6,157 matches
-
uzată decât franceza și, deși nu sunt ceea ce se cheamă un stilist, mă simt mai bine când scriu în românește. În ciuda faptului că de vorbit vorbesc aproape numai în franceză, doar când mă duc în România vorbesc românește. Pentru mine, româna e limba literaturii, nu e limba de toate zilele, cum e franceza... Oricum, nu m-am întors la limba română ca să fiu, cum se zice, primar în sat. În primul rând că nu sunt, nici pomeneală să fiu. Nu figurez
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nu poate să nu încânte urechile unui autor, că prima tranșă a tirajului era deja epuizată. La Budapesta, traducătorul n-a catadicsit să vină să mă întâlnească. Aici, la Ljubljana, Aleš Mustar, un bărbat tânăr și isteț, vorbind la perfecție româna (a studiat-o în România, unde și-a dat doctoratul cu prof. Eugen Simion) a avut amabilitatea să mă însoțească peste tot, să mă ajute să înțeleg locurile și oamenii. Am vizitat și peștera din Polujna, o imensă catedrală formată
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
toată viața în preajma poeților de la Dimov, Mazilescu și până la Deguy și Roubaud, fac parte din comitetul de redacție al celei mai importante reviste franceze, PO&SIE, care a sărbătorit recent împlinirea a 100 de numere, am tradus nenumărați poeți din română în franceză și din franceză în română, și nu-mi dau osteneala să-l citesc pe cel care, orice s-ar zice, făcuse tot ce era de făcut ca să-mi atragă atenția. Mi-am pierdut o vară întreagă să-l
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și până la Deguy și Roubaud, fac parte din comitetul de redacție al celei mai importante reviste franceze, PO&SIE, care a sărbătorit recent împlinirea a 100 de numere, am tradus nenumărați poeți din română în franceză și din franceză în română, și nu-mi dau osteneala să-l citesc pe cel care, orice s-ar zice, făcuse tot ce era de făcut ca să-mi atragă atenția. Mi-am pierdut o vară întreagă să-l traduc pe Cărtărescu numai pentru că se trăgea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Cel puțin, nu te împinge nimeni, ca în tunelul spre vestiare, unde sute de reporteri turci și cîțiva veniți din România te pot strivi fizic. E nevoie de forță fizică pentru a merge și a vorbi în același timp în română, în turcă, în italiană sau în franceză. După noaptea triumfului, un campion nu-și poate permite să doarmă pînă la prînz. Minutele sînt numărate, cîte zece pentru fiecare ziar din țară, apoi poza cu narghileaua, apoi discuții cu ziarele turcești
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
H. R. Patapievici! Thor era divinitatea supremă a cultului practicat de filisteni sau canaaniți și în-semna în limba lor ,,taur” fiind o personificare simbolică a lui El, divinitatea supremă. Pe tăblițele de plumb cuvîntul tor înseamnă staulul vitelor, iar în româna veche cuvîntul toriște înseamnă gunoiul din staul, dar și locul de odihnă pentru vite și oi la amiază și noaptea sau ținut locuit. În mitraism/creștinismul arimin, Tatăl Ceresc, în actul creației veșnice a morții și renașterii este personificat prin
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
înseamnă că au o rădăcină comună. Populația din sudul Dunării, în mileniile V-l î.e.n. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri plecate din ținuturile de la nordul Istrului, mai mult decît este astăzi aromâna și româna. Dar în regiunea muntoasă a Macedoniei, există o depresiune cu aspect de cîmpie numită Pelagonia iar în NV regiunii este o vale numită Polag. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării la fel ca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a aiurit iar azi au zis că s-a terminat caierul iar capul părintelui a fost răpus. Astfel Zoe i-a spus preotului Ilo să-l încalțe pentru ultimul drum și să aibă grijă de fratele său mai mare. În română avem cuvîntul busta cu sensul de putere ascunsă, pe neașteptate. Moartea lui boeri Bisto a fost anunțată de adunarea cetății geților iar dispariția falnicului get a lăsat în urma sa un mare gol dar și mulți înciudați. Bezine - mato (44 - 30
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
INDICI DE ALOCUTIVITATE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ (CLASA ALOCUTIVELOR INTERJECȚIONALE) MARGARETA MANU MAGDA 1. PRELIMINARII 1.1. În această lucrare ne propunem să urmărim poziția unor alocutive în româna actuală standard (în texte de după 1990, aparținând unor registre lingvistice de exprimare diferite). Se încearcă, de asemenea, pe baza unor sondaje, efectuate în diverse tipuri de texte, aparținând etapei anterioare anului 1990, prezentarea unor aspecte ale dinamicii comportamentului alocutiv 1
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
