7,841 matches
-
adresate în scris căii ferate în termen de 3 luni de la datele prevăzute la art. 92.4, 92.5 și 93.3, în afară cazurilor prevăzute la art. 92.1, 92.3 și 93.2. 87.4. Dreptul de a reclama aparține persoanei care are dreptul de a acționa calea ferată, conform art. 88. 87.5. În cazul restituirilor sau despăgubirilor privind expedițiile de călători sau bagaje, cel îndreptățit anexează la reclamație legitimațiile de călătorie sau recipisele de bagaje și alte
ORDONANTA nr. 41 din 28 august 1997 privind aprobarea Regulamentului de tranSport pe căile ferate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
a unui tarif sau de greșeala de calcul sau de încasare, din ziua plății sau, daca nu s-a făcut plata, din ziua în care plata ar trebui să fie făcută; 92.4.4. - privind plata unui supliment de tarif reclamat de organele vamale sau de alte autorități administrative, din ziua cererilor acestor autorități. 92.5. În toate celelalte cazuri privind transportul călătorilor, din ziua expirării valabilitații legitimației de călătorie. 92.5.1. Ziua indicată ca punct de începere a prescripției
ORDONANTA nr. 41 din 28 august 1997 privind aprobarea Regulamentului de tranSport pe căile ferate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
referitoare la ramburse, prevăzute la art. 64, din a 30-a zi care urmează după expirarea termenului contractului de transport; 93.3.6. - privind plata prețului unei vânzări, din ziua vânzării; 93.3.7. - privind plata unui supliment de tarife reclamat de organele vamale sau de alte autorități administrative, din ziua cererii acestor autorități; 93.3.8. - în toate celelalte cazuri, din ziua în care dreptul poate fi exercitat. Ziua indicată ca punct de începere a prescripției nu este niciodată cuprinsă
ORDONANTA nr. 41 din 28 august 1997 privind aprobarea Regulamentului de tranSport pe căile ferate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
și 43 se aplică în mod corespunzător. Capitolul 6 Dispoziții speciale tranzitorii și finale Articolul 42 În caz de moarte a unui condamnat, lucrurile, actele și banii acestuia aflate la penitenciar se predau familiei. Dacă aceste bunuri nu au fost reclamate în termen de un an de la încunoștințarea familiei sau, în cazul cînd nu se cunoaște nici un membru al familiei, după împlinirea unui an de la deces, trec în proprietatea statului. Articolul 43 Actele necesare pentru stabilirea unui drept, despre care se
LEGE nr. 23 din 18 noiembrie 1969 (**republicată**) (*actualizata*) privind executarea pedepselor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120842_a_122171]
-
acces la performanța economică. Sectorul de extracție, transport, distribuție și prelucrare a țițeiului și gazelor - sectorul care dimensionează preponderent valoarea facturii energetice a economiei și societății românești și care condiționează în mare măsură calitatea rezultatelor economice în toate lanțurile sectoriale - reclamă imperios restructurarea: reactualizarea evaluării zăcămintelor, închiderea sondelor care funcționează sub pragul economic, revitalizarea intervenției ingineriei de zăcământ, îmbunătățirea performanțelor tehnice și tehnologice de extracție și transport, redimensionarea capacităților de rafinare și retehnologizarea celor viabile, corelarea cu necesitățile lanțului, sectorial chimic
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
înlăturarea unor încălcări esențiale ale legii penale sau procesual penale, altfel spus, probleme de interes general. Interesele private ale părților ar putea să le determine să nu exercite căile de atac pentru îndepărtarea erorilor judecătorilor, iar interesul general al legii reclamă pronunțarea unor decizii care să asigure supremația ei. De aceea, încă de la prima reglementare a acestor căi de atac s-a prevăzut posibilitatea declanșării controlului de către procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justiției. 3. Nici critică de constituționalitate
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
în interpretarea Mann, Thomas, vezi, încetinește pe traseu, alarmă falsă, gesturi spasmodice de echipare și elan spre celălalt tren așteptat la punct fix, Tecuci de 2003, ora 20, negru pe fond galben "Benzinărie Nelu Gălbenuș import-export", să facem gesturi lucrative, reclamă de-a lungul textului, estetica în pretenția autonomiei eticului, ilustrată gălbenuș, patima becurilor colorate stinsă cu intrarea în clădire, semn de firmă cuminte pe măsură ce spațiul revine către matcă, domiciliul Iași. Ora 20,13, gara Tecuci, în holul de la etaj, sala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de oraș, Tatăl Meu pînă acum lucrează! trei tigri siberieni prea mari de salivă, linge gardul, cască pînă apucă aer cu colții. Vineri, 30 decembrie, ora 7,30, în personalul Gheorgheni Războieni, în stația Tîrgu Mureș, moartea de la 30 decembrie reclamă la țigări "Sfîntu Gheorghe", scutul alb, crucea roșie cu coarne, treci înțelegerea prin sentimente și ea nici rațională nu este! bărbații la băut, "Loulis" silozul cu trei spice de grîu, pînă la urmă locomotiva și celelalte să se ia singure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
