6,798 matches
-
Dealul Cătălina, care pro bează marea vechime a localității, importanța ei strategică și economică de a lungul secolelor și mileniilor. Iată și o farfurie smălțuită găsită, probabil, pe locul vechilor case domnești; locul se afla în curtea sătean ului Titirez Ruinele bisericii catolice COTNARIUL ASTĂZI Cotnariul a fost un punct strategic în inima geografică a Moldovei, așezat într un spațiu populat de milenii, așa cum ne demonstrează vestigiile arheologice și documentele din arhivele secolelor XV VIII, cetatea dacică de pe Col ina Cătălina
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cât de îndepărtate ne sunt rădăcinile și privindu-le urmele, simțim un sentiment de mândrie, că suntem de aici, nu veniți din alt e coclau ri asiatice, și ducem mai departe moștenirea neamului nost ru din veci, în veci. Privind ruinele, fiori ne inundă și umbre de viteji ne înconjoară din străfunduri. Acestea ne sunt gândurile pășind pământul Cotnariului și urmele falnicilor înaintași prezentate în câteva imagini mai sus. În rândurile ce urmează, vă voi purta pe aceste urme cu credința
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe aceste urme cu credința că odată și odată, curiozitatea vă va duce pașii pe potecile domnești cu care românii se mândresc : 1. Cetatea de la Cotnari, Dealul Cătălinaʺ, la marginea de NV a satului , sec. II - III Epoca romană; 2 .Ruinele bisericii catolice ʺSf. Mariaʺ, di n Cotnar i, sec. XV Epoca Medievala; 3. Ansamblul medieval ‘’’Curtea Domneasca’’, Cotnari, sec XV. După cum am mai arătat, pe Dealul Cătălina se află o cetate fortificată a traco geților din epoca fierului (secolele IV-II
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vinului lega Cotnariul de Hârlău cuprinzând numeroase obiective istorice. Podu ri de pi atră (sec. 15), o biserică de lemn (sec. 17), beciuri domnești (sec. 15), biserica Domneasca Sf. Parascheva (1493), cti torii al e lui Ștefan cel Mare, apoi ruinele Academiei Latine Despo t Vodă ( sec. 16 ), cetatea traco-getica Catalina (sec. 4-3 î. Hr.), conacul ctitorit de Nestor Ureche (reconstruit de Cantacuzino Pașcanu, 1835), castelul Carjoaia (sec. 18), biserica Zagavia (fosta mânăstire Zagavia, 1624), mormântul Episcopului Amfilohie Hotinul (autorul primului manual
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vestigiile de pe Dealul Cătălina fiind numai câteva exemple. Așadar, pe lângă viile întinse pe sute de hectare, care transformă Cotnariul și celelalte comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită lui Ștefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe vremea lui Despot Vodă sau beciurile domnești din centrul comunei Cotnari. Apoi cetatea traco-getică de pe dealul Cătălina, schiturile Lupărie ori Cotnari sau, trecând peste un pod de piatră de râu, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
potențialului său viticol, a centrului de vinificație reprezentat de Cotnari SA și datorită vestigiilor arheologice și de arhitectură datând din epoca daco-getică și medievală (Fortificația daco-getică de pe dealul Cătălina, lângă Cotnari, unde a ființat un muzeu până în 1992 - ulterior vandalizat; ruinele bisericii catolice de la Cotnari și a „Academiei” lui Despot Vodă, biserica Sf. Paraschiva din Cotn ari, atribuită lui Ștefan cel Mare; ruinele așa-zisei curți domnești, podul de piatră din Cârjoaia atribuită perioadei - Ștefan Cel Mare; Castelul lui Carol al
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și medievală (Fortificația daco-getică de pe dealul Cătălina, lângă Cotnari, unde a ființat un muzeu până în 1992 - ulterior vandalizat; ruinele bisericii catolice de la Cotnari și a „Academiei” lui Despot Vodă, biserica Sf. Paraschiva din Cotn ari, atribuită lui Ștefan cel Mare; ruinele așa-zisei curți domnești, podul de piatră din Cârjoaia atribuită perioadei - Ștefan Cel Mare; Castelul lui Carol al II- lea din dealul Cotn ari. La nivelul comunei Cotnari se poate dezvolta: turismul cultural, turismul științific, turismul de afaceri, turismul ecleziastic
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
este reprezentată prin existența a zece Biserici ortodoxe. Comuna Cotnari deține valori de patrimoniu. Monumente istorice: * Podul de piatră, sat Cârjoaia, comuna Cotnari - sec. XV-lea; * Ansamblul curții domnești, sec al XV-lea, sat Cotnari, cu Biserica Cuvioasa Parascheva și ruinele palatului domnesc - sfârșitul sec. al XV-lea; * Biserica Sf. Nicolae, sat Cotnari, 1617; * Ruinele Bisericii catolice, sat Cotnari, 1561 -1562. Alte instituții importante din comuna Cotnari : * Primăria *Poliția *Oficiul poștal *Kappa - unitate financiară Evenimente locale Ziua comunei Cotnari se sărbătorește
