37,791 matches
-
dintr-un singur cuvânt", revine frecvent asupra notațiilor mai vechi, corectând sau nuanțând cele deja spuse. Vrea să scrie "cu concepte senzitive/ deci cu lucrurile/ în starea lor cea mai pură". Din această perspectivă, poemul perfect apare ca un "obiect spiritual", o "monadă senzitivă", una dintre materiile pe care oceanologii le studiază în apele lacului Leman: "acele materii senzitive/ de fapt cele mai frumoase/ care nu vor exista niciodată"... Lucrurile se leagă: discreția autorului ca autor se explică și prin natura
Jurnal de poet by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7474_a_8799]
-
când eram adolescent... strigam... recitam din Nerval: "Rends-moi le Pausillippe et la mer d'Italia..." Și iată-mă, Signor, în Italia!... Dar am tăcut. Tușesc de emoție la Ventimiglia cu ideea lui Constantin cel Mare sugerată de un vameș mai spiritual decât i-o cere meseria... Mă îndrept din nou spre linia a cincea, bine dispus, gândin-du-mă la Bizanțul care îi uluiseră pe cruciați... la talgerul celălalt al imperiului roman... și că dacă Bizanțul ar mai fi durat, - neocupat de turci
Linia a cincea... (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7478_a_8803]
-
naturalism, clasicism, idealism, romantism, impresionism, cubism, futurism, constructivism, suprarealism, realism - drept forme repetitive, recurente, în dinamica existenței societății umane, afirmația că ,,tema este socială, forma e real constructivă" sau că ,,omul social este condus prin artă spre o viață superioară, spirituală și sufletească..." sînt doar cîteva dintre încercările de problematizare largă a creației în funcție de reperul absolut al timpului, devenit un simplu stereotip, și anume omul. ,,Prin ce trebuie să vorbească omului arta plastică a acestui timp?" se întreabă Mattis-Teutsch, și tot
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
al timpului, devenit un simplu stereotip, și anume omul. ,,Prin ce trebuie să vorbească omului arta plastică a acestui timp?" se întreabă Mattis-Teutsch, și tot el răspunde: ,,Prin tematica umană-estetică-sufletească - într-o formă care reușește să-l redea pe omul spiritual în cel mai frumos și cel mai măreț, din punct de vedere estetic, moment al existenței". Și iată cum în plină retorică realist-socialistă, în plină iconografie a muncii, a eroismului declarat și a umanismului de paradă, pictorul teoretizează măreția umană
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
lucru, ale școlii. Această carte nu e o monografie a liceului, nu este o lucrare sistematică despre instituția școlară sau despre vreo personalitate anume. Contextul dat de specificul activității educative a oferit însă prilejul de a ne referi la patronul spiritual al Colegiului Spiru Haret, la unii dintre elevii săi de renume: Mircea Eliade, Constantin Noica, Octavian Paler." (pp. 7-8) Dincolo de paginile avîndu-i ca protagoniști pe Noica, Paler sau Eliade, volumul ne reține atenția prin necruțarea lucidă cu care autoarele văd
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
titlu ce sintetizează întreaga sa atitudine poetică. Poetul este un inadaptat, un om dintr-o altă lume, crescut în spiritul unor valori vetuste, incapabil să se familiarizeze cu dinamica de viață a postmodernității. Orașul și-a pierdut liniștea patriarhală, dimensiunea spirituală, elementele protectoare și de confort care îl făceau pe poet să se simtă acasă. Ziua de sâmbătă oferă un peisaj tot mai dezolant care adâncește melancolia până la depresie: "Iată cum arată orașul de sâmbătă/ o geografie ușor de imaginat/ ambetare
Melancolii și dileme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7498_a_8823]
-
a dorit să sublinieze evoluția lui Prospero de la un magician preocupat doar de conjurarea morților, de hipnoză și alte esoterisme vecine cu magia neagră la un înțelept care a descoperit adevărurile vieții și s-a plasat în zona marilor virtuți spirituale, a compasiunii, a iubirii aproapelui și a unei modestii împinsă până la smerenie. S-ar putea ca, în felul cum Prospero își ia rămas bun de la insulă și de la activitățile sale de vrăjitor, Shakespeare să fi strecurat sugestia că și el
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
când o numea "hidoasa hârcă" sau "cloanța cu ochi vineți". Sycorax, în varianta Warner, știe că "unii oameni își întorc privirea spre interior, iar alții scrutează întotdeauna orizontul" (Indigo, 1992) și se plasează alături de cei din prima categorie. Atitudinea ei spirituală, superioară celei a cuceritorilor europeni, precum și faptul că indigofera tinctoria vine din India, ne duce cu gândul la filozofia orientală, unde culoarea indigo este culoarea celei de-a șasea chakra, localizată între ochi. Ea indică o zonă a înțelepciunii, a
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
faptul că indigofera tinctoria vine din India, ne duce cu gândul la filozofia orientală, unde culoarea indigo este culoarea celei de-a șasea chakra, localizată între ochi. Ea indică o zonă a înțelepciunii, a stăpânirii de sine și a realizării spirituale, tot așa cum, pentru orientali, culoarea indigo este simbolul demnității și al aspirațiilor înalte, al clarviziunii, imaginației, concentrării și păcii interioare. Prin urmare, Sycorax se armonizează cu lumea din jur în modul în care și Prospero înțelege în cele din urmă
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
vizualizat. Iar culoarea indigo a robei lui Prospero, asemănătoare cu apa furtunii și corpul vrăjitoarei, face ca scrierea piesei, precum și citirea cărții ce o conține sau proiectarea sa într-un context intertextual să devină un proces de o înaltă forță spirituală. Prospero-creatorul este divinitatea care scrie, Shakespeare însuși, personajul trecut dincolo de limitele propriei sale lumi ficționale și devenit autorul lumii în care se învârte. Cuvintele scrise cu cerneală indigo, cu lichidul puterii creatoare, sunt simbolul unei furtuni benevolente a minții și
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
convingătoare. Mari lucrări, mari personalități prezente în acest festival al muzicii noi? Au fost. Mă refer la lucrarea pentru orchestră simfonică mare „A=1, for midday“ de Octavian Nemescu, o creație magnifică ce are drept susținere interioară o colