5,527 matches
-
căpăta conștiință-de-sine în mod direct, nemijlocit. Ele trebuie să se fixeze pe obiectele exterioare pentru a se cunoaște pe ele însele. Drept urmare, vor lua o parte din caracteristicile lucrurilor. Le vor purta urmele, însemnele. i.2.3. Marcel Mauss Este sociologul și antropologul francez care vine pe linia cercetărilor lui Émile Durkheim. A negat dimensiunea transculturală a conceptului de sacru la Durkheim. Acesta ar fi nepotrivit pentru cercetarea religiilor nesemitice. Apoi Marcel Mauss a înlocuit conceptul durkheimist de sacrul cu noțiunea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
diferite de cele religioase. În același mod, Mauss susținea că nu există religie (sau o esență a religiei): „există doar fenomene religioase” bine determinate în timp și istorie. i.2.4. Gaston richard Desprins din grupul „l’année sociologique”, acest sociolog francez al religiilor și-a asumat cu privire la religie un punct de vedere personal, diferit de cel al lui Émile Durkheim. Îi reproșează, pe bună dreptate, lui Durkheim „identificarea sentimentului religios cu sentimentul social”. Consideră că sociologul Durkheim ar fi devenit
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
l’année sociologique”, acest sociolog francez al religiilor și-a asumat cu privire la religie un punct de vedere personal, diferit de cel al lui Émile Durkheim. Îi reproșează, pe bună dreptate, lui Durkheim „identificarea sentimentului religios cu sentimentul social”. Consideră că sociologul Durkheim ar fi devenit metafizician atunci când a propus o înțelegere exhaustivă a sentimentului religios prin câteva „afirmații dogmatice”. În altă ordine de idei, teza divinizării societății propusă de Émile Durkheim o consideră a fi neconvingătoare. De ce? Printre altele, pentru că nu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
temei forța magică și fascinția exercitate de un anumit personaj religios. Exemplu: profetul. Weber a fost interesat, cu precădere, de efectele economice ale credințelor religioase, cum ar fi confucianismul, taoismul, hinduismul, budismul, iudais mul. În Etica protestantă și spiritul capitalismului, sociologul german analizează afinitatea calvinismului puritan de secol XVI sau XVII cu spiritul de întreprindere tipic capitalismului. Are în atenție nu atât actul religios, cât mai ales condițiile sale istorice și sociale. Totodată, Weber încearcă să înțeleagă cum o mentalitate economică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
multiplele ipostaze ale acesteia, Agenții colectivi și individuali care o dețin, dar și schimbarea paradigmelor culturale și religioase care vor acorda alte încărcături semnificațiilor puterii și dominației. Teoria weberiană a tipurilor de putere, dominație și autoritate a fost continuată de sociologul german Joachim Wach, care a predat la universitatea din chicago. i.2.8. Joachim Wach autor American de origine germană, se va consacra sociologiei religiilor, gândind însă disciplina din perspectiva a ceea ce s-a numit Allgemeine Religionswissenschaft („știința generală a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
realitate constitutivă ființei umane, religia condiționează totul. Are o influență puternică asupra modului de construire a socialului, asupra a ceea ce este VIu în general, susținea Joachim Wach. i.2.9. Roger Bastide începem prin a menționa câteva lucrări reprezentative ale sociologului francez: Les Problèmes de la VIe mystique (1931), Eléments de sociologie religieuse (1935), Les Religions africaines au Brésil (1960), Le Sacré sauvAge (1975). Teme analizate cu predilecție de sociologul francez sunt, în principal, religiile afro-braziliene și fenomenele de aculturație. Roger Bastide
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
2.9. Roger Bastide începem prin a menționa câteva lucrări reprezentative ale sociologului francez: Les Problèmes de la VIe mystique (1931), Eléments de sociologie religieuse (1935), Les Religions africaines au Brésil (1960), Le Sacré sauvAge (1975). Teme analizate cu predilecție de sociologul francez sunt, în principal, religiile afro-braziliene și fenomenele de aculturație. Roger Bastide enumeră și câteva tipuri de asimilare culturală: formală, juridică, folclorică, culinară, literară, religioasă. Religia este, înainte de toate, „o activitate simbolică” cu o raționalitate specifică ce include o dimensiune
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
trebuie decupată în felii (în rituri, dogme, instituții...), ci percepută global, „ca o activitate culturală totală ce se exprimă în diverse limbi”. religia are ritmul ei specific, propriile legi și mecanisme funcționale. Roger Bastide a refuzat reducționismele marxiste, structuraliste, psihanalitice. Sociologul francez practică și o distincție de acum clasică între sacrul sălbatic și sacrul domesticit. Primul era domesticit în comunitățile tradiționale prin transă. În Occident, sacrul domesticit se dezagregă eliberând sacrul sălbatic. Exemple: cultul vedetelor, al VIP-urilor este un sacru
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
