4,462 matches
-
poate face un guvern este să aștepte instalarea crizei și apoi să acționeze urgent pentru a limita daunele sau pierderile. Asta nu înseamnă că guvernele nu pot lua măsuri din vreme în managementul macroeconomic. Asta ar însemna o politică fiscală prudențială, evitarea îndatorării, un echilibru comercial. Conducerea prin evitarea deficitelor și dezechilibrelor este secretul de combatere chiar a unei crize neinstalate. O economie în echilibru cu sine și cu exteriorul este o economie pregătită deja să combată criza. O economie în
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ca cei câțiva intermediari financiari nonbancari, Împrumutătorii ipotecari, companiile financiare, instituțiile de leasing și fondurile de asigurare ce au fost grav afectate de criză să-și piardă, probabil, din importanță În termeni relativi prin exigențele sporite impuse de noile reglementări prudențiale. Având În vedre aceste tendințe, specialiștii consideră posibil ca diversitatea unică a sistemului financial al SUA să se Întoarcă la modelul sistemelor financiare precedente, evoluțiile viitoare fiind influențate totodată de scopul arbitrajului reglementării și de natura răspunsului reglementativ. Criza În
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
financiar, considerate de scurtă durată, pot, În unele cazuri, să facă ca tranziția spre funcționarea fără intervențiile statului asupra băncilor, să fie de lungă durată. Mecanismul instituțional menit să introducă o mai mare standardizare a instrumentelor, pentru a crește cerințele prudențiale și de raportare și pentru a reduce riscul de contrapartidă va contribui pe termen scurt, mediu și lung la diminuarea pieței derivativelor financiare În domeniul creditului, astfel că asiguratorii riscului de creditare se așteaptă a fi cei mai afectați de
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Problema centrală este, totuși, aceea dacă o schemă a rețelei de siguranță va fi credibilă după ce aceste aranjamente vor fi suspendate. Lipsa credibilității și hazardul moral asociat acesteia va impune o povară mai grea asupra procesului de reglementare și supraveghere prudențială. Discuția Îngustării ariei activității bancare se poate relua, ca și În cadrul celorlalte episoade de criză, deși este puțin probabil să capete importanță. Pe măsură ce criza financiară s-a intensificat, după falimentul Lehman Brothers, unele state UE au introdus În mod unilateral
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
bazată pe reguli suficiente (de exemplu, reguli prompte de corectare a acțiunilor) și metodologii de verificare a tranzacțiilor (revizuirea procedurilor de audit și de creditare) ajustate dezvoltării economice, reglementative și de supraveghere a țărilor. Criza a relevat importanța reglementării macro prudențială a cărei influență va crește substanțial pe măsură ce decidenții politici se vor axa pe vulnerabilitățile sistemice ale ciclului economic și ale concentrării crescute a sistemului bancar și a interconexiunilor dintre părțile diferite ale sistemului financiar. Primele pot fi redresate prin măsuri
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de lichiditate care să se adreseze feedback-ului negativ ce provine din decapitalizare sau din pierderea de lichiditate, fenomene observate În timpul crizelor financiare. Totuși, rămâne o problemă deschisă dacă acest Pilon poate sau trebuie ajustat majorității vaste a măsurilor suplimentare prudențiale care sunt luate În considerare. În ceea ce privește Pilonul 3, raportările și declarațiile financiare suplimentare au fost citate ca fiind soluție În crizele anterioare și vor fi cu siguranță menționate Încă odată În cadrul crizei actuale. În timp ce puctul de plecare Îl reprezintă faptul
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
și participanților, mai ales În zona derivatelor financiare de creditare, pentru a se asigura că, capitalizarea excesivă să nu apară În sistemul financiar. Nu este Însă clar deocamdată dacă acest lucru va conduce la o armonizare mai mare a reglementărilor prudențiale pentru toți participanții pe aceeași piață sau legate de același instrument, indiferent de trăsăturile specifice acestora. 1.3.4 Infrastructura financiară sau a pieței financiare Criza a accelerat procesul de Îmbunătățire a standardelor contabile, În particular În ceea ce privește tratamentul entităților din afara
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de politică monetară În perioada premergătoare crizeibăncile centrale au acordat insuficientă atenție dimensionării riscurilor generate de creșterea prețului activelor reale sau mecanismului creditelor, fapt ce a dus la subestimarea posibilității apariției riscului sistemic, la insuficienta activitate de reglementare și control prudențial, de armonizare a acestor reglementări la nivel regional și, mai ales, internațional și supraaprecierea capacității ratei dobânzii de a contracara efectele creșterii riscurilor În sectorul financiar. Criza financiară declanșată În SUA a relevat faptul că majorarea riscului sistemic În sectorul
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
