7,439 matches
-
aleg dintre voi pe cei care sunt mai ageri. Dar iată care e taina: stăpânii mi-au spus că, pe cei pe care nu-i voi socoti ageri și buni de muncă, îi vor ucide. Și am venit să mă sfătuiesc eu voi, să vă întreb: e mai bună moartea sau e mai bună robia? Căci altă ieșire nu aveți. Dacă eu mi-aș curma viața, cum m-am gândit s-o fac, s-ar găsi altul să aleagă. Ar alege
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
spus că nu știu unde să te mai caut. Du-te repede la el! Tocmai acum Auta ar fi avut nevoie mai mult ca oricând să rămână singur cu sine. Dar Puarem era mânios. Trebuia să se ducă la el, în loc să se sfătuiască... Dar cu cine să se sfătuiască sau cine i-ar putea da răspuns la asemenea întrebări chinuitoare și noi? Dacă ar fi acum în Atlantida, poate că numai Marele Preot ar fi în stare să găsească în mintea lui adâncă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
caut. Du-te repede la el! Tocmai acum Auta ar fi avut nevoie mai mult ca oricând să rămână singur cu sine. Dar Puarem era mânios. Trebuia să se ducă la el, în loc să se sfătuiască... Dar cu cine să se sfătuiască sau cine i-ar putea da răspuns la asemenea întrebări chinuitoare și noi? Dacă ar fi acum în Atlantida, poate că numai Marele Preot ar fi în stare să găsească în mintea lui adâncă măcar un crâmpei de lămurire. Pe când
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
se schimbă numaidecât. Sclavul se uită acuma rugător. Preotul înțelese și clătină din cap. - Nu! Pietrele sunt departe; câteva zile de mers, și noi plecăm mâine. Auta se întristă și lăsă ochii în pământ. Tefnaht zâmbi sau rânji. - Nu te sfătuiesc să pleci fără încuviințare: dincolo de marginea taberei te va aștepta moartea. Sclavul își ridică atunci fruntea, strivindu-și între buze un surâs. - Stăpânul meu n-are de ce să se îngrijoreze. Nu mai pot să doresc pustiul după cărțile de la Piscul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
otrăvită cu întrebări la care nu poate răspunde nimeni! Nu uita că ești un rob mai fericit decât toți robii și chiar decât mulți oameni liberi. Mulțumește-te cu ce ai, ca să nu pierzi într-o zi totul. Eu te sfătuiesc, pentru că nu ești neînțelept, să-ți alegi clipa cea mai fericită din viața ta și las-o să te desfăteze. - Clipa cea mai fericită, stăpâne, este aceea care încă n-a fost. - Mai bine ți-ai fi ales o sclavă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lăsa să iasă din ei nimic. - Nu știu la ce să mă gândesc, stăpîne! zise sclavul. - N-ai întrebat pe nimeni? - Numai pe înțeleptul Tefnaht. Privindu-l cu aceiași ochi nemișcați, Marele Preot spuse domol. - Și înțeleptul Tefnaht te-a sfătuit să te mulțumești cu ceea ce este la îndemînă, pe pământ. Auta îl cunoștea bine. Totuși, poate fiindcă nu-l văzuse de mult, rămase mirat și tăcut. Marele Preot se aplecă ușor și-i mângâie sclavului tâmpla cu degetele. Cu toate
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
buni pentru străjile de noapte. Acela pesemne a adormit, ori l-au sugrumat pe neașteptate când stătea cu spatele la ei. Nu trebuia să stea cu spatele... Cearta era gata să izbucnească din nou, dar amândoi își dădură seama iarăși că numai sfătuindu-se și făcând ceva puteau să scape de primejdie. Se uitară lung unul la altul, apoi ieșiră amândoi din baracă. Sutașul își strigă ajutoarele și începu să le dea porunci. Slujbașul regesc se duse după câini. Puțin mai târziu, se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
care a zburat cu noi! Auta nu răspunse. Ședea cu pumnii încleștați pe genunchi. Apoi nu mai putu să îndure și izbucni într-un hohot de plâns. Dar numaidecât își strânse buzele și se stăpâni căci, fără a se mai sfătui cu nimeni, cârmaciul îndreptă luntrea asupra armatei atlantei. Auta cuprinse cu ochii oastea de robi: în fruntea ei, cu arcul pe umăr și cu o lance grea în mână, alerga Mai-Baka. Auta înșfăcă într-o clipă pâlnia și scoțând scoica
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
