5,519 matches
-
De Lillo și Infinite Jest al lui David Foster Wallace, romanul lui Franzen colorează violent scena literară americană a ultimilor ani, reconfirmând calitățile prozatorilor de peste ocean, care au dat mereu tonul. Cariera Corecțiilor e o poveste în sine, dincolo de simpla receptare critică (extrem de favorabilă): romanul a luat National Book Award în 2001 și, concomitent, a fost nominalizat pentru Oprah's Book Club, competiție cvasi-mondenă în care autorul câștigător urma să fie invitat în show-ul lui Oprah Winfrey. Speriat de eventuala
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
doar a mâniei și a răfuielii, ci și a împăcării, a echilibrului. Trudnic, fragil, dar echilibru. În acest fel, cartea iese din fragmentarea impusă de voci incongruente și timpuri fluctuante pentru a accede, decis, la generaluman. Tragicul se naște din receptarea minții de copil pe care prozatoarea o păstrează în roman ca element contrapunctic. Cele două voci: una care descrie prezentul intersectându-l cu rememorări înduioșate din vremea copilăriei (acestora li se adaugă bune pagini de monografie prozastic poematică a Câmpiei
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
sunt - câteodată, contrariant - subminate și tulburate de amintiri de alt accent și cu alte sensuri. Dar nu e greu de identificat partitura fiecăreia dintre cele trei voci care țes în canon povestea. Cartea are forță și citită oarecum aburit, cu receptarea tensionată și inconfortabilă a mesajelor ei contradictorii, dar și defragmentat, cu identificarea celor trei partituri și a împletirii lor abile și hărțuite. Tot aici, Tia Șerbănescu și Femeia din fotografie. Jurnal 1987-1989, carte dedicată Mamei în care vorbesc intersectat două
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
doar jumătate de deceniu - a celor mai en-tu-ziasmați dintre criticii literari ai momentului. E un nonsens aici, de care, în mod clar, nimeni nu se face vinovat. Nimeni în afară de legitățile cu multe puncte de inflexiune și mai multe volute ale receptării. Apărut în 2002, la capătul unei perioade postrevoluționare de adevărat delir memorialistic și de infatigabilă sondare prin sertarele autorilor, de reconvertire analitică a recenzenților înspre filoanele realității camuflate, de respingere sistematică a literaturii de ficțiune, "romanul" secvențial și sincer al
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
numește „lentoare”. Lentoarea, în accepția sa, este o „mișcare ce durează mai mult decât o generație”, așadar un timp de observare asociat cu durata lungă a istoriei, în cazul nostru a criticii și istoriei literare pentru ca, în cazul particular al receptării critice, fenomenul apariției unui poet important să poată fi contextualizat și receptat adecvat. „Pentru a observa așa ceva, conchide Mühlmann, suntem dependenți de conlucrarea cu oameni care au trăit înaintea noastră, și de oameni care vor trăi după noi.” Teoria sa
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
exprimase T.S. Eliot în „Tradiția și talentul personal”: „Nici un poet... nu poate fi prețuit singur; trebuie plasat în contrast și spre comparație, printre cei dispăruți.”, pentru a conchide, în virtutea instituirii unei ordini prin apel la actul critic și estetic al receptării „noii opere”: „Oricine va admite această idee a unei ordini, a unei structuri a literaturii ș...ț, nu va socoti că e absurd ca prezentul să modifice trecutul în aceeași măsură în care el e călăuzit de trecut.” De aceea
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
idee a unei ordini, a unei structuri a literaturii ș...ț, nu va socoti că e absurd ca prezentul să modifice trecutul în aceeași măsură în care el e călăuzit de trecut.” De aceea, postfața lui Vancu este vitală pentru receptarea sa în spațiul românesc, chiar dacă poezia lui Berryman vorbește de la sine. Nu „vorbește”, însă, atât de clar pentru urechea românilor - et pour cause. Prin grila de lectură propusă de Vancu, acea care privilegiază metabolizarea Tradiției, Berryman poate fi receptat drept
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