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Monumente istorice: * Podul de piatră, sat Cârjoaia, comuna Cotnari - sec. XV-lea; * Ansamblul curții domnești, sec al XV-lea, sat Cotnari, cu Biserica Cuvioasa Parascheva și ruinele palatului domnesc - sfârșitul sec. al XV-lea; * Biserica Sf. Nicolae, sat Cotnari, 1617; * Ruinele Bisericii catolice, sat Cotnari, 1561 -1562. Alte instituții importante din comuna Cotnari : * Primăria *Poliția *Oficiul poștal *Kappa - unitate financiară Evenimente locale Ziua comunei Cotnari se sărbătorește în prima duminic ă din luna octombrie. Resurse Umane Populația în anul 2007, structura
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-se cont că numai turismul monahal aduce producătorului de vin Cotnari circa un milion de vizitatori pe an); reabilitarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural din comună - cetatea t raco-get ică din sec. IV-II î.e.n., ansamblul Curții Domnești și ruinele Școlii Latine; extinderea rețelei de ferme și gospodării autorizate pentru practicarea agroturismului; disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finanțare ale Uniunii Europene etc. Planul Local de Acțiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Muzeul Viei și al Vinului Un scurt periplu prin celebrele podgorii de la Cotnari trebuie neapărat să se sfârșească cu o vizită la Muzeul Viei și al Vinului, amenajat la câțiva zeci de metri distanță de Biserica Sfântu Gheorghe și de ruinele Curții Domnești, într-o casă din secolul 18 ce se presupune că a aparținut logofătului Tăutu. Piesele din muzeu aduc toate cu această veche îndeletnicire de la ulcele, căzi, butoaie zdrobitori, până la teascuri . Au fost reconstituite în muzeu până și un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Localitatea Cotnari, atestată încă din anul 1448,. Datorită așezarii sale strategice, dealul Cătălina prezintă un interes deosebit pentru cei interesați de trecut. Astfel, în vara anului 1967, o echipă de arheologi, sub conducerea ieșeanului Adrian Florea, a scos la lumină ruinele unei fortărețe datând din secolele V - VI î.e.n. Această fortăreață a fost restaurată și conservată, dar după 1990 nu s au mai făcut reparații și se află într-un stadiu avansat de degradare. În apropierea fortăreței se află pădurea Cătălina
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și se află într-un stadiu avansat de degradare. În apropierea fortăreței se află pădurea Cătălina care se întinde pe zeci de hectare și care este declarată rezervație naturală. Pe malurile erodate de apele pârâurilor din Valea Ungurilor se înalță ruinele vechii biserici catolice const ruită de Despod Vodă între 1561 și 1563. Biserica a ar s în anul 1873. Visà-vis de aceste ruine se află chiliile mânăstirii. Minunata pădure ʺDumbrava Roșieʺ, situată la 4 km de Cotnari, este o adevărată
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și care este declarată rezervație naturală. Pe malurile erodate de apele pârâurilor din Valea Ungurilor se înalță ruinele vechii biserici catolice const ruită de Despod Vodă între 1561 și 1563. Biserica a ar s în anul 1873. Visà-vis de aceste ruine se află chiliile mânăstirii. Minunata pădure ʺDumbrava Roșieʺ, situată la 4 km de Cotnari, este o adevărată atracție pentru viz itatori, atât ca loc de recreere cât și pentru trecutul istoric. Așezare geografică Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticolă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bornă la răscrucea unui drum fă ră de sf ârșit. Răsfoiți aceste scrieri și vă veți înnobila s piritul. Răsfoiți aceste pagini și vă va răsări în suflet dorința să călcați pe urmele domnești din podgoriile Cot narilor. Și lângă ruinele - document viu al viețuirii pe acest pământ binecuvântat, dacă veți avea pe masă și o ulcică cu vestita băutură, veți avea o revelație a comuniunii cu îndepărtatele figuri, ce au privit cândva, ca și dumneavoastră, încântătorul peisaj făcător de minuni
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
casa lui. S au așternut din nou cărării. Pe cuconul Stejărel l a îndepărtat însă de la discuți e o altă arătare a trecutului. Cum ridicaseră panta cu încă câ țiva metri, dintr o vale începură a se iți zidurile unor ruine. - Da măseaua asta stricată o vezi? - Ce măsea, cucoane Stejărel? Te doare vreo u na? - Uite acolo, musiu, nu n gura mea. Despre măseaua ce a de acolo e vorba. Într adevăr, așa cum se profilau ruinele arătate, zidurile exterioare neregulat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se iți zidurile unor ruine. - Da măseaua asta stricată o vezi? - Ce măsea, cucoane Stejărel? Te doare vreo u na? - Uite acolo, musiu, nu n gura mea. Despre măseaua ce a de acolo e vorba. Într adevăr, așa cum se profilau ruinele arătate, zidurile exterioare neregulat sfârtecate de vreme și prinse încă de o negreală a unui foc mai de mult, semănau de-a binelea cu o uriașă măsea stricată. - O văd, cucoane Stejărel. - E, ceea ce mai vezi, e tot ce a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