le porunci să se îndepărteze de acel loc, iar el se strecură printre copaci către latura cealaltă a piscului. Auta pricepu unde se duce. Atunci alergă spre robi și luîndu-i unuia securea din mână le desfăcu tuturor lanțurile de la picioare, sfătuindu-i să se ducă spre Muntele de Foc și învățîndu-i cum să găsească drumul. Robii îl cunoșteau și nu se temeau de dânsul. Auziseră că ar fi plecat cu zeii și se lăsară cu bucurie liberați de greutatea lanțurilor, ceea ce
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
că chiar dacă ciudatul om mințea, înfățișarea lui nu semăna cu a nici unuia dintre popoarele lumii. Află că îl cheamă Mahukutah. Altădată l-ar fi descusut mai mult, dar acum aștepta Mpunzi să plece spre țărm cu toți ceilalți. Auta îl sfătui să-i spună lui Mai-Baka să mai adune robi. - Păcat că a murit Iahuben! zise el trist. Nu trebuia să se avânte cel dintâi. - Dacă a pierit el, suntem mai puțini numai cu unul, zise Mpunzi. Era viteaz, dar nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Dar acum erau douăzeci și cine putea să-i ascundă pe toți? Dimineața îi apucase într-o pădurice de pe țărm. Să meargă pe jos pe uscat spre Muntele de Foc nu se putea: era și departe, erau și primejdii. Se sfătuiră ce să facă. - Eu pot face o plută, zise Mahukutah. În țara mea facem plute. Pentru că nu aveau alt gând mai bun, nici alte mijloace, începură să caute în păduricea în care poposiseră lemn bun pentru o plută. Aveau arme
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vin. Căpetenia rămase cu privirea uluită de această cinste care nu i se făcuse niciodată. Și cu atât mai uluit fu Puarem când auzi că bătrânul îi spune: - Puarem, tu ești viteaz și ești înțelept. Te-am chemat să ne sfătuim. Spune-mi întîi câți soldați mai ai pe corăbii? - Cincisprezece mii, slăvite. Atâția câți au putut scăpa de mânia mării. Bătrânul își mângâie pieptul, mulțumit. Apoi întrebă, fără să se uite la nimeni anume: - Ce face regele nostru, fie el
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
le spuse celor doi ce oameni au venit să-i ceară: erau slujbași și căpetenii și erau cu ei și negustorii de robi din oraș. Când s-au revărsat zorile, cei doi oaspeți îl treziră pe Lot și Auta îl sfătui să plece din oraș cu toți ai săi: - Fugi, ca să scapi cu viață! Nu te uita îndărăt și nu te opri nicăieri în acest timp. Fugi la munte ca să nu pieri. Dar Lot răspunse mîhnit: - Nu așa, stăpîne! Eu nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
se spunea Maat. Mai-Baka nu mai voia să vadă nimic, fiindu-i teamă să nu mai piardă o dată libertatea cu care abia se obișnuise. Întâiul lor drum fu spre locurile nimicite. Se lăsară în apropiere de Țoar, dar Auta îi sfătui să nu se ducă acolo. Rugă pe un copil care mergea călare pe un măgăruș spre Țoar să-l caute pe Abraam și să-l cheme spunîndu-i că vrea să-l vadă Enoh. Băiatul părea de alt neam, poate din
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe el însuși pentru necugetarea sa, pe ea considerând-o diabolică, pentru planul pe care și- l făcuse înainte de a pleca de la petrecere și care i-a fost ușor de îndeplinit în starea în care el se afla. Andrei îl sfătui pe Radu, de la care aflase cele petrecute între el și Angela, să se poarte cu ea ca și până acum, văzându-l mereu încruntat și furios atunci când o vedea. Radu, ascultându-l, o salută pe Angela într-o zi, întâlnind
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Radu. -Exact așa cum ți-am spus, pronunțând cu dinții strânși primul cuvânt. -Toate astea i le-ai spus și lui Iulian? Iulian fiind prietenul și noul coleg al Angelei și care acum o însoțea la petrecere. -Absolut! El m-a sfătuit să nu-mi dau copilul. Se va căsători cu mine și nu-l deranjează, spunându- mi că iubește copiii și se bucură de venirea lui. Dar eu nu doresc ca acest copil să-mi umbrească viitorul, nare decât să și
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
în luminiș. Ca într-o poveste frumoasă, găsisese acolo o cabană mică din lemn, uitată de lume. La câte nu se gândise atunci! Își închpuise tot felul de scenarii, care aveau în centrul acțiunii căsuța. Niște oameni poposeau acolo, se sfătuiau de seara până dimineața, și a doua zi ieșeau la drumul mare să-i jefuiască pe trecători. Banii astfel căpătați, erau folosiți în scopuri nobile, să ajute vreo femeie necăjită să-și hrănească pruncii, să vindece vreun om bolnav de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