-și asume statutul de alocutor (solicitarea de participare la interlocuțiune prin folosirea elementelor aparținând "tipului imperativ") − (b) prezentarea; (c) menținerea contactului; (d) demobilizarea verbală 4. 3. ALOCUTIVE INTERJECȚIONALE 5 În paginile de față, ne vom ocupa de unele formațiuni din româna actuală încadrabile, în mod tradițional, în categoria interjecțiilor alocutive 6. Materialul lingvistic consultat relevă faptul că interjecția ocupă o poziție privilegiată în discursul românesc actual, în realizarea anumitor funcții comunicative 7. Pentru susținerea acestei afirmații: − vom aborda mai întâi unele
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
diferite de formalitate). Formele în discuție au o etimologie clară, care se impune să fie luată în seamă pentru a explica procesul tendinței spre modificare a valorilor pragmatice sub influența uzului. 3.1.2.1.Interjecția iată a pătruns în română din bulgară (< eto, ete etc.), cel mai probabil prin intermediul textelor bisericești, în texte românești scrise, de diverse facturi, urmând, inițial, tiparul de utilizare preluat din textul slavon și dezvoltând, ulterior, alte sensuri contextuale. Concomitent cu forma cultă, interjecția iată a
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
să meargă la salariați, așa că m-am opus să ajungă la altcineva. Dar haideți să nu mai exagerăm. Stimați prieteni, nu căutați corupția în acest birou... ("Capital", 1.II.2006). Cu această valoare (asociată formei "dumneavoastră"), hai(de) pătrunde în româna standard și este generalizată astăzi în toate registrele comunicării, chiar și scrise (în contextele care reclamă/admit forme alocutive). Formația apare frecvent în presa scrisă cu funcție de evocare/chemare la asociere a cititorului reprezentativ (funcție metatextuală). Haideți să lămurim lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
vin din partea vecinătăților lingvistice), fapt care explică frecvența acestora și prezența lor în contexte dintre cele mai variate, îndeplinind funcții dintre cele mai diverse. Cu toate acestea, se pot identifica câteva valori pragmatice mai frecvente ale lui hai(de) în româna actuală. Interjecția hai(de) intră în componeța unor enunțuri ce îndeplinesc, contextual, diverse acte lingvistice din categoria actelor alocutive (cu grade diferite de intensitate directivă)54. Expresii ale ordinului (injonctive) − ordin: Hai, soldați, nu stați ca matzele, raportați! (www.radioguerrilla
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
dacă tot ai pomenit de asta...((urale)) B: Hai, România! (este scandat numele România) (IVLRA: 244) − invitație: Felicitări electronice " invitații " Hai în oraș " (www.e-felicitari.net). 3.2.2. STAI: aspecte definitorii Funcția excesiv-mobilizatoare a lui hai(de) în româna vorbită a determinat dezvoltarea, în aceeași arie lingvistică, a unui element − pereche, dar numai parțial simetric cu cel dintâi, cu funcție temperantă, demobilizatoare. Aceasta revine tipului stai (la imperativ având și valoare de interjecție) − care are funcția de frânare sau
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
comunicare În comunicare formațiunea stai poate avea diferite valori pragmatice, îndeplinind funcția de: − operator de restructurare a ordinii la cuvânt; − marcator discursiv; − conector argumentativ. A. În calitate de operator de restructurare a ordinii la cuvânt, stai este indicele lingvistic prototipic utilizat de româna actuală vorbită în materie de strategie de preluare a dreptului la cuvânt (luând, cel mai adesea, locul formulelor politicoase de cerere a dreptului la cuvânt, de tipul îmi permiteți, mă scuzați, vă rog etc.). Unele intervenții prefațate de stai (puțin
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
nu văd unde ar greși aicea, să spunem ... OP: Nu. A fost prezentat ca analist al Antenei 1! (Antena 1, 17.III.2003). Cu această valoare (asociată lui "dumneavoastră"), formațiunile în discuție, ca și cele cu hai, au pătruns în româna standard fiind generalizate astăzi în toate registrele comunicării, chiar și scrise (în contextele care reclamă/admit forme alocutive). Acestea apar frecvent în presa scrisă cu funcția stilistică de evocare a cititorului reprezentativ (în vederea reflectării comune asupra subiectului tratat): Par să
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
CONCLUZII Analiza efectuată de noi asupra ponderii și funcțiilor comunicative ale interjecțiilor alocutive în limba română actuală permite enunțarea următoarelor constatări: (a) Elementele lingvistice aparținând categoriei alocutivelor în general (și a indicilor interjecționali în special) sunt deosebit de frecvente în uzul românei actuale. Vitalitatea acestor formațiuni (în spațiu și timp) este justificată prin faptul că acestea sunt eficiente în funcționare (formațiunile analizate sunt polivalente, putând îndeplini în comunicare, în afara funcției lor prototipice, și alte funcții derivate contextual din aceasta). (b) Textele recente
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
