4,744 matches
-
cu poeme, proză, recenzii, tablete și traduceri la "Convorbiri literare", "România literară", "Vatra", "Cronica", "Dialog", "Contrapunct", "Contrafort", "Sud-Est", "Dilema", "Timpul", "Observator cultural", "Viața românească", "Monitorul", "Ziarul de Iași". Cărți de versuri: Măceșul din magazia de lemne, Editura Junimea, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Editura Junimea, Iași, 1986; Tabieturile nopții de vară, Cartea Românească, București, 1989; Existență acută, Cartea Românească, București, 1994; Blanc, Editura Vinea, București, 2000; Ultima patrie, Editura Paralela 45, Pitești, 2007; Areal, antologie de poezie 1982-2007, Editura Paralela 45
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poem despre dragoste (II). Calitățile majore ale poeziei de debut scrise de Mariana Codruț (prospețimea și delicatețea imaginilor, acuratețea desenelor care instituie un real modelat după chipul propriei sensibilități poetice, austeritatea expresiei) vor trece și în cărțile următoare ale poetei, Schiță de autoportret (Editura Junimea, Iași, 1986) și Tabieturile nopții de vară (Cartea Românească, București, 1989). Poemele incluse în acestea din urmă, mai cizelate și mai combative, exploatează îndeosebi problematica atât de ofertantă a crizei interioare. Aceasta își asociază stările obișnuite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din prelucrarea "aventurii în plan conceptual, poetic și existențial a cuvântului", așa cum crede Rodica Draghincescu; existau suficiente arte poetice și în primele trei cărți ale Marianei Codruț (cuvintele, despre poezie, exorcism pentru un cuvânt magic, poemul, poetul și plăsmuirile sale, schiță de autoportret), și toate articulau o viziune coerentă asupra cuvântului ca esență organică ori alteritate a ființei: "poezia e spaima/ care-ti izbește violent/ sângele în artere/ când/ brusc trezit în miez/ de noapte ai impresia/ că te privește cineva
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poeziei sale; Mariana Codruț refuză, categoric, într-adevăr, dulcegăriile feminine, cochetăriile jocului de-a vulnerabilitatea sau exhibarea frustrărilor de gen. Dur, tăios deci... viril verbul ei sancționează fără drept de apel excesul de subiectivitate forțată. Profilul pe care și-l schițează preferă, dimpotrivă, accentul forței brute, deși una dintre obsesiile ce revin în carte este precaritatea propriului chip: "cum merg,/ de departe semăn totuși/ cu un buldozer. așa îmi spun/ ca să mă simt a naibii,/ ca să nu mi se-audă ticăitul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
același plan cu Zenovie se mai află doi martori și povestitori: tatăl său vitreg, tâmplarul de sicrie Semproniu, și negustorul de antichități Petru Cain, raisonneur-ul istorisirii. În jurul acestui fir epic se țese o plasă de depoziții, relatări, confesiuni, bârfe, impresii, schițând traseul unor destine colaterale - unele memorabile, altele nu - și evocând mediul abrutizant de provincie, nivelator și refractar la dramele morale. Cartea lui U. a avut un răsunet critic binemeritat, autorul ieșind în lume în compania lui Florin Sicoie și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
ocrotită de arcadele aripilor ei subțiri, străvezii, aidoma unei broderii sparte. Piatra docilă s-a mlădiat parcă sub degetele arhitectului, lăsîndu-se plămădită, dacă ne putem exprima astfel, după capriciile fanteziei sale. Cu greu ți-ai putea închipui cum au fost schițate planurile și în ce cuvinte li s-a explicat muncitorilor ce aveau de făcut; întreaga alcătuire pare un gînd fugar, o reverie scînteietoare care dintr-o dată ar fi prins viață, un vis întrupat. Cinq-Mars urca încet treptele late ale scării
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
noroc, spunea ea, și așa a avut destule necazuri în casă. Văzui atunci un păianjen mai mic cum alerga în jurul pînzei. Era un mascul. Cu multe precauții se urcă pe pînză și se îndreptă prudent spre mijlocul acesteia. De cum femela schița cel mai mic gest el bătea repede în retragere, aștepta puțin, apoi își relua încercarea de apropiere. Într-un tîrziu, femela, ghemuită așa mare cum era în mijlocul pînzei, păru să-l încurajeze. Stătea nemișcată. Masculul scutură mai întîi ușor și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
încurajeze. Stătea nemișcată. Masculul scutură mai întîi ușor și apoi din ce în ce mai tare un fir de pînză care începu să vibreze. Iubita lui tot nu mișca. El alergă repede spre ea, dar nu fără oarecare prudență. Femela îl primi fără să schițeze vreun gest de respingere și se abandonă îmbrățișării acestuia. Timp de cîteva minute, rămaseră așa nemișcați, suspendați amîndoi, acolo, în mijlocul pînzei de păianjen. Apoi, puțin cîte puțin, masculul slăbi ușor strînsoarea. Ai fi spus că voia să se retragă fără
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