burghezi, încercau, cel puțin teoretic, să vorbească în numele țăranilor. Pe tot cuprinsul Balcanilor, nici chiar țăranii înșiși nu puteau oferi decît o singură soluție problemelor lor: mai mult pămînt. Acolo unde existau moșii mari și pămînturi întinse aparținînd statului, ei reclamau împărțirea acestora. Idealul era înființarea peste tot a micilor ferme individuale de familie. Chestiunile legate de cifrele reflectînd creșterea populației, de metodele primitive de cultivare și de lipsa piețelor corespunzătoare, chiar dacă producția ar fi crescut, erau pur și simplu neînțelese
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
că sistemul politic adoptat de Partidul Liberal și stabilit prin Constituția din 1866 era bazat pe idei care nu corespundeau situației românilor. Eminescu susținea de asemenea un punct de vedere conservator. Considerînd țăranii drept baza statului, drept adevărații români, el reclama introducerea unor instituții care să le servească interesele și era adeptul instituirii unei monarhii autocratice și al abolirii sistemului partinic. Cel mai cunoscut teoretician marxist român, Constantin Dobrogeanu-Gherea, punea un accent similar pe situația țărănimii. Cea mai mare parte a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rămîneau în legătură unii cu alții, organizau întîlniri și publicau ziare. La sfîrșitul secolului, grupurile aflate în opoziție s-au unit, formînd Comitetul pentru Unire și Progres (CUP), un partid cunoscut în general sub numele de Junii Turci. Programul acestuia reclama reinstituirea guvernului constituțional, la nevoie printr-o revoluție. Abdul Hamid trebuia destituit și înlocuit cu un alt membru al familiei lui. Statul urma deci să devină o monarhie constituțională. Cererile opoziției au reușit să obțină un mare sprijin în cadrul armatei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în care popoarele eliberate să-și poată exercita aceste drepturi, cele trei guverne își vor uni eforturile ca să-i ajute pe oamenii din orice stat european eliberat sau fost stat satelit al Axei din Europa unde, după părerea lor, situația reclamă: (a) stabilirea condițiilor necesare păcii pe plan intern; (b) luarea de măsuri urgente în vederea ușurării situației popoarelor grav afectate; (c) instalarea unor autorități guvernamentale interimare care să reprezinte absolut toate elementele democrate ale populației și asigurarea cît mai curînd posibil
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la 25 % din valuta străină obținută. Șomajul depășise cifra de 800.000 în perioada aceasta. În relațiile externe guvernul ducea aceeași politică de nealiniere, chiar dacă poziția aceasta era tot mai greu de susținut. În vreme ce principiul de bază al acestei mișcări reclamase pînă atunci menținerea unui grad extins de unitate a națiunilor subdezvoltate din Asia și Africa, această alianță liberă a dus la apariția unor serioase fisuri. În ochii iugoslavilor, nealinierea însemna o separare de ambele blocuri ale marilor puteri, atît de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de circa 600.000 de locuitori, din care 80 % erau greci, iar 18 % turci. Ca și în alte părți ale Balcanilor, cele două popoare trăiau separat, fiecare sat avînd propriul lui caracter etnic. În trecut, mai multe guverne grecești succesive reclamaseră așa-numitul enosis, adică unirea. Dificultatea fundamentală consta în faptul că insula era situată doar la patruzeci de mile (circa 65 de km n.t.) de coastele Turciei, dar la cinci sute de mile (circa 810 km n.t.) de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în politica externă și adoptase o poziție naționalistă fermă în privința Ciprului. Extrem de critic față de influența Statelor Unite în Grecia, el voia desființarea bazelor americane. Chiar mai mult, Papandreou susținea retragerea Greciei din NATO și din CEE. În afacerile interne, programul PASOK reclama introducerea unor reforme radicale, printre care și naționalizarea unora dintre industriile țării. Cu toate acestea, chiar înainte de alegeri, Papandreou și-a modificat atitudinea față de o serie de probleme critice, în ceea ce avea să fie un efort încununat de succes în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mare pasivitate în Occident. Pentru a-i ține în frîu pe gepizii care ocupaseră Sirmium, Iustin II (565-578) îi trimite împotriva lor pe vecinii lor din est, avarii, și apoi pe cei din vest, longobarzii. Primii se instalează la Sirmium, reclamînd un tribut împăratului, și devastează Tracia și Dalmația. Ceilalți, profitînd de problemele Imperiului, năvălesc în Italia de Nord și într-o parte a peninsulei, bizantinilor nemairămînîndu-le, din cuceririle iustiniene, decît Veneția, Istria, Ravenna, Roma, Neapole și Calabria. Mauricius (582-602), copleșit
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
aparținîndu-i nu lui Teodorie, ci împăratului Zenon, îngrijorat deopotrivă de veleitățile de independență manifestate de Odoacru în Italia, la scurtă vreme după evenimentul din 476 și, pe de altă parte, de prezența din ce în ce mai amenințătoare a ostrogoților în Peninsula Balcanică, care reclamau din partea autorităților imperiale noi concesii teritoriale (în virtuta foedusului din 470 cu romanii, care le garantase instalarea în Moesia inferioară). Pentru a orienta nemulțumirile crescînde ale ostrogoților într-o direcție folositoare propriilor scopuri, Împăratul i-a cerut lui Teodoric numit