citare/enumerare sau evidențiază anumite roluri argumentative). Interjecțiile hortative ocupă un loc important între elementele care au funcția de mobilizare și demobilizare verbală: hai(de) este interjecția prototipică a acțiunii lingvistice, stai tinde să devină interjecția prototipică a reacției în româna actuală. Pendularea hai-stai, cu funcție de "solidarizare/disociere", ocupă o poziție pragmatică importantă în exprimarea sintagmei interacționale minimale acțiune/reacție în limba română actuală. 62 1 În cercetarea de față a fost utilizat materialul inclus în CLRA, precum și corpusul personal alcătuit
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
alocutive (conative/ fatice) direcționate către alocutor, utilizate pentru stabilirea și menținerea contactului comunicativ; cf. între altele, Thun (1989) și Wierjbicka (1992). 6 Cf. GALR I: 665. 7 S-a arătat că interjecția constituie un suport verbal în general preferat de româna vorbită pentru exprimarea anumitor sensuri pragmatice (mai ales în unele variante regionale și socio-culturale); cf. Manu Magda (2003a). 8 Pentru o încercare de tipologizare a mobilizării și demobilizării verbale cf. Manu Magda (2003). 9 Categoria alocutivelor de adresare a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
enunțuri esențial exclamative" al interjecțiilor este în general marcat în plan suprasegmental"(GALR II: 969) 30 În opinia Rodicăi Zafiu (2005) "Particula hai − rostită fără pauză, formând o unitate de grup fonetic cu verbul care îi urmează − a devenit în româna actuală vorbită o marcă distinctivă a conjunctivului cu valoare de imperativ, tot așa cum anumite interjecții de adresare au devenit o marcă a vocativului pe care îl însoțesc". În opinia noastră, conjunctivul, prin valoarea sa atenuantă, este un adjuvant al interjecției
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
al unei acțiuni proprii (hai vino - hai să mergem - hai că vin)" (Zafiu 2005) 50 Ibidem. 51 În cazul talk-show-ului, de exemplu, specie mass-media care practică un discurs semiinstituțional (vezi Ilie 2001), utilizând adesea un limbaj familiar, bazat, în cazul românei, pe tipul muntenesc de comportament lingvistic, locul întrebării este luat cel mai adesea de forme declarative de mobilizare verbală. Implicarea locutorului atenuează, în parte, brutalitatea intervenției. T: Haideți, c-am început cu sfârșitul; deja discutăm despre ce ne-așteaptă... după
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
contextuale). În prima parte va fi descrisă situația adverbelor sufixate în -ește (-icește), -mente și -iș (-îș) în dicționare și în corpus, urmărindu-se inventarul, productivitatea și folosirea acestora în cinci tipuri de texte (jurnalistice, literare, științifice, juridice și de română vorbită). În a doua parte vor fi analizate construcțiile lexicale adverbiale de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv 3, arătându-se, de asemenea, frecvența acestora, marcarea stilistică și relațiile de sinonimie în care pot intra. A fost folosit
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
din perioada 1 ianuarie-15 octombrie 2007, în total, 101.278 de articole, iar pentru capitolul 3., din perioada 1-15 octombrie 2007, 5.925 de articole), literare (artistice și eseistice, în total, 19 lucrări), științifice (12), juridice (7) și texte de română vorbită (două corpusuri, IVLRA și CORV, discuții de pe forumuri și romanul Muzici și faze de Ovidiu Verdeș)4. Textele postate pe internet au constituit o sursă importantă pentru dinamica adverbialelor descrise 5. La finalul textului au fost atașate patru anexe
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
teoretic cu procedeele de adverbializare. Frecvența în corpus. 2. DINAMICA ADVERBELOR SUFIXATE DE MOD ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ 2.1. Adverbele în -ește (-icește) 2.1.1. Situația adverbelor în -ește (-icește) în dicționare Inventarul adverbelor în -ește (-icește6) în româna contemporană este redus în comparație cu cel din stadiile mai vechi ale limbii. Dicționarul invers (DI) din 1957 înregistrează 555 de unități în -ește (dintre care 142 în -icește), în timp ce într-o lucrare similară din 2007 (DILR) apar 172 (dintre care 16
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
populare, regionale, familiare, învechite, mărci care le fac, în general, incompatibile cu limbajul științific (și juridic). Puținele adverbe nemarcate sau familiare în -iș (-îș) atestate în corpusul lucrării se găsesc în textele literare și jurnalistice, fiind folosite mai ales în româna vorbită (deși corpusul, prin limitarea lui, nu probează acest fapt). 3. ASPECTE PRIVIND EXPRESIILE LEXICALE ADVERBIALE DE MOD ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ Vor fi descrise în continuare, sub raportul frecvenței și al utilizării în cele cinci tipuri de texte (jurnalistice
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]