-lea, pastorii Americani s-au arătat interesați de cercetarea sociologică a fenomenului religios; primul curs de sociologie de la Harvard college (1891-1892) a fost ținut de un profesor congregaționist; misionarii creștini au contribuit la dezvoltarea etnologiei; unii dominicani francezi au devenit sociologi profesioniști (Serge Bonnet, Maurice Montuclard, Henri Desroche etc.). în Franța, juristul Gabriel le Bras va iniția o cercetare de teren a catolicismului. Pe atunci, le Bras preda istoria dreptului canonic și a instituțiilor creștine la Facultatea de Drept de la École
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
urbane. În 1980 apărea Atlasul practicii religioase a catolicilor din Franța. Evident, cercetarea sociologică a religiei are anumite limite. Una dintre ele a fost clar evidențiată de însuși Gabriel le Bras. Acesta a postulat o „sfântă a sfintelor” de care sociologul nu se putea atinge - revelația și tainele! Ele sunt date omului de către Dumnezeu, „iar omul se limitează la a le traduce în limbajul său”. i.3. Prezențe ale sacrului în societatea (post)modernă Specificul sociologiei religiilor constă în faptul că
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sacrului prin cercetări empirice în zonele subdezvoltate și înapoiate cultural. Acolo supraviețuiește mai curând o altă formă a culturii, cea orală. Ea este mult mai vie pentru respectivele comunități. Prin urmare, am toată convingerea că și astăzi se impune din partea sociologului completarea datelor statistice și sociografice cu analize calitative și interpretări ale fenomenului religios. altfel spus, familiarizarea cu actul hermeneutic este absolut necesară pentru un sociolog modern al religiilor. De aceea este necesar să precizăm și să știm ce înseamnă hermeneutica
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
vie pentru respectivele comunități. Prin urmare, am toată convingerea că și astăzi se impune din partea sociologului completarea datelor statistice și sociografice cu analize calitative și interpretări ale fenomenului religios. altfel spus, familiarizarea cu actul hermeneutic este absolut necesară pentru un sociolog modern al religiilor. De aceea este necesar să precizăm și să știm ce înseamnă hermeneutica și, în special, hermeneutica fenomenului religios. În ciuda simțului comun, hermeneutica nu se identifică cu interpre tarea. În sens heideggerian, hermeneia însemna relevanța de sine a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
consecințele ei la nivelul mentalităților sociale. b) Religia - realitate străveche, mitică, dominantă în primul stadiu de evoluție a istoriei. Cu timpul, ea va fi înlocuită de metafizică și de studiul pozitiv al realității sociale. Trimiterea este la celebra teorie a sociologului francez auguste comte. Astăzi, teoria lui comte se dovedește a fi de o splendidă inactualitate. c) Obsesia căutării originii faptului religios. Conform acestei idei frecvent asumate, dacă religia a fost creată de om, atunci apariția și dezvoltarea sa au diverse
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
1992, Golem. După opinia extrem de competentă a savantului evreu de origine română, literele alfabetului ebraic ar fi încrustate pe discurile din Sefer Yetzirah. Dincolo de aceste seducătoare și interesante preocupări, cercetarea științifică modernă a limbilor are o relevanță specială și pentru sociologi. Aceștia sunt mai sensibili la modul în care o limbă (considerată a fi sau nu perfectă!) influențează prin practică un grup social, o comunitate sau o societate. Mai mult, din perspectivă sociologică, se analizează și construcția socială a unei limbi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
din majoritatea țărilor în care locuiesc au nevoie mai întâi de un document care să ateste divorțul civil, apoi este ratificat prin get și cel religios. Capitolul V Ortodoxia V.1. Marea Schismă În ordine istorică, după iudaism apare creștinismul. Sociologii consideră în unanimitate creștinismul o mare religie a lumii contemporane. Apariția lui în formula actualelor confesiuni ține de ceea ce s-a numit „marea schismă”. un moment decisiv în apariția actualelor confesiuni creștine l-a constituit Marea Schismă din 1054. conform
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
societate, dar și inițierea pentru a parcurge spiritual calea din societate spre Împărăția lui Dumnezeu. Parcurgerea acestui traseu inițiatic se face pe baza cunoașterii și asumării fundamentelor ortodoxiei. V.7. Fundamentele ortodoxiei. O perspectivă sociologică într-o lucrare extrem de utilă sociologilor, Constantin Cuciuc sintetiza cele trei „tării” sau fundamente ale ortodoxiei: „...capul Bisericii este Hristos Dumnezeu, a doua tărie o formează sfinții, iar a treia «poporul drept-credincios»”. O sursă esențială a ortodoxiei este Catehismul, cel care explică „credința, cultul și viața
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
hranei pentru toți copiii soțului (nu doar pentru ai ei), o alta are ca prioritate educația (copiii FSZU nu merg la școală). În sfârșit, o a treia soție se poate ocupa de treburile gospodărești și casnice (croitoria, de exemplu). Unii sociologi susțin că această diviziune socială a muncii, prin spiritul de comuniune creat, „pare să atenueze gelozia”. Evident, adevărul acestei afirmații este unul relativ. căsătoria între rude și poligamia practicate și astăzi de membrii Bisericii FSZu comportă riscuri majore. Din punct
