4,516 matches
-
Târgu Bujor Liești comuna Liești Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Bolintin-Vale orașul Bolintin-Vale Comana comuna Comana Gorj Târgu Jiu municipiul Târgu Jiu Târgu Cărbunești orașul Târgu Cărbunești Novaci orașul Novaci Motru municipiul Motru Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc Toplița municipiul Toplița Gheorgheni municipiul Gheorgheni Hunedoara Deva municipiul Deva Hunedoara municipiul Hunedoara Petroșani municipiul Petroșani Orăștie municipiul Orăștie Brad municipiul Brad Hațeg orașul Hațeg Ialomița Slobozia municipiul Slobozia Urziceni municipiul Urziceni Fetești municipiul Fetești Iași Iași municipiul Iași Pașcani
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
a limbii române (în care cuvintele "bătaie" și "bătălie" sunt asemănătoare). Dialectele ceangăilor moldoveni sunt răspândite mai ales în județele Bacău, Neamț, Iași și Vrancea, fiind vorbite de circa 62.000 de persoane. Fonetismul prezintă asemănări cu graiurile ardelene și secuiești, de exemplu tratarea vocalei "o" (înlocuită cu ). Lexicul se caracterizează prin lipsa cuvintelor intrate în limba maghiară în perioada „înnoirii limbii” (secolul al XIX-lea), prin prezența multor cuvinte formate pe teren propriu și prin numeroase împrumuturi din limba română
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
prin lipsa cuvintelor intrate în limba maghiară în perioada „înnoirii limbii” (secolul al XIX-lea), prin prezența multor cuvinte formate pe teren propriu și prin numeroase împrumuturi din limba română. În structura gramaticală este de menționat păstrarea, ca în graiurile secuiești, a timpurilor trecute corespunzătoare perfectului simplu și mai-mult-ca-perfectului: "mene" ’merse’, "kére" ’ceru’, respectiv "ment vala" ’mersese’, "kért vala" ’ceruse’. Se deosebesc două subgrupuri de graiuri: Fonetismul lor se caracterizează prin așa-numita „vorbire sâsâită”, adică "s" este apropiat de "sz
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
aproape identic cu cel al ceangăilor de Nord, cu diferența că se simte influența ceangăilor vorbitori de dialectul ceangău-secuiesc. Cea mai mare parte a ceangăilor de sud (cca 70% din numărul total al vorbitorilor de lb. maghiară) aparține la grupul secuiesc al ceangăilor ("székelyes csángók"). Între variantele dialectului ceangău-secuiesc se observă asemănările cu diferite dialecte secuiești și o accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și în cultura ceangăilor secuiești se simte o influență puternică secuiască. Acest grup a ajuns în Moldova
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
vorbitori de dialectul ceangău-secuiesc. Cea mai mare parte a ceangăilor de sud (cca 70% din numărul total al vorbitorilor de lb. maghiară) aparține la grupul secuiesc al ceangăilor ("székelyes csángók"). Între variantele dialectului ceangău-secuiesc se observă asemănările cu diferite dialecte secuiești și o accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și în cultura ceangăilor secuiești se simte o influență puternică secuiască. Acest grup a ajuns în Moldova mai târziu decât vorbitorii dialectului vechi, și este mai puțin asimilat și izolat lingvistic decât
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
70% din numărul total al vorbitorilor de lb. maghiară) aparține la grupul secuiesc al ceangăilor ("székelyes csángók"). Între variantele dialectului ceangău-secuiesc se observă asemănările cu diferite dialecte secuiești și o accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și în cultura ceangăilor secuiești se simte o influență puternică secuiască. Acest grup a ajuns în Moldova mai târziu decât vorbitorii dialectului vechi, și este mai puțin asimilat și izolat lingvistic decât celălalt. Ceangăii secuiești trăiesc în valea râurilor Siret ("Szeret"), Tazlău ("Tázló") și Trotuș
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
de lb. maghiară) aparține la grupul secuiesc al ceangăilor ("székelyes csángók"). Între variantele dialectului ceangău-secuiesc se observă asemănările cu diferite dialecte secuiești și o accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și în cultura ceangăilor secuiești se simte o influență puternică secuiască. Acest grup a ajuns în Moldova mai târziu decât vorbitorii dialectului vechi, și este mai puțin asimilat și izolat lingvistic decât celălalt. Ceangăii secuiești trăiesc în valea râurilor Siret ("Szeret"), Tazlău ("Tázló") și Trotuș ("Tatros, Tatáros"). În timpul cercetărilor sale (între
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și în cultura ceangăilor secuiești se simte o influență puternică secuiască. Acest grup a ajuns în Moldova mai târziu decât vorbitorii dialectului vechi, și este mai puțin asimilat și izolat lingvistic decât celălalt. Ceangăii secuiești trăiesc în valea râurilor Siret ("Szeret"), Tazlău ("Tázló") și Trotuș ("Tatros, Tatáros"). În timpul cercetărilor sale (între 1992 și 1996) etnograful Vilmos Tánczos a găsit în 72 sate 44.565 persoane care au mai vorbit ungurește dintr-un număr total de
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
romano-catolici. Între comunitățile cercetate a găsit 8 sate în care toată populația romano-catolică știe ungurește (și vorbește această limbă și acasă) și încă 17 sate unde mulți copii știu și limba maghiară. Deși sunt mai puțin asimilați lingvistic, nici ceangăii secuiești nu au sentimente puternice naționale, comunitățile lor izolate nefiind influențați în trecut de curentele naționalismului european, iar identitatea lor este mai degrabă o identitate așa-zis locală, bazată pe apartenența la cultul romano-catolic și pe dialectul comun. În ciuda faptului că
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
și pe dialectul comun. În ciuda faptului că în marea majoritate nu se declară maghiari, de aici provin cele mai multe cereri pentru introducerea limbii maghiare (ca subiect facultativ) în educație și pentru slujbă maghiară în biserici. Cea mai numeroasă comunitate al ceangăilor secuiești trăiește la Luizi-Călugăra ("Lujzakalagor"), unde în 1992 s-au găsit 4.700 vorbitori de limba maghiară (90% dintre romano-catolici, respectiv 89% din populația totală). Cea mai puternică comunitate însă este considerat cea din Pustiana ("Pusztina"), unde există și o casă
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
al Ungariei (patronul bisericii din sat fiind Sfântul Ștefan). În multe localități există învățământ în limba maghiară (extrașcolar sau facultativ în școală). Majoritatea celor peste 1.500 de elevi care învață maghiară în școală sau în grup extrașcolar sunt ceangăi secuiești. Ceangăii ghimeșeni ("gyimesi csángók") trăiesc în Munții Ciucului și în valea Trotușului în 3 comune (alcătuite din 21 localități), dintre care 2 (respectiv 15 sate) se află în Județul Harghita și 1 (alcătuit din 6 sate) se află în Județul
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
în Județul Harghita și 1 (alcătuit din 6 sate) se află în Județul Bacău. Cele trei comune ale ceangăilor ghimeșeni sunt: Ghimeș-Făget ("Gyimesbükk"), Lunca de Sus ("Gyimesfelsőlok") și Lunca de Jos ("Gyimesközéplok"). Dialectul ceangău ghimeșean este o variantă al dialectului secuiesc din Ciuc. Ghimeș-Făget este singura comună din Județul Bacău unde există școli cu limba de predare maghiară. Deși în regimul comunist predarea în limba maghiară era interzisă și aici, după 1990 pedagogii maghiari au reușit să reînființeze clasele maghiare, iar
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
bisericile romano-catolice se celebrează (și) slujbă maghiară, deoarece comunitatea aparține la Arhidieceza de Alba Iulia în cadrul căreia fiecare naționalitate are posibilitatea să participe la slujbă celebrată în limba maternă. Vorbesc un dialect al graiului de Ciuc al grupului de grai secuiesc. Ceangăii din Țara Bârsei (în maghiară: "hétfalusi csángók") trăiesc în Județul Brașov și sunt descendenții diferitor grupuri secuiești. Ca urmare, dialectul lor aparține graiului secuiesc. Ceangăii din Țara Bârsei au posibilitatea de a învăța în limba maternă (de la grădiniță până la
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
naționalitate are posibilitatea să participe la slujbă celebrată în limba maternă. Vorbesc un dialect al graiului de Ciuc al grupului de grai secuiesc. Ceangăii din Țara Bârsei (în maghiară: "hétfalusi csángók") trăiesc în Județul Brașov și sunt descendenții diferitor grupuri secuiești. Ca urmare, dialectul lor aparține graiului secuiesc. Ceangăii din Țara Bârsei au posibilitatea de a învăța în limba maternă (de la grădiniță până la universitate) și să participe la slujbe maghiare (fiind luterani sinodo-presbiterieni), deși astăzi sunt deja în minoritate pe plan
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
celebrată în limba maternă. Vorbesc un dialect al graiului de Ciuc al grupului de grai secuiesc. Ceangăii din Țara Bârsei (în maghiară: "hétfalusi csángók") trăiesc în Județul Brașov și sunt descendenții diferitor grupuri secuiești. Ca urmare, dialectul lor aparține graiului secuiesc. Ceangăii din Țara Bârsei au posibilitatea de a învăța în limba maternă (de la grădiniță până la universitate) și să participe la slujbe maghiare (fiind luterani sinodo-presbiterieni), deși astăzi sunt deja în minoritate pe plan local. Vorbesc un dialect apropiat de graiul
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
a învăța în limba maternă (de la grădiniță până la universitate) și să participe la slujbe maghiare (fiind luterani sinodo-presbiterieni), deși astăzi sunt deja în minoritate pe plan local. Vorbesc un dialect apropiat de graiul de Trei Scaune al grupului de grai secuiesc. La Roma, în cetatea Sfântului Petru, Vaticanul publică revista Culturi și credință ("Culture e fede"). Cultura populară și limba veche a catolicilor din Moldova au o valoare mare pentru Europa - acesta este mesajul unui articol din revistă. Printre obiectivele primordiale
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