picuim d in apelul adresat țării în septembrie 1936 : „Cotnarii, care au avut cândva, în strălucita domnie a lui Ștefan cel Mare, șosele, poduri de piatră, ca nalizare , iar altădată în vremea lui Despod-Vodă, școli și Universitate, acum sunt o ruină. Drumuri proaste și impracticabile, n-avem măcar o școală de vinificație, n-avem o casă de sfat pentru a discuta nevoile comunei. Vrem să salvăm Cotnariiʺ . Apelul a fost semnat până și de un cunoscut savant american, dr. Haven Emerson
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai dulce decât toamna La umbra verde de platan Să bei într-un condur de doamnă Un vin de patruzeci de ani.” Dar scriind despre Cotnari, poeții nu au în vedere doar vinul ce l-a făcut celebru. Acolo sunt ruine de cetate dacică, acolo sunt ctitorii a măritului Ștefan, acolo, nu departe, au tras la jug polonii invadatori, puși să sădească o pădure de stejar (Dumbrava roșie). Acolo, de calci cărările istorice ai onoarea și prilejul să ți se lipească
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cătăl inei, de care, deși istoria nu pomenește, tradiția ne spune că se nu mește astfel de pe numele unei prințese române, care scăpase de o năvală dușmănească în vârful lui, unde, făcând șanțuri și baterii, se apără cu slugile sale; ruinele poliției (oraș ului) Co tnari, unde un domn (Iacov), a întemeiat o universitate vest ită pe a cele vremi; două biserici, una ortodoxă, alta catolică, zidită de doi prinți români; beciuri gigantice, pre care, oricât s-a încercat ciocanul vandalilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dreapta ulița care dădea în oraș, numită Ulița Mare. Aceasta străbătea târgul de la sud la nord, trecând un mic pripor. Imediat în dreapta erau amplasate curțile domnești, ridicate în timpul lui Alexandru cel Bun și întărite de Ștefan cel Mare, acum numai ruine. Din ele târgoveții scoteau piatra și cărămida pentru construirea noilor case. Tot pe Ulița Mare, mai la deal, se ridica Biserica lui Ștefan cel Mare, cu turlele crăpate de cutremure, dar încă zvelte și impunătoare, amintind de trecutul de luptă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
spre clădire spitalului cu anume condiție să fie scutit de imbotic numai în cât timp clădirile de pe el vor fi afectate la ținerera spitalului și îngrijirea bolnavilor, pentru care a dat în ajutor și materialul ce s-a scos din ruinele caselor ce se aflau pe acel locu. Art. 3. Îndestrarea spitalului de astădzi cu toate ustensilele, hainele, garderoba și în sfârșitu tote obiectele cuprinse în încăperile și îngrăditura spitalului după anume inventar iscălit de mine, sunt făcute parte cu a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
mai rămâne după pieirea ființei și după pierderea lucrului drag, singure, fragile și vii, imateriale și persistente, doar mirosul și farmecul lui sunt nemuritoare, precum sufletele, și rămân să se caute, să se aștepte, să spere și să rătăcească pe ruinele amintirii, purtând pe aripi picături impalpabile și înălțând imensul monument al neuitării.” (Marcel Proust) Un parfum agreabil, adecvat fiecărei persoane în parte a devenit o cerință a codului bunelor maniere. Parfumul devine tot mai mult o necesitate, și nu un
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
despre care vorbim a adus cele mai mari schimbări în arhitec‑ tură, pentru că arhitectul trebuia să cunoască regulile ordinelor antice, ale proporțiilor corecte ale coloanelor și antablamentelor 24 dorice, ionice și co‑ rintice, de asemenea trebuia să fie familiarizat cu ruinele clasice. Adevărata preocupare dar și ambiție a unui arhitect din timpul Renașterii era să gândească și să realizeze un edificiu în afara oricărei idei de utilitate, fiind preocupat doar de frumusețea proporțiilor, armonia spațiului interior și măreția ansamblului. Aceste idei au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
familia Medici fusese temporar exclusă) în Bologna, unde între anii 1494‑1495 a executat numeroase statuiete din marmură pentru biserica San Domenico. Din Bologna, Michelangelo a ajuns în Roma unde a putut examina multe statui clasice, nou descoperite, și multe ruine. În următoarea perioadă a început seria de sculpturi la scară mare, cum ar fi cea a lui Bacchus (una dintre puținele lucrări de natură păgână). Cam în același timp, Michelangelo a realizat sculptura numită Pietà. Originalul se află în prezent
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]