caracteristicile ei de „celulă excitabilă”, în care stimulul (excitația) este reprezentat de creșterea glicemică, iar finalitatea excitației (răspunsul) este reprezentat de eliberarea de insulină. Henquin (82), unul din oamenii de știință ce au dedicat decenii de cercetare acestei celule, a schițat și secvențele funcționale ale insulinosecreției: intrarea glucozei în celulă prin difuziune facilitată; activarea glucokinazei; fosforilarea glucozei și declanșarea glicolizei anaerobe și apoi aerobe (oxidative) în ciclul Krebs; creșterea raportului ATP/ADP; închiderea canalelor KATP; depolarizarea membranei celulare; deschiderea canalelor CaVOLT
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
a numit „cascada factorilor de transcripție”. Aproximativ 6% din capacitatea de codificare a genomului uman este dedicată factorilor de transcripție care recunosc secvența DNA specifică. Diferiții stimulatori și represori creează impresia unui haos informațional total. Din acest haos însă se schițează comenzile finale care în mod secvențial și specific, la timp și în intensitate adecvată, conduc la producția de insulină necesară menținerii proceselor metabolice specifice. Deși genele și proteinele lor codate variază mult ca mărime, un mRNA uman are circa 2
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
canalului, conducând la o închidere sau, dimpotrivă, la deschiderea lui, după caz. Trebuie menționat că insulinosecreția stimulată de glucoză implică două căi majore, dintre care una este dependentă de canalele KATP, iar alta independentă de ele. Cea dependentă este cea schițată în paragraful anterior și se caracterizează printr-un paralelism remarcabil între creșterea glicemică (între 5,5 și 10 mmol/l) și activarea canalelor KATP, creșterea i.c. a concentrației de Ca+2 și descărcarea electrică ciclică. O a doua cale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
în organele țintă. În cazul insulinei, caracterul pulsator al secreției influențează în primul rând funcțiile glicogenogenetică/glicogenolitică a ficatului, organ care folosește ~ 50% din insulina produsă în pancreas. De altfel, caracterul pulsator al insulinei este atenuat în ficat, fiind numai schițat în periferie. Mai multe aspecte ale funcției β-celulare se caracterizează prin oscilații: glicoliza și concentrațiile metaboliților intermediari, generarea moleculelor de ATP (167), potențialul de membrană și mai ales concentrația intracelulară a Ca+2 (162). Aceste oscilații sunt sincrone cu pulsațiile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
se manifesta în teoria și practica educației este faptul că, în 1896, un tînăr om de știință american OSKAR CHRISMAN dă unei teze de doctorat, prezentate la Universitatea din Jena, titlul de Paidologie. Entwarf zu einer Wissenschaft des Kindes (Paidologie. Schiță pentru o știință a copilului). În această lucrare, O. Chrisman cercetează următoarele teme: I. Copilul în istorie; II. Copilul de azi; III. Un curs pedologic de laborator. 1. Cîteva indicații practice. 2. Aparatele. 3. Măsurări. 4. Observații. 5. Experiențe: a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în ceea ce privește instruirea școlarilor de vîrstă mică; ea nu poate constitui însă o temelie trainică pentru un amplu sistem paideutic. Această slăbiciune apare evidentă, mai ales, cînd este vorba de educația morală, domeniu în care, de altfel, Claparède se limitează să schițeze cîteva idei, în care mai mult critică școala tradițională decît să formuleze o teorie nouă. 4.4. Interesul copilului criteriu principal în organizarea conținutului și desfășurarea instrucției Arătîndu-se, de la începutul activității sale, deschis față de tendințele și ideile noi din domeniul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de ansamblu a personalității. Apoi s-a încercat să se determine momentele psihogenezei reprezentărilor, noțiunilor, atitudinilor, sentimentelor, convingerilor, aspirațiilor morale și particularităților individuale și de vîrstă ale genezei și devenirii morale a personalității. În sfîrșit, pe această bază, s-au schițat procedee operative de acțiune pedagogică în școală pentru creșterea eficienței educației morale. Demersul analitic se desfășoară astfel încît să convingă despre posibilitățile de trecere de la "învățare" la "autoînvățare", de la educația morală dirijată la autoeducarea și autoperfecționarea morală, stadiu în care
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
același timp surprinzătoare și semnificativă. Lupasco scrie, încîntat: "Această carte care se vrea, de la primele pagini, "o propedeutică la o filosofie a odihnei", nu vă lasă deloc să respirați. Totul e dens și rapsodic. Nu putem prin urmare [...] decît să schițăm o polemică în jurul a ceea ce se reclamă deja de la polemică. [...] polemica domnului Bachelard ține mai degrabă de Baletul rus decît de Curtea cu juri". Unde este fondul problemei? Lupasco o spune fără ocolișuri: "O valoare existențială, care nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