și 5% ca a doua limbă) și 5% au un vocabular pasiv, procentul total celor care înțeleg limba maghiară fiind 13%. Tánczos a observat mari diferențe și între diferitele grupuri ceangăiești, cele mai asimilați fiind ceangăii de nord, pe când ceangăii secuiești sunt mai puțin asimilați. Ca urmare putem afirma, că cea mai arhaică variantă a limbii maghiare (dialectul vechi de nord) este pe cale de dispariție, deoarece nu mai există nici o comunitate în care tinerii (15-29 ani) sau copiii ar mai înțelege
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
ceangăilor de nord doar bătrânii peste 60 de ani vorbesc limba maghiară ca limbă maternă și doar adulții peste 45 ani o folosesc ca a doua limbă. Ceangăii de sud sunt mai puțin asimilați, mai ales cei care vorbesc dialectul secuiesc. În unele sate locuite de ceangăi secuiești chiar și copiii mai mari (peste 10 ani) vorbesc bine ungurește. În sensul larg al cuvântului numărul ceangăilor este de 300-350.000. Aceste estimări se referă la numărul total al catolicilor (și al
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
de ani vorbesc limba maghiară ca limbă maternă și doar adulții peste 45 ani o folosesc ca a doua limbă. Ceangăii de sud sunt mai puțin asimilați, mai ales cei care vorbesc dialectul secuiesc. În unele sate locuite de ceangăi secuiești chiar și copiii mai mari (peste 10 ani) vorbesc bine ungurește. În sensul larg al cuvântului numărul ceangăilor este de 300-350.000. Aceste estimări se referă la numărul total al catolicilor (și al ortodocșilor cu origine catolică) și sunt mai
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
Aiud și anumite părți a raioanelor Târnăveni și Mediaș). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele (interbelice) Alba și Sibiu, din comitatele (antebelice) Alba de Jos și Sibiu, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului și Scaunul Săsesc al Sebeșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din părți a mai multor zone etno-folcorice distincte: Țara Moților, Țara Mocanilor, Secuimea și Pământul crăiesc. Reședința județului este municipiul Alba Iulia
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
Cluj (din raioanele Cluj, Huedin, Dej, Gherla și Turda). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele (interbelice) Cluj, Turda și Someș, din comitatele (antebelice) Cluj, Turda-Arieș și Solnoc-Dăbâca, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din mai multe zone etno-folcorice distincte (Țara Moților, Țara Călatei, etc.) la care se adaugă Zona Metropolitană Cluj-Napoca. Numele de "Cluj" provine din latinescul "Castrum Clus", folosit
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
fost înființat în anul 1968, după desființarea Regiunii Autonome Maghiare. Cea mai mare parte a teritoriului județului a făcut parte în perioada interbelică din județul Trei Scaune, cu reședința la Sfântu Gheorghe, și din județul Odorhei, cu reședința la Odorheiu Secuiesc. se află situat în centrul României, în partea internă a Carpaților de Curbură. Județul Covasna se învecinează în est cu județul Bacău și județul Vrancea, în sud-est cu județul Buzău, în sud-vest cu județul Brașov iar în partea de nord
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
vechi timpuri, începând încă din paleolitic, după cum o dovedesc săpăturile arheologice făcute la Lădăuți, Sita Buzăului sau Valea Brădetului. Trecerea la neolitic începe cu purtătorii "culturii Storcevo-Criș", cea mai mare densitate a descoperirilor acestei culturi este atestată în Depresiunea Târgu Secuiesc (Leț). După "cultura Storcevo-Criș" o largă răspândire va cunoaște în această parte a Transilvaniei, "cultura Boian", urmată de "cultura Precucuteni" care după toate probabilitățile se naște în aria Carpaților Răsăriteni, zona de confluență a "culturii Boian" și a ceramicii liniare
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
și Malnaș în tratamentul unor boli digestive, boli de nutriție și boli cardiovasculare. Un rol important în economia județului îl au: industria constructoare de mașini și echipamente agricole (Sfântu Gheorghe); industria de prelucrare a lemnului și confecționarea de mobilier (Târgu Secuiesc); industria textilă, de confecții și tricotaje; industria alimentară prin prelucrarea cărnii și a laptelui; agricultura prin exploatarea terenurilor și creșterea animalelor; turismul etc. Județul Covasna, cel mai mic din România ca număr de locuitori, a fost un reper pentru industria
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
avut un rulaj total de 0,9 mld. euro. În anul 2004, Zona Covasna-Harghita concentra cele mai multe firme implicate în industria confecțiilor din țară. În 2001, chiar, ambasadorul de atunci al Statelor Unite, James Rosapepe era impresionat de faptul că zona Târgu Secuiesc deține supremația mondială în ce privește numărul de pantaloni pe cap de locuitor. "Ar trebui ca locul să se numească "Valea Pantalonilor", afirma ambasadorul, făcand analogie la celebrul "Silicon Valley" din California. Județul Covasna este compus din 2 municipii, 3 orașe și
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]