașini de excavat Alte mașini de excavat Mașini pentru sortat, sfărâmat, amestecat și alte tratamente similare pentru pământ, piatră, minereuri și alte minerale; mașini pentru producerea de matrițe Mașini pentru sortat
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
8609 34.20.22 Remorci sau semiremorci de tip caravană, pentru cazare sau campare 49222 8716.10 34.20.23 Alte remorci și semiremorci 49229 8716.3, .40 34.20.3 Părți ale remorcilor, semiremorcilor și ale altor vehicule, fără propulsie mecanică 492c 34.20.30 Părți ale remorcilor, semiremorcilor și ale altor vehicule, fără propulsie mecanică 49232 8716.90 Grupul 34.3 Părți și accesorii pentru autovehicule și motoarele acestora Clasa 34.30 Părți și accesorii pentru autovehicule și motoarele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
8716.10 34.20.23 Alte remorci și semiremorci 49229 8716.3, .40 34.20.3 Părți ale remorcilor, semiremorcilor și ale altor vehicule, fără propulsie mecanică 492c 34.20.30 Părți ale remorcilor, semiremorcilor și ale altor vehicule, fără propulsie mecanică 49232 8716.90 Grupul 34.3 Părți și accesorii pentru autovehicule și motoarele acestora Clasa 34.30 Părți și accesorii pentru autovehicule și motoarele acestora 34.30.1 Părți pentru motoare 431e 34.30.11 Părți pentru motoare cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
la nivel mondial, incluzând dezvoltarea și proliferarea avioanelor militare din epoca sovietică de tip Sukhoi Șu-27. S-a prevăzut că ATF va încorpora tehnologii emergente, precum aliaje avansate și materiale compozite, sisteme de control avansate de tip fly-by-wire, sisteme de propulsie de putere mare și tehnologie stealth sau detectabilitate radar redusă. O cerere de propunere a fost emisă în iulie 1986 și două echipe contractante Lockheed/Boeing/General Dynamics și Northrop/McDonnell Douglas au fost selectate în octombrie 1986 să întreprindă
F-22 Raptor () [Corola-website/Science/304073_a_305402]
-
demonstrație și validare timp de 50 de luni, culminând cu zborurile de test a două avioane prototip, YF-22 și YF-23. Fiecare echipă de proiectare a produs două prototipuri care avea două opțiuni de motoare, una din ele fiind de tipul propulsiei vectoriale. Turboventilatorul Pratt & Whitney F119 cu propulsie vectoriala a fost ales în ciuda cheltuielii în plus și a complexității, deoarece permite raze de întoarcere mai strânse, o capacitate valoroasă în luptele aeriene. În timpul procesului de dezvoltare de la sfârșitul anilor 1980, creșterea
F-22 Raptor () [Corola-website/Science/304073_a_305402]
-
luni, culminând cu zborurile de test a două avioane prototip, YF-22 și YF-23. Fiecare echipă de proiectare a produs două prototipuri care avea două opțiuni de motoare, una din ele fiind de tipul propulsiei vectoriale. Turboventilatorul Pratt & Whitney F119 cu propulsie vectoriala a fost ales în ciuda cheltuielii în plus și a complexității, deoarece permite raze de întoarcere mai strânse, o capacitate valoroasă în luptele aeriene. În timpul procesului de dezvoltare de la sfârșitul anilor 1980, creșterea așteptată, mărirea greutății de la decolare a avioanelor
F-22 Raptor () [Corola-website/Science/304073_a_305402]
-
Fabre Aprilie 1910 - Avro Triplane No. 2 17. Iunie 1910 - Vlaicu I-Aurel Vlaicu 24. Iunie 1910 - Avro Triplane No. 3 30. Iulie 1910 - Bristol Boxkite 16. Decembrie 1910 - Coandă-1910 Henri Coandă primele teste a unui aparat de zbor cu propulsie (reacție) 1. Aprilie 1911 - Avro Type D 19. Iulie 1911 - Avro Curtiss-type Decembrie 1911 - Duigan Biplane von Avro 3. Martie 1912 - Avro 500/Type E 1. Mai 1912 - Avro Type F 7. August 1912 - Avro Type G Ianuarie 1913 - Avro
Listă cu primele zboruri () [Corola-website/Science/304145_a_305474]
-
der Pe-3, mai tarziu Pe-2) 14. Mai 1939 - Short Stirling 1. Iunie 1939 - Focke-Wulf Fw 190 V-1 20. Iunie 1939 - Heinkel He 176 (avion-rachetă) 27.August 1939 - Heinkel He 178 (Erstflug primul zbor cu un avion cu propulsie și turbină) 25. Octombrie 1939 - Handley Page H.P.57 3. Decembrie 1939 - Bloch 155 29. Decembrie 1939 - Consolidated XB-24 Liberator 30. Decembrie 1939 - Iljuschin BSch-2 (ZKB-55) (Prototyp mai tarziu fabricat în serie că ÎL-2) 29. Mai 1940 - Vought XF4U-1/F4U