and Sanity (Știință și Sănătate), The International Non-Aristotelian Library Publishing Company, Lakeville, Connecticut, 1958 (prima ediție datează din 1933); a se vedea și Gaston Bachelard, La Philosophie du non. Essai d'une philosophie du nouvel esprit scientifique (Filosofia lui NU. Schiță de filosofie a noului spirit științific), PUF, Paris, 1940, Ch. La Logique non-aristotélicienne (Logica non-aristotelică), pp. 127-134. 4 Georges Mathieu, L'Abstraction prophétique (Abstracția profetică), Gallimard, " Idées", Paris, 1984, p. 83 ; a se vedea și pp. 63, 85-86, 89, 91
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
humaine (Fizica atomică și cunoașterea umană), Paris, Gauthier-Villars, 1961, pp. 66-67. 21 Gerald Holton, L'Imagination scientifique (Imaginația științifică), Paris, Gallimard, 1981, pp. 98-99. 22 Ludovic de Gaigneron, Du Métaphysique au physique. Essai de réalisme transcendant (De la metafizic la fizic. Schiță de realism transcendent), Paris, Le Cercle du Livre, 1958, p. 161. 23 Stéphane Lupasco, Psychisme et sociologie (Psihism și sociologie), Paris, Casterman, 1978, p. 10. 24 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit., pp. 19-20. 25 Ibid., pp. 66, 72, 35
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sînt parte integrantă a acestei bucle, care conturează "concertul european". Menținerea buclei presupune însă un minimum de reguli recunoscute și acceptate de către beligeranți: "dreptul neamurilor" (jus gentium), care începînd de la sfîrșitul se-colului al XVII-lea formulează dreptul națiunilor și schițează un drept internațional public; limitarea războaielor la luptele dintre armate și la spolierile locale. Războiul nu are încă de-a face nici cu popoarele, nici cu indivizii, nici cu mărfurile, care circulă în mod relativ liber. La sfîrșitul secolului al
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Ce înseamnă spiritul său? Libertatea sa? Rațiunea sa? Putem să nu acordăm valoare omului? Putem ocoli un mit și o religie a omului? Oare asta nu ar însemna un regres către vechiul Umanism? Nu pot face altceva aici decît să schițez un punct de vedere propriu, expus în altă parte 18: este posibilă definirea științifică a noțiunilor de subiect și de autonomie, nu din perspectiva suverană a filozofilor Spiritului sau ai Ego-ului, ci în strînsă relație cu condițiile lor de apariție
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
convenabil. Dar e un câștig, un mare câștig, la fel de mare ca și prețul plătit pentru el. Să facem astfel ca noile instituții să asigure o democrație autentică și prin aceasta cele mai bune șanse de dezvoltare a societății noastre. Programul schițat de Frontul Salvării Naționale e o bună platformă și sunt prea bucuros, ca istoric și ca cetățean, că ea ne oferă nu numai șansa redresării din marasmul în care ne-a aruncat o îndelungată și sângeroasă dictatură, dar și posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
drepturi, adică a-i asigura putința comunicării, a difuziunii roditoare, e mai ales acum o nevoie ce decurge din noile eforturi ale cunoașterii de sine. Clipa de față favorizează o integrare nestânjenită a trecutului. Dacă în deceniul șapte, când se schița o vagă liberalizare, recuperările mergeau selectiv și programat spre trecut, îndeosebi spre acele date ale trecutului care puteau fi prinse în noul discurs al puterii, acum se poate vorbi de recuperări multiple, care să îmbrățișeze integral durata românească. Cartea albă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
N-a ajuns totuși să scoată revista decât la 19 martie, cum se poate afla dintr-o misivă către C. Hurmuzachi, scrisă "în mijlocul teascurilor și al zețarilor". Avea acum, sprijinit de mitropolitul Veniamin, editură și tipografie proprie, pe seama cărora a schițat un întreg program de publicații istorice, literare și de altă natură. "Novitatea cea mai de căpetenie", după propria lui expresie, era însă Dacia literară. Ce ne poate spune azi programul acestei reviste? Azi, ca și acum un secol și jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
oricând, cu speranța redusă sub cota minimă, cu o vădită incapacitate de a ieși din impas, nimic mai instructiv și mai reconfortant decât să ne întoarcem la marile modele de conduită. Scriam mai demult despre strategia melioristă pe care o schița A. D. Xenopol cu prilejul serbării de la Putna, atunci când splendida lui generație se afla încă la început de drum și convenea asupra atitudinii sociale pe care urma să o asume. Ar fi util acum să aruncăm o privire asupra acestui demers
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
efort cognitiv, însușiri de divinizație și de poezie a stilului. O asemenea viziune îl apropie pe N. Iorga de Michelet, dar și de unele tendințe mai recente. Ea l-a condus din capul locului la revizuiri semnificative. În 1913, a schițat deja, la Congresul internațional de la Londra, Les bases necessaires d'une nouvelle histoire du moyen-âge. Trei ani mai târziu, iniția același lucru, fie și ca "nespecializat", pentru istoria antică. Totul trebuia regândit și în consecință a făcut el însuși, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]