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
din Orient și Occident”. De ce? Pentru că „impli carea socială și compasiunea trebuie să meargă mână în mână cu stăpânirea de sine, meditația și înțelepciunea”. Capitolul XII Jainismul și religia sikh XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii Definită frecvent de sociologi ca fiind una dintre cele mai mici religii importante ale lumii contemporane, jainismul este prezent frecvent în statistici într-un procent modest (2% în India). În schimb, comunități jainiste numeroase există „în Africa de Est, America de Nord și Europa de vest
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
toate acestea, șintoismul continuă să se bucure de un respect social apreciabil. Contribuie din plin la (re)construcția identității sociale a japonezilor contemporani. Capitolul XIV Biserica Scientologică XIV.1. Ce este scientologia? Scientologia este numele unei mișcări religioase. După unii sociologi ai religiilor, ea ar fi „religia secolului XX”, bucurându-se de un succes social mai mult decât remarcabil. Etimologic, termenul trimite la scire (lat.) = „a cunoaște”; logos (gr.) = „cuvânt, idee, teorie, rațiune”. Aici are sensul de „învățătură despre cunoaștere”. Astăzi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lua legătura cu o organizație ezoterică autentică”. A practica artele oculte în Occident este „un mare risc mental și chiar fizic”. Edgar Morin (n. 1921). În volumul colectiv De l’ancienne à la nouvelle Babylone. Le retour des astrologues (1971), sociologul francez interpretează pasiunea pentru astrologie „ca izvorând din criza culturală a societății burgheze”. Astrologia ar face parte dintr-o nouă gnoză, una ce privește era vărsătorului și mișcarea New Age. Apare în special în mediile urbane și în rândul intelectualilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Age: a) Revolta Împotriva oricăror instituții religioase tradiționale din Occident, așa ar putea fi formulată o cauză a revirimentului de tip New Age. În joc nu ar fi atât o critică a dogmelor, cât insatisfacția socială față de Biserică. În fond, sociologii au demonstrat că cei care criticau Biserica se dovedeau a fi ei înșiși neștiutori ai propriilor tradiții; b) Membrii mișcării New Age au căutat în Biserică experiențe sacramentale, gnoză, misticism. Au găsit doar o Biserică creștină apuseană interesată de dogmă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
din Europa apuseană. Benandanții erau oameni născuți cu membrana amniotică pe care o purtau agățată de gât ca o amuletă. În nopțile de solstițiu se luptau cu vrăjitorii. XIX.4. Cercetări românești despre magie: Gheorghe Pavelescu un prim exemplu de sociolog român care a cercetat magia este Gheorghe Pavelescu. Acesta a participat la cercetările monografice efectuate în Munții apuseni asupra magiei, într-o regiune ce cuprindea aproximativ patruzeci de sate. Existau trei posibilități metodologice de cercetare a mentalității magice în satul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
luptători pentru apărarea țării” etc. SUA, având alte interese politice, economice și financiare decât Rusia, folosesc aceleași stigmate, dar în sens invers. Își construiesc un anonimat social, creează perdele de fum pentru a-și practica ritualurile secrete. Mulți istorici și sociologi ai religiilor Îi consideră membri ai unei societăți secrete religioase străvechi. Au în compoziția lor socială mai multe etnii (arabi, perși, turci, kurzi). Ele se mențin în comuniune grație asumării voluntare a unei doctrine secrete, combinată cu ritualuri inițiatice proprii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
vândute ca „bunuri naționale” în cursul revoluției Franceze. în joc este un sens tare al secularizării, unul cu profunde conotații negative. Acesta are în atenție secularizarea ca instrument ideologic și politic de luptă contra religiei și Bisericii. Tocmai de aceea sociologul englez David Martin propunea înlocuirea temenului „secularizare” cu un altul, „atâta timp cât orice utilizare a secularizării reverberează prin ecourile neplăcute ale conotațiilor ei mai largi”. reluat peste timp într-o altă formă, acest sens prim al secularizării va desemna modul în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
religioase, individuale și colective”. Lipsa de control și de ofertă spirituală adecvată structurii de așteptare a tinerelor generații au dus, uneori, la apariția noilor mișcări religioase de ispirație iudeo-creștină sau orientală. ideea este surprinsă și de robert Merton. Pentru cunoscutul sociolog, secularizarea presupune înlocuirea unor mecanisme sociale nefuncționale cu altele funcționale. Astfel, „magia sau anumite rituri și credințe religioase sunt funcționale din cauza efectului lor asupra stării de spirit sau de siguranță a credinciosului”. Atunci când aceste mecanisme magico-religioase Îm preună cu efectele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]