Listă cu primele zboruri () [Corola-website/Science/304145_a_305474]
-
9. Ianuarie 1941 - Avro Manchester III (BT308) (Prototyp) 30. Martie 1941 - Heinkel He 280 V-2 cu două propulsoare, fără motor 18. Aprilie 1941 - Messerschmitt Me 262 V-1 15. Mai 1941 - Gloster E.28/39 (primul avion britanic cu propulsie) 27. Iunie 1941 - Douglas XB-19 9. Iulie 1941 - Fieseler Fi 256 V-1 Wnr.001 1. August 1941 - Grumman XTBF-1 Avenger 13. August 1941 - Messerschmitt Me 163A Komet 12. Septembrie 1941 - Airspeed AȘ 51 Horsa 22. Decembrie 1941 - Fairey Firefly
Listă cu primele zboruri () [Corola-website/Science/304145_a_305474]
-
volan pe dreapta. Ei au dorit să retragă și modelul Clio. Mai târziu au constat că fuseseră o greșeală, modele ca Fiat Cinquecento (500), Ford Ka, Vauxhall Corsa și Smart Fortwo au fost foarte apreciate în Marea Britanie. O versiune cu propulsie electrică a fost prezentă la salonul internațional Geneva Motor Show în 2006, care utilizează baterii Zebra. A doua generație a modelului Twingo a fost lansat pe 15 iunie 2007 pe piețele din Franța, Italia și Slovenia. Lansarea oficială a avut
Renault Twingo () [Corola-website/Science/304214_a_305543]
-
Decembrie 1942. În 1955 ei și-au împărțit patentul de invenție pentru reactorul nuclear U.S. Patent 2.708.656. Primul reactor nuclear din SUA a fost utilizat pentru a produce plutoniu pentru arma nucleară. Alte reactoare au fost folosite în propulsia navală (submarine, nave militare). Pe 20 Decembrie 1951, în SUA, a fost generat pentru prima dată curent electric folosind fisiunea nucleară la Reactorul rapid experimental (EBR-1) localizat lângă Arco, statul Idaho. Pe 26 Iunie 1954 a început să genereze curent
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
azot); - reactoare cu metal lichid (sodiu, NaK, plumb, eutectic plumb-bismut, mercur) - reactoare cu săruri topite (săruri cu fluor) - reactoare pentru producerea de energie electrică; - reactoare pentru producerea de energie termică (căldură de proces, desalinizare, producere de hidrogen, termoficare); - reactoare pentru propulsie (nave, submarine ); -reactoare pentru producerea de radioizotopi prin transmutare (plutoniu, U233, radioizotopi pentru uz medical sau industrial); - reactoare de cercetare. - reactoare din generația I, primele prototipuri ( Shippingport, Magnox, Fermi 1, Dresden); - reactoare din generația II, proiectate înainte de 1990 (PWR, BWR
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
rapid vas din lume. Motoarele ei cu turbine pe aburi au fost un element revoluționar în construcția de pacheboturi. "Mauretania" a devenit un favorit în rândul pasagerilor, datorită luxului, vitezei și siguranței. A fost prima navă care a folosit pentru propulsie un număr de 4 elice. A deținut trofeul Panglica albastră pentru cea mai rapidă traversare a Oceanului Atlantic între 1907-1924. Numele navei a fost luat după Mauretania, o provincie romană de pe coasta nord-estică a Africii. Aceeași nomenclatură a fost aplicată și
RMS Mauretania () [Corola-website/Science/312541_a_313870]
-
a fi certificat, un FADEC trebuie să nu prezinte sub nici o formă, mod de acces override. Aceasta înseamnă interconectarea și autorizarea modului de lucru de către ordinator, pe baza performanțelor și a comenzii. Dacă apare o cădere a FADEC, sistemul de propulsie se blochează. Dacă motorul este controlat electronic și digital dar permite totuși override, atunci //sistemul FADEC// este doar o unitate ECU. Un ECU este doar o componentă a FADEC care funcționează în buclă până când pilotul intervine prin comenzile de bord
FADEC () [Corola-website/Science/311517_a_312846]
-
