5,099 matches
-
III.2.7. Adverbul / 114 III.2.8. Interjecția / 117 III.2.9. Prepoziția / 119 III.2.10. Conjuncția / 120 Aplicații / 121 IV. NIVELUL SINTACTIC AL LIMBII ROMÂNE / 141 Repere teoretice / 141 IV.1. Concepte operaționale / 141 IV.2. Unități sintactice / 142 IV.3. Raporturi sintactice / 147 IV.4. Funcții sintactice / 151 Aplicații /170 V. NIVELUL STILISTIC AL LIMBII ROMÂNE / 211 Repere teoretice / 211 V.1. Delimitări conceptuale / 211 V.2. Stilurile funcționale ale limbii române actuale / 212 Aplicații / 218 Teste
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
III.2.8. Interjecția / 117 III.2.9. Prepoziția / 119 III.2.10. Conjuncția / 120 Aplicații / 121 IV. NIVELUL SINTACTIC AL LIMBII ROMÂNE / 141 Repere teoretice / 141 IV.1. Concepte operaționale / 141 IV.2. Unități sintactice / 142 IV.3. Raporturi sintactice / 147 IV.4. Funcții sintactice / 151 Aplicații /170 V. NIVELUL STILISTIC AL LIMBII ROMÂNE / 211 Repere teoretice / 211 V.1. Delimitări conceptuale / 211 V.2. Stilurile funcționale ale limbii române actuale / 212 Aplicații / 218 Teste de Limba română / 223 Bibliografie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
III.2.9. Prepoziția / 119 III.2.10. Conjuncția / 120 Aplicații / 121 IV. NIVELUL SINTACTIC AL LIMBII ROMÂNE / 141 Repere teoretice / 141 IV.1. Concepte operaționale / 141 IV.2. Unități sintactice / 142 IV.3. Raporturi sintactice / 147 IV.4. Funcții sintactice / 151 Aplicații /170 V. NIVELUL STILISTIC AL LIMBII ROMÂNE / 211 Repere teoretice / 211 V.1. Delimitări conceptuale / 211 V.2. Stilurile funcționale ale limbii române actuale / 212 Aplicații / 218 Teste de Limba română / 223 Bibliografie / 249 Izvoare / 253 Cuvânt-înainte În
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
menționată, studierii Limbii române îi este alocat un singur semestru, lucrarea de față se constituie într-o propunere de prezentare sintetică (prin "repere") a principalelor coordonate reperabile la fiecare nivel al limbii (nivel fonetic/ fonologic, nivel lexical-semantic, nivel morfologic, nivel sintactic și nivel stilistic) și de lansare de provocări în plan aplicativ, în vederea fixării acestor conținuturi. Maniera aleasă este, așadar, una de tip didactic, reperele teoretice având rolul de a actualiza elemente considerate esențiale pentru stăpânirea logicii limbii, pentru optimizarea comunicării
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
identificarea și explicarea "jocurilor" din planul limbii române și al actualizării acesteia în comunicare, dar și pentru întoarcerea către literatura pentru copii, prin "concentrate" de valori în texte față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai spus, ți-oi spune (triftong sintactic echilibrat). Hiatul este grupul de sunete format din două vocale succesive care fac parte din silabe diferite: hi-at, con-tra-a-tac, fe-e-ri-e, fi-i-că, al-co-ol, per-pe-tu-u, no-u-ta-te. Dacă hiatul este identificat în cadrul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai spus, ți-oi spune (triftong sintactic echilibrat). Hiatul este grupul de sunete format din două vocale succesive care fac parte din silabe diferite: hi-at, con-tra-a-tac, fe-e-ri-e, fi-i-că, al-co-ol, per-pe-tu-u, no-u-ta-te. Dacă hiatul este identificat în cadrul unei structuri (între cuvinte), acesta se consideră hiat sintactic: ca-sa
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
spune (triftong sintactic echilibrat). Hiatul este grupul de sunete format din două vocale succesive care fac parte din silabe diferite: hi-at, con-tra-a-tac, fe-e-ri-e, fi-i-că, al-co-ol, per-pe-tu-u, no-u-ta-te. Dacă hiatul este identificat în cadrul unei structuri (între cuvinte), acesta se consideră hiat sintactic: ca-sa a-ce-ea, Via-ța es-te e-fe-me-ră. I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe Silaba 20 reprezintă sunetul (vocala) sau grupul de sunete (grup al cărui nucleu îl constituie, obligatoriu, o vocală) care se pronunță printr-un singur efort expirator. În funcție de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nouă). I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale Scrierea corectă este condiționată de cunoașterea și aplicarea normelor limbii literare actuale, sintetizate într-o serie de reguli subsumate principiilor ortografice 23: principiul fonetic/ fonologic, principiul etimologic/ tradițional-istoric, principiul morfologic, principiul sintactic și principiul simbolic. Toate acestea explică, prin raportare la elemente de ordin lingvistic, istoric, socio-cultural, pragmatic etc., anumite forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române, din normele ei clasice. I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic reflectă, pe de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