a relevat faptul că majorarea riscului sistemic În sectorul financiar poate inversa trendul creșterii economice, criza financiară devenind În scurt timp o criză economică de o amploare și intensitate nemaiîntâlnită. Extinderea acesteia chiar și În țările În care existau reglementări prudențiale bine stabilite și urmărite, a dovedit că, În absența unor coordonări a politicilor prudențiale și a introducerii unor măsuri globale, acțiunile locale de prevenire a riscurilor asociate activității financiar bancare devin ineficiente. În aceste condiții, analizele au subliniat necesitatea acordării
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
economice, criza financiară devenind În scurt timp o criză economică de o amploare și intensitate nemaiîntâlnită. Extinderea acesteia chiar și În țările În care existau reglementări prudențiale bine stabilite și urmărite, a dovedit că, În absența unor coordonări a politicilor prudențiale și a introducerii unor măsuri globale, acțiunile locale de prevenire a riscurilor asociate activității financiar bancare devin ineficiente. În aceste condiții, analizele au subliniat necesitatea acordării unei atenții sporite, de către decidenții de politici monetare, aspectelor legate de mișcarea prețului tuturor
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
pot fi explicate politicile de reducere a ratelor dobânzilor practicate atât de FED cât și de BCE și alte bănci centrale În acesta perioadă În vederea reducerii riscurilor asociate derulării crizei. În cazul ineficienței politicilor monetare, un nou set de măsuri prudențiale se impune În vederea reducerii riscurilor sistemice asociate cu intrările masive de capital asociate cu o serie de constrângeri la nivel național care să limiteze expunerile instituțiilor naționale la riscul valutar, măsurile de inversare a trendurilor În mecanismul creditării deficitelor externe
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
din Europa de Est. Toate guvernele intervin În dezvoltarea sectorului lor de construcții de locuințe, afectând cererea și oferta de pe piață. Această strategie poate acționa prin modificarea cadrului legislativ și de reglementare, prin acordarea de tratamente preferențiale pentru obligațiunile ipotecare, față de reglementările prudențiale ale sistemului bancar sau prin asigurarea unui nivel scăzut a riscului activelor ipotecate. Guvernele se pot implica direct În sectorul financiar prin Înființarea unor agenții publice specializate, În sprijinirea accesului sau furnizarea de finanțare pentru construcția de locuințe. Pentru rezolvarea
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
lei, ceea ce reprezenta 2,9% din nivelul bazei monetare.31 În al șaptelea rând, se trece la perfecționarea cadrului legislativ-instituțional potrivit evoluțiilor pe plan internațional și a situațiilor din țara noastră, un accent deosebit acordânduse normelor și măsurilor de supraveghere prudențială. Astfel, noi adaptări legislative au avut loc prin apariția Legii 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, Legea 83 privind falimentul băncilor și Legea bancară Nr. 58/1998. Legea bancară 58/1998 era armonizată cu prevederile Directivei 2000/12/EC privind Înființarea
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
BNR, pag. 278 115 regimului de supraveghere sau administrare specială a băncilor aflate În dificultate; instituirea necesității existenței unui auditor independent pentru fiecare bancă. În baza acestor noi legi, BNR a elaborat și pus În aplicare două norme de supraveghere prudențială (Normele 4 și Normele 6/1998) și Normele 8/1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor, ce se adaugă unor serii de reglementări privind ținerea contabilității și Întocmirea bilanțului contabil impuse de introducerea noului plan de conturi pentru sistemul
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
minime de fonduri propriivolumul fondurilor proprii trebuie să se situeze la un nivel acceptabil; evaluarea riscurilor se face prin prisma ratingurilor interne și externe; luarea În calcul a riscurilor operaționale. b) Cel de-al doilea pilon reglementează procesul de supraveghere prudențială solvabilitatea trebuie să corespundă profilului de risc; supraveghetorii trebuie să evalueze calitatea modelelor de gestionare a riscurilor; deținerea de fonduri proprii trebuie să depășească nivelurile minime. c) Cel de-al treilea pilon face referințe la disciplina de piață -băncile trebuie
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Libera circulație a bunurilor era restricționată de practicile guvernelor naționale și locale, cum ar fi particularitățile privind achizițiile, drepturile exclusive pentru producție sau servicii, subvenții de producție pentru firme naționale. Libera circulație a serviciilor era și ea îngreunată de reglementări prudențiale și de siguranță națională. Furnizorii de servicii aveau nevoie de certificate locale, iar cerințele pentru obținerea acestor certificate erau diferite de la o țară la alta. Procesul de certificare era adesea controlat sau influențat de furnizorii naționali de servicii, care aveau
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
ocazie un atu al sectorului bancar: standardizarea (și deci până la un punct eficiența) gestionării unui anumit tip de risc. "Cu cât piețele își extind influența asupra economiei, cu atât stabilitatea financiară devine un bun comun care depinde de o organizare prudențială exigentă".3 Aglietta leagă creșterea economică de capacitatea de a mobiliza capitaluri strategice, care sunt, în viziunea sa, surse de finanțare a agenților economici "purtători de risc major". Avem așadar, pe de o parte, piața financiară, care gestionează mai eficient