mitologie aurorală (ceața fiind atât de densă încât astăzi mai nimeni nu poate spune cu precizie când a apărut de fapt Aer cu diamante, în 1981 sau în 1982), cu Cinci zxlucrurile au stat totdeauna un pic diferit. Nu ca receptare, și unul, și altul fiind bine, foarte bine primite de criticii care contau și grosolan mărunțite de mercenarii de la Săptămâna. Diferența la care mă refer e una, ca să spun așa, de carismă. Se poate ca și titlul (mult mai terestru
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
câte unei lecturi transformate în recital. N-am văzut, e drept, ,criza" poeziei de astăzi despre care vorbesc, cu multă siguranță, Ion Simuț și Paul Cernat. N-am sesizat vreo criză a scrierii și emisiei de poezie veritabilă, nici una a receptării produsului artistic. Dimpotrivă, aplauzele frenetice ale studenților și reacțiile juriului din care am făcut parte au fost pe aceeași frecvență, deși în registre diferite. În mod cert, Emil Stratan, organizatorul acestui Festival, a avut parte de consilieri buni. Selecția poeților
Turnir poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7819_a_9144]
-
pasiunea de a discuta amorul este scop în sine, un deliciu speculativ de a cărui savoare un ins trăitor cu ochii în monitorul calculatorului nu mai are habar. E o fatalitate a textelor antice de a-și pierde tiparul prielnic receptării lor. Tocmai de aceea Despre iubire de Andreas Capellanus e destinată spiritelor docte cu înclinație filologică. Omul medieval era un monstru livresc suferind de excrescență lexicală, cu aplecare sisifică spre discriminări fine. Unui asemenea monstru îi lipsește azi publicul de
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
Alexandru Lungu este, încă, necunoscut. Cu un debut promițător în 1946, obligat de istorie la o tăcere de 22 de ani, plecat apoi din țară în 1973 și revenit în peisajul românesc după 1989, destinul lui poetic a făcut ca receptarea poeziei sale să fie discontinuă. Și stilul poetic a cunoscut discontinuitățile și sinuozitățile timpului, în prefaceri și creșteri subterane. Ora 25, volumul din 1946, are aplombul, aplecarea spre discursivitate, citadinism și oniric a suprarealiștilor români de după război, cu titluri-șoc (cum
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
pentru Sorin Stoica sunt cele ale unui intelectual: drama ficțiunii și a scrisului, eventualul complex al ziaristului față de omul de litere. Și în aceste texte Dorin Stoica reiterează ceva formule textualiste à la Mircea Nedelciu, sau scrie o analiză a receptării ce sugerează o conștiință internă acută a scriitorului de la granița dintre literatură și interferența postmodernă a stilurilor de expresie. Foarte bun este textul Pe pilot automat, o proză despre condiția omului de presă și despre pitorescul oamenilor de presă. Se
Povestiri cu înjurături by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16590_a_17915]
-
expresie. Foarte bun este textul Pe pilot automat, o proză despre condiția omului de presă și despre pitorescul oamenilor de presă. Se combină aici confesiunea dură, scârba existențială și abjecția, ratarea constantă a binelui și a frumosului. La fel, Analiza receptării și O zi din viața lui Nae Stabiliment, (parafraza după Soljenițîn e un soi de bășcălie a realismului dur), texte de finețe narativă și conștiință a procedeelor interne ale literaturii. Sorin Stoica, , colecția "Debut", Ed. Paralela 45, 123 pag., f.
Povestiri cu înjurături by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16590_a_17915]
-
Dacă, într-un caz, mesajul e direct și liniar, deci codificat astfel încît facilitează accesarea «corectă» și imediată, în celălalt caz mesajul e deopotrivă entropic și supraabundent și are valoare aditivă sporită (fiindcă se adaugă la ceva deja știut: «programul» receptării literare), avînd așadar un cod de organizare a informației la rîndul lui entropic. În același timp, aici pot să apară distorsiuni - mai mici sau mai mari - datorită, însă, nu doar caracteristicilor mesajului, ci și capacității de tratare a acestuia de către
Reportajul ca spectacol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3227_a_4552]
-
reportajului) trece în ficțiune, apoi ficțiunea nu șovăie a trece în realitate. O delicioasă închidere a cercului! Teoretician de marcă, Mircea Braga face figura unui iluzionist, sub bagheta căruia iluzia și realitatea devin interșanjabile. Mircea Braga: Despre ordinul suveran al receptării, Ed. Imago, 2013, 144 pag.
Reportajul ca spectacol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3227_a_4552]
-
în România un mare interes pentru Basarabia, dar nu s-a potrivit. Apoi, spre 2000 și după, interesul meu, ca și interesul general, au scăzut. Datorită situației politice, Basarabia este din nou demonizată în România, fiind considerată o rană nevindecabilă. Receptarea culturală e iremediabil dependentă de relațiile și condițiile politice. Simt, totuși, împotriva oricăror adversități și reticențe, că am o datorie de conștiință față de Basarabia și de literatura basarabeană, datorie pe care mi-o impun eu însumi ca o exigență morală
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
Răzvan Voncu Nu s-a bucurat, cred, de receptarea meritată seria de Opere pe care Editura Polirom a consacrat-o scriitorilor români contemporani. Ajunsă la a unsprezecea apariție (cea de-a douăsprezecea fiind în pregătire), ea a cuprins atât scriitori clasicizați - Radu Cosasu, George Bălăiță -, cât si propuneri de
Clasicizarea generației ’60 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6227_a_7552]
-
lipsesc decupajele de planuri și perspectiva multiplă pe care le întâlnim în F. În sfârșit, parabolicul este procedeul dominant în capodopera Duios Anastasia trecea: un parabolic transparent, lipsit de fantastic, totuși... Am amintit la început de nuvela Mări sub pustiuri. Receptarea atribută în manualele comuniste era abuzivă, narațiunea neavând legătură cu scrierile de propagandă prin care fostul Partid Comunist dorea să-și impună propria interpretare asupra istoriei recente. Mări sub pustiuri este, în realitate, o delicată poveste de dragoste adolescentină, sfârșită
Clasicizarea generației ’60 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6227_a_7552]
-
totodată un omagiu cu prilejul bicentenarului nașterii sale. 1 Mai multe date despre biografia și opera lui SÓowacki vezi în S. Velea, Istoria literaturii polone, t. I, București, Univers, 1986, p. 250-297; idem, Juliusz SÓowacki, în Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi, București, 2001, p. 81-92; vezi, de asemenea, Olga Zaicik, Pasiunea romantică, București, Editura pentru Literatură Universală, 1965. 2 Alina Witkowska, Ryszard Przybylski, Romantyzm, Varșovia, PWN, 1998, p. 317-323.. 3 Ducatul Varșoviei (1807-1815), înființat de Napoleon, era un
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
facto al redescoperirii dramaturgiei lui Gellu Naum, după 1989. Asocierea lui la ediție reprezintă, pe lângă un gest firesc de reverență profesională, și un câștig în materie de aparat critic, căci cronicarul dramatic era, probabil, cel mai potrivit a alcătui tabloul receptării teatrului lui Naum. Structura și principiul volumului de teatru sunt aceleași cu cele urmate de Simona Popescu în primele două volume ale ediției, dedicate poeziei și, respectiv, prozei. Și anume, 1) reunirea în sumar exclusiv a operei antume a lui
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
în poezie și proză, și în teatru, scriitorul încearcă să ajungă, printr-o regresiune la originile artei, la textul originar, acela de dinaintea apariției genurilor. Ediția Simonei Popescu și a lui Ion Cocora mai conține și un foarte util dosar al receptării critice a teatrului lui Gellu Naum, destul de precară înainte de 1989 - cu excepția unui text precis al lui Laurențiu Ulici, din 1979 -, dar foarte abundentă după aceea. În toate, ediția de la Polirom este exact ceea ce trebuia pentru ca opera lui Naum să rupă
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
analitică, s-ar dovedi, la rece, minore. Fiind, acolo, destule de învățat, prea multe de spus nu mai rămân.) Surplusul de fidelitate funcționează, așadar, inhibitoriu. Căci nici glosa adjectivală, nici enunțarea evidențelor (căile de acces cele mai frecvent etalate în receptarea demersurilor lui Ion Pop) nu pot trece, cu bună credință, drept angajament interpretativ. E, probabil, unul din motivele pentru care cronicarii descriptiviști nu s-au repezit să recenzeze o carte, totuși, inevitabilă, ca Echinox. Vocile poeziei. Și nu e deloc
Argumentul Echinox by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7149_a_8474]
-
poți descurca pe traiecte scurte, dar nu este deloc sigur că, în felul acesta, descoperi soluția și găsești ieșirea. Nu mă tentează generalizările, dar îmi vine să cred că reacții de lectură cât de cât asemănătoare trebuie să fi determinat receptarea absolut aberantă a acestei opere în cultura românească. Am în vedere faptul că, în ciuda exemplarității necontestate a acestor volume, textele despre Proverbele... lui Zanne se pot număra pe degete. Cu excepția celor două capitole sintetice, al lui Ovidiu Bîrlea, din Istoria
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
de societatea de azi, fie printr-o neașteptată "permanență", coincidență de atitudine cu lumea noastră. Fiecare secțiune e precedată de un comentariu încercînd să fixeze fragmentele selectate în spațiul cultural care le-a dat naștere, dar și să traseze cadrul receptării, azi, a unor astfel de texte. Demersul este unul de tip New Historicism, cum autoarea lasă să se înțeleagă în introducere, fără a folosi totuși termenul: "...citite în litera, dar, mai ales, în spiritul lor, aceste îndreptare, tratate, coduri ne
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
Spre deosebire de poezia dimoviană, sedusa de pitorescul policrom, levantin, focalizata de propria-i caligrafie cu certe reminiscențe arghezian-barbiene, textul Simonei Popescu e mai rece, măi distant, părînd a configura o imagine dintr-un imens acvariu. O transluciditate mai curînd resignata în receptarea urîțeniei decît teratologic ațițata, îi reflectă firea mai mult cugetătoare decît violent vizionara: "dai peste dărîmături ziduri cojite și moloz/ ești parcă/ într-o biserică dezafectata/ sînt fete jupuite de-apostoli printre/ inscripții cotidiene și porcarii mulțime/ iar mai departe
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]