maică maicii (cu sensul de "călugăriță"), maicei/ maicii/ maichii (cu sensul de "mamă"); * specializarea formei de plural în funcție de sensul cuvântului: virus viruși (în domeniul informaticii), virusuri (în medicină); element elemenți (componente ale caloriferului), elemente (componente) etc. I.7.4. Principiul sintactic explică 29 scrierea omofonelor (a structurilor care au aceeași pronunție): o dată / odată, nici o dată / nici odată / niciodată, de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca acele "categorii structurale" (Zugun, 2000, p. 16) care reflectă anumite tipuri de sensuri/ relații, având, în același timp, o anumită valoare funcțională în context (valoare de transmitere a unei informații, de marcare a unei categorii gramaticale, a unui raport sintactic, a coordonatei logice sau a celei emfatice a enunțului 31 etc.), unitățile lexicale acceptate, în general, în literatura de specialitate sunt cuvântul și expresia 32. II.1.1. Cuvântul Cuvântul reprezintă 33 unitatea dintre un conținut (concretizat într-unul sau
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
singular), voi [veni] (timpul viitor, persoana I, numărul singular), [ar/ să] fi [vrut] (timpul perfect), foarte [frumos] (gradul de comparație superlativ absolut), se [gândea] (diateza reflexivă, persoana a III-a) etc.; * gramaticală de tip raportual cuvântul marcând un anumit raport sintactic, în propoziție sau în frază: [Mama] și [tata au ajuns la timp.] (raportul de coordonare în propoziție), [Scrie] și [citește.] (raportul de coordonare în frază), [Cartea] de [povești este] pe [raft.] (raportul de subordonare în propoziție), [Speră] că [va ajunge
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu, ba; * stilistică: doar, tocmai, mai, și (cu valoare adverbială), chiar etc. Prin raportare la acest criteriu funcțional, se diferențiază 38, în limba română: * cuvintele noționale cele care transmit în mod direct o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: Copilul traversează strada. (subiect + predicat + complement direct); * cuvinte-substitut cele care transmit în mod indirect o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: El a făcut asta. (el, "copilul" subiect; asta, "pictura" complement direct); * cuvinte nenoționale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
noționale cele care transmit în mod direct o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: Copilul traversează strada. (subiect + predicat + complement direct); * cuvinte-substitut cele care transmit în mod indirect o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: El a făcut asta. (el, "copilul" subiect; asta, "pictura" complement direct); * cuvinte nenoționale cele care transmit informație gramaticală, neputând îndeplini singure anumite funcții sintactice: articole, prepoziții, conjuncții, verbe auxiliare, adverbele care marchează categoria gramaticală a gradelor de comparație
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cele care transmit în mod indirect o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: El a făcut asta. (el, "copilul" subiect; asta, "pictura" complement direct); * cuvinte nenoționale cele care transmit informație gramaticală, neputând îndeplini singure anumite funcții sintactice: articole, prepoziții, conjuncții, verbe auxiliare, adverbele care marchează categoria gramaticală a gradelor de comparație etc. II.1.2. Expresia Ca unitate dintre formă concretizată într-o structură alcătuită din două sau mai multe cuvinte și sens, expresia 39 îndeplinește, ca
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