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
succesiv pe durata secolului al XVIII-lea, aceasta din urmă fiind la rândul ei răsadul conștiinței etnice sau de neam. Această afirmație, întemeiată pe distincția dintre conștiința națională modernă (i.e., conștiința naționalistă), conștiința națională premodernă și conștiința etnică (de neam), reclamă o serie de explicații, care să arunce lumină mai întâi asupra naturii naționalismului ca ideologie politică, iar mai apoi să vizeze clarificarea semantică a conceptului de "națiune", existent și intens utilizat în vocabularul politic al vremii. O discuție centrată pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a literaturii didactice devine astfel inteligibilă doar dacă este plasată în contextul istoric al emergenței și structurării câmpului literar românesc, el însuși făcut posibil de anumite circumstanțe socio-istorice particulare create de evoluția societății românești. Rezultă astfel că inteligibilitatea fenomenelor socio-istorice reclamă, cu imperiozitate, analiza lor sistemic-relațională, ținându-se cont de sistemul de interdependențe structurale în care acestea sunt prinse. O analiză relațională va putea pune în evidență natura reverberativă a prefacerilor structural-formale și de conținut-substantivale suferite de literatura didactică, ca ecouri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în întregime unor necesități liturgice, după cum arată calculele estimative realizate de D. Barbu, care propune următoarea distribuție: 75 la sută din totalul operelor tipărite în limba română de-a lungul secolului al XVIII-lea au fost cărți scripturale și lucrări reclamate de practica liturgică; 18 la sută au fost tratate teologice și cărți cu conținut religios; doar 7 la sută erau tipărituri ce serveau scopurilor administrative și pedagogice (Barbu, 1990, cf. Drace-Francis, 2006, p. 55). Figura 3. Producție de carte românească
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
exprima la înțeles, în graiu viu și în scris, gândurile în limba maghiară" (Ghibu, 1915, p. 107). Considerată drept expresia culminantă a politicilor de maghiarizare, Legea Apponyi, prin articolul XXVII, le atribuia învățătorilor confesionali statutul juridic de "funcționari publici", ceea ce reclama din partea acestora depunerea la intrarea în funcție a jurământului de loialitate față de statul maghiar (ibidem, pp. 106-107). O nouă lege educațională, trecută în 1913, stabilea patriotismul maghiar ca țelul suprem al învățământului: Fiecare școală trebue să trezească și să dezvolte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
școlare găsite neconforme. De la începutul secolului al XX-lea, autoritățile de resort de la Budapesta au întocmit un index librorum prohibitum al cărților didactice românești pe care l-au actualizat periodic. Manualele școlare utilizate pentru celelalte discipline, mai puțin sensibile ideologic, reclamau doar aprobarea autorităților confesionale, nefăcând obiectul scrutării din partea ochiului cenzurii (Ghibu, 1915, p. 108). O altă cale pe care se manifesta maghiarizarea era dimensiunea festivă a serbărilor naționale. În trei ocazii anuale (Ziua Sfântului Ștefan celebrată pe 20 august, Ziua
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Volk) încorporează propriul său spirit (Geist) configurat istoricește și recognoscibil sub forma culturii și limbii, rezultă că fiecare cultură, ca expresie unică a umanității, are dreptul la afirmare politică distinctă. Particularitatea ireductibilă, determinată istoric, cultural și etnic a fiecărui Volk reclamă autodeterminarea politică, fiecare etnie dispunând de un mandat legitimat istoric, cultural și etnic de autoorganizare a propriilor cadre politice. Spre deosebire de modelul francez, renanian, al naționalității, întemeiat pe principiul apartenenței elective la comunitatea civică națională, modelul german, de inspirație herderiană, este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
amputată politic atâta timp cât Transilvania, leagănul românismului, continua să fie sub stăpânire austro-ungară. Într-un discurs adresat școlarilor (Patria și patriotismul, 192-) [1915], ocazionat de sărbătorirea zilei de 24 ianuarie 1859, Delavrancea aduce un elogiu pătimaș ideii sacrosancte de Patrie și reclamă imperiozitatea unui abandon patriotic total al individului în numele realității supreme a națiunii române. Afundându-se într-un misticism naționalist, și resorbindu-și auditoriul după sine în această trăire mistică, Delavrancea le revelează copiilor cărora le este adresat discursul că, precum
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o încredere nemărginită într'însa și în viitorul ei" -, Haret pretindea din partea învățătorilor un zel metodologic necruțător în pedagogia românismului: niciun mijloc care ar putea deștepta și întări patriotismul cel mai nețărmurit în sufletul tinerimii nu trebuie neglijat. Succesul românismului reclamă o pedagogie a superlativului și o extatică a specificului național: "Siliți-vĕ a-ĭ convinge că țéra lor este cea maĭ bună țéră, că neamul lor este cel maĭ viteaz, cel maĭ nobil, cel maĭ energic din tóte neamurile. Nu vĕ temețĭ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]