plânsul și... minune! Văzuse stele verzi, aproape că-și tocise dinții strângând maxilarele, însă meritase, mâna era ca înainte! - Va trebui să-ți porți mâna legată c-o ață de gât o vreme, până se va vindeca încheietura. Dar, o sfătui nașul pe mamă, poate ar fi mai bine să mergem la Piasa. Femeia se lovi ușor cu palma peste frunte. Cum de uitase, crâșmărița era meșteră la oase, tot satul o știa, iar ea întristată de durerea băiatului, își pierduse
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ce să facă?! Cum, doar el trăia intens clipele acelea, importante pentru viitorul său? Într-un târziu, întrebă cum se ajunge la școală. Tânărul îl măsură din priviri din cap până-n picioare, îl privi lung și într-un târziu îl sfătui să ia tramvaiul pe care scria Copou, apoi să mai întrebe, că va avea pe cine. Oarecum lămurit, o luă pe jos, pe lângă linia tramvaiului. Merse pe strada îngustă din fața gării tot înainte, o luă la dreapta urcând o pantă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Ioan simțea că i se tăiau picioarele. Cum adică ,,a doua zi"? Ce va face până atunci? Păi, el crezuse că va da examenul și, gata... Fără a ști cum își va petrece ziua, fără cineva apropiat care să-l sfătuiască, merse iar spre sala de așteptare a gării care, se pare, avea să-i fie domiciliul pentru un termen nedeterminat. Urmând linia tramvaiului în sens invers, își aminti că după ce plătise taxa de 100 de lei, îi mai rămăseseră încă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
fi dracu’ așa de negru! Necazul e că rezultatele vor fi afișate peste două săptămâni, eu trebuie să plec acasă pe jos, fiindcă banii nu-mi ajung pentru tren. Omul îl privi viclean-ironic, apoi după o clipă de gândire îl sfătui: - Bine, să zicem c-o pornești pe linia de cale ferată, să zicem c-o să te descurci cu mâncarea, doar fructe vei găsi pe drum, pentru dormit sunt pădurilete-am auzit că ți-s dragi de când erai mic - dar ce-o să
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ducându-și mereu mâna la gură și la ochi. Cum de ne-ai lăsat?... Da, bine c-ai venit sănătos! Nu-ți este foame? Hai să-ți dau să mănânci ceva ! Își amintea, cu opt ani înainte își ajutase băiatul, sfătuită de preot și de unul dintre învățătorii din sat, să ia drumul Iașului, la Școala Normală. Numai ea știa că-și reproșase, poate de sute de ori că-și încurajase copilul să plece singur în necunoscut, să facă ceea ce ei
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Motto „Ajunșii în vârsta a III-a au mintea plecată în vacanță!” Bogdan Crețu Stimate domnule Ion N. Oprea Am primit misiva dv. în legătură cu „atacul la vârsta a III-a” publicat în Ziarul de Iași și mă grăbesc să vă sfătuiesc (scuzați îndrăzneala) că, unul ca dv., cu 22 de cărți la activ, plus încă trei pe masa de lucru, nu trebuie să luați în seamă cuvintele nepotrivite ale unui domn infatuat, pentru că la etatea noastră nimic nu ne mai sperie
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93057]
-
qi-ul printr-o respirație corectă și prin deplasarea acestuia prin corp și minte cu ajutorul exercițiilor ritmice ușoare, pacientul se vindecă singur, prin generarea energiei de care corpul are nevoie pentru a se vindeca. Pacienții care fac terapie prin respirație sunt sfătuiți să petreacă o oră sau două în fiecare zi „stând nemișcați și nefăcând nimic” în timp ce practică respirația controlată pentru a-și echilibra energiile. Dacă pacientul este prea slăbit pentru a efectua exercițiile necesare sau chiar și pentru a sta drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
decât să comparați ejacularea cu donarea de sânge și veți vedea unde apare eroarea. După ce donați 500 de mililitri de sânge, vă simțiți slăbit și obosit timp de o zi sau două, până când sângele pierdut este înlocuit. Clinicile specializate îi sfătuiesc să nu se doneze sânge de mai mult de câteva ori pe an, pentru a evita oboseala cronică, rezistența scăzută și efortul excesiv exercitat de sistemul circulator. Conform medicilor chinezi, același lucru este adevărat și în cazul spermei, doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]