indirect (cine știe cine, cine știe ce); * gramaticală de tip categorial, marcând anumite categorii gramaticale: în fața, de-a lungul, de jur împrejurul [pădurii] (cazul genitiv), odată cu (cazul acuzativ), [frumos] de mama focului (gradul de comparație superlativ absolut) etc.; * gramaticală de tip raportual, marcând un anumit raport sintactic în propoziție sau în frază: [El] împreună cu [fratele lui au ajuns primii.] (raportul de coordonare copulativă în propoziție), [A ajuns primul,] în concluzie [va primi premiul promis.] (raportul de coordonare conclusivă în frază), [S-a așezat] în fața [lui la rând
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de "religie"), carte (cu sensul de "scrisoare"), rost (cu sensul de "gură") arhaisme semantice; nepereche, neprieten (structuri derivative care nu se mai folosesc astăzi) arhaisme derivative; * la nivel morfologic: [vremea] Ducăi, văzum, plânsăm, roate, școale, ruinuri (arhaisme morfologice); * la nivel sintactic: ,,somnul vameș vieții", "norodul nu te vrea, nici te iubește" (arhaisme sintactice, dintre care ultimul exemplu este considerat, în Zugun, 2000, p. 184, chiar "arhaism stilistic"). (b) Neologismele sunt unități lexicale care au pătruns recent în sistemul limbii, unele dublând
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
arhaisme semantice; nepereche, neprieten (structuri derivative care nu se mai folosesc astăzi) arhaisme derivative; * la nivel morfologic: [vremea] Ducăi, văzum, plânsăm, roate, școale, ruinuri (arhaisme morfologice); * la nivel sintactic: ,,somnul vameș vieții", "norodul nu te vrea, nici te iubește" (arhaisme sintactice, dintre care ultimul exemplu este considerat, în Zugun, 2000, p. 184, chiar "arhaism stilistic"). (b) Neologismele sunt unități lexicale care au pătruns recent în sistemul limbii, unele dublând cuvinte deja existente în limbă (reverie neologism, sinonim cu un cuvânt format
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
du pe, mătușe, ușe etc. (regionalisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: harbuz, lubeniță, popușoi, cucuruz etc. (același referent este denumit, în regiuni diferite, cu unități lexicale diferite regionalisme lexicale); * la nivel morfologic: ei or fost, căși (case) (regionalisme morfologice); * la nivel sintactic: ei a făcut (ei au făcut) regionalism sintactic. Atunci când sunt folosite mai general, în cel puțin trei regiuni, aceste unități lexicale devin populare (Zugun, 2000, pp. 190-192): lele, neică, țață, moș, tocăniță, tochitură, răsărit, apus, miazăzi, miazănoapte etc. (d) Termenii
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nivel lexical-semantic: harbuz, lubeniță, popușoi, cucuruz etc. (același referent este denumit, în regiuni diferite, cu unități lexicale diferite regionalisme lexicale); * la nivel morfologic: ei or fost, căși (case) (regionalisme morfologice); * la nivel sintactic: ei a făcut (ei au făcut) regionalism sintactic. Atunci când sunt folosite mai general, în cel puțin trei regiuni, aceste unități lexicale devin populare (Zugun, 2000, pp. 190-192): lele, neică, țață, moș, tocăniță, tochitură, răsărit, apus, miazăzi, miazănoapte etc. (d) Termenii de specialitate sunt unitățile lexicale actualizate, de asemenea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
împrumuturi reperabile: * la nivel fonetic/ fonologic: sunetul Φ din cuvântul sufleur, sunetul ü din cuvântul tul etc.; * la nivel lexical: hamburger, mouse, reverie, a face knock-out etc.; * la nivel morfologic: terminația a în cuvinte precum coca-cola, agora etc.; * la nivel sintactic: apoziția în nominativ (în locul structurilor cu genitivul, specifice limbii române) Bulevardul Ștefan cel Mare (< Bulevardul lui Ștefan cel Mare). Familia lexicală a unui cuvânt (Zugun, 2000, p. 154) cuprinde toate unitățile lexicale formate de la cuvântul respectiv, constituit în cuvânt de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stabilită între componente ale cuvintelor aici, prefixe); * sinonime sufixale: floricică floricea (sinonimie stabilită între componente ale cuvintelor aici, sufixe). * la nivel morfologic sinonime morfologice: va pleca o să plece are să plece o pleca a pleca; foarte rar rarisim etc.; * la nivel sintactic sinonime sintactice: A votat favorabil pentru el/ favorabil lui.; Este bine de știut/ să știi. etc. Cu excepția clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]