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Cheltuieli cu diminuarea valorii activului”, atunci când diferența dintre valoarea de intenție a activelor între două exerciții financiare succesive este negativă. Prin reflectarea la rezerve a plusului de valoare aferent valorii de intenție se respectă principiul prudenței, menținându-se astfel caracterul prudențial al contabilității. Reluând exemplul prezentat anterior, în cazul unui utilaj, vom reflecta recunoașterea în contabilitate a valorii de intenție. Exemplu privind evaluarea activelor fixe în teoria intenției: Reluăm exemplul prezentat la punctul 1, „Menținerea capitalului fizic”, subpunctul a) „Evaluarea imobilizărilor
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Pe de o parte, argumentează Gibbard, principiul invalidează idealul accesului egal. Din perspectiva acestui principiu, echitatea cere o egalitate deplină de acces numai în anumite circumstanțe: mai precis, numai dacă, sub aranjamente economice echitabile, același pachet de asigurare este optimal prudențial pentru toată lumea. Acest lucru, observă însă Gibbard, este improbabil. În schimb, ideea că echitatea îndreptățește pe oricine să beneficieze cel puțin de anumite servicii medicale esențiale este legitimată de principiul Pareto ex-ante. Prin servicii medicale esențiale, Gibbard numește acea categorie
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
medicale, de vreme ce și acestea pot avea o contribuție esențială în protejarea cetățenilor de diverse efecte nocive ale traiului împreună în cadrul societății. Al treilea argument este acela că accesul la anumite tipuri de servicii medicale este justificat de considerații de ordin prudențial precum importanța lor în protejarea unei forțe de muncă productive sau a îmbunătățirii capacităților de apărare națională ale cetățenilor. Împreună, observă Buchanan, toate aceste trei argumente legitimează accesul la serviciile de îngrijiri medicale pentru cele mai multe dintre grupurile sociale în numele cărora
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
simț judicios (înțelept) care e-vită excesele de proiectare, de evaluare și permite să judecăm cu dreptate, mai ales în vederea capacităților practice; 2) ca simț discrețional care ne sugerează la timp adaptări și reduceri, extinderi și integrări; 3) ca simț prudențial care ne ajută să judecăm bine, cu sânge rece și cu dreptate în chestiuni concre-te care nu comportă o simplă evidență logică; 4) ca simț critic care evită atitudinile și opțiunile discernământului, tipice spiritelor superficiale sau ale spiritelor întortocheate; 5
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
acquis-ului comunitar în domeniul liberei circulații a serviciilor Acquis-ul din sectorul serviciilor stipulează cerințele minimale pentru diferite tipuri de instituții, în scopul creării unui standard uniform minimal, bazat pe următoarele principii: minima armonizare a condițiilor de autorizare și a regulilor prudențiale, controlul în țara de origine și licența unică, recunoașterea reciprocă a standardelor naționale de supraveghere. Acquis-ul cuprins în acest capitol se referă la: ==> articolul 43 din Tratatul CE, privind libertatea de stabilire, și articolul 49 din Tratatul CE, privind libertatea
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
272/2000. În toate cele trei situații era obligatorie autorizarea de către Banca Națională a României. Referitor la condițiile de acces și exercitare a activității de către instituțiile de credit, la dispozițiile privind libera stabilire și libera prestare de servicii, precum și la principiile de supraveghere prudențială, fondurile proprii ale instituțiilor de credit, solvabilitatea instituțiilor de credit, expunerile mari ale instituțiilor de credit, supravegherea pe bază consolidată a instituțiilor de credit, adecvarea capitalului instituțiilor de credit, conturile anuale și conturile consolidate ale instituțiilor de credit, transparența condițiilor
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de înregistrare în Registrul Comerțului și autorizarea persoanelor fizice și asociațiilor familiale. * * * * Prin Documentul de informații suplimentare (CONF-RO 15/04) România se angaja ca actele normative ce urmau a fi adoptate până la data aderării să fie în concordanță cu normele prudențiale prevăzute de acquis-ul comunitar și implementarea legislației nu va face derogări de la acestea. Se aduceau informații suplimentare la Documentul de poziție complementar (CONF-RO 15/04): Dreptul de stabilire și libera practicare a serviciilor În 2004, procesul de identificare a barierelor
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de informații. În ceea ce privește sectorul asigurărilor, amendamentele la Legea privind societățile de asigurare și supravegherea asigurării au intrat în vigoare în luna mai 2004, ceea ce reprezenta un pas pozitiv, dar doar parțial, înspre alinierea la acquis. Legislația revizuită extindea aria supravegherii prudențiale, definea marja minimă de solvabilitate, elimina restricțiile privind obligația asigurătorului de a-și păstra activele în România și conținea prevederi specifice privind stabilirea și autorizarea societăților de asigurare. CSA a semnat acorduri de cooperare cu autorități similare din Germania și
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]