alimentare combustibil, unghiul de câștig în altitudine, unghi de tonou. Semnalul de intrare este analizat de ECU cu o modulație de 70Hz. Performanțele precum debitul de combustibil, poziția vectorului director, starea injectoarelor, poziția ajutajului de evacuare, etc ale sistemului de propulsie se calculează având că input matricea stărilor de intrare. FADEC controlează regimurile de pornire, repornire și regimurile tranzitorii. Scopul unui sistem de control al motorului este de a da acestuia un maxim de performanță la un moment dat. Complexitatea realizării
FADEC () [Corola-website/Science/311517_a_312846]
-
FADEC deasemenea are acces și la un set de date analogice discrete, venite de la alte sisteme de pe motor ori de pe aeronavă, în scopul funcționarii corecte a aeronavei. FADEC-ul permite doar operarea eficientă a motorului permițând producătorului de sisteme de propulsie să programeze limitări pentru sistemul de propulsie propriu. Tot el redactează rapoarte pentru mentenanță și verificări. Pentru a se evita depășirea unei temperaturi limită care micșorează resursă, FADEC se reprogramează automat fără intervenția pilotului, de exemplu în sensul aprinderii postcombustiei
FADEC () [Corola-website/Science/311517_a_312846]
-
set de date analogice discrete, venite de la alte sisteme de pe motor ori de pe aeronavă, în scopul funcționarii corecte a aeronavei. FADEC-ul permite doar operarea eficientă a motorului permițând producătorului de sisteme de propulsie să programeze limitări pentru sistemul de propulsie propriu. Tot el redactează rapoarte pentru mentenanță și verificări. Pentru a se evita depășirea unei temperaturi limită care micșorează resursă, FADEC se reprogramează automat fără intervenția pilotului, de exemplu în sensul aprinderii postcombustiei. Pentru a clarifica în mod mai direct
FADEC () [Corola-website/Science/311517_a_312846]
-
printr-un design aerodinamic, prin folosirea de sisteme de tracțiune 4x4 care afectează mai puțin consumul, prin diverse sisteme de reducere a consumului (de exemplu oprirea automată a motorului la o staționare mai lungă ), sau prin folosirea de sisteme de propulsie hibridă (Lexus RX 400h, primul SUV hibrid). De asemenea, consumul oficial raportat de producători este considerabil mai mic decât consumul mașinilor în condiții reale. În testele revistei italiene "Quattroruote", automobilul BMW X5 3.0d consumă cu 37% mai mult decât
SUV () [Corola-website/Science/311611_a_312940]
-
doar până la o anumită presiune, cât este nevoie pentru ca turbina să genereze puterea necesară pentru antrenarea compresorului. În continuare, căderea de presiune până la presiunea atmosferică (variabilă cu altitudinea) este folosită pentru accelerarea acestor gaze, rezultând jetul de gaze care generează propulsia. Accelerarea gazelor se face într-un ajutaj, plasat în spatele turbinei. Ajutajul este cel ce transformă energia internă a gazelor fierbinți în energie cinetică a jetului. Viteza care se poate obține depinde de parametrii gazelor la intrarea în ajutaj, raportul de
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
La viteza 2,0 Mach jumătate din secțiunea rampelor de admisie era obturată. Efectul lor era dublu: comprimau și încălzeau aerul ce ajungea la motor. Oprirea unui motor la avioanele convenționale este o mare problemă; avionul pierde din forța de propulsie iar motorul opune rezistență la înaintare și intră în derivă aplecându-se în direcția motorului defect. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat în cazului avionului Concorde la viteze supersonice, structura de rezistență a avionului ar fi cedat. Totuși, un
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
pentru locuire de către oameni în spațiu. Până acum au fost construite doar stații aflate pe orbita joasă a Pământului, numite și stații orbitale. O stație spațială se deosebește de alte nave spațiale prin faptul că îi lipsesc sisteme specifice de propulsie sau de aterizare — pentru transport sunt folosite alte vehicule. De obicei nu are nevoie de o formă aerodinamică, mai ales atunci când se asamblează în afara atmosferei, direct în orbită, din componente aduse cu rachete sau navete spațiale. Stațiile spațiale sunt proiectate
Stație spațială () [Corola-website/Science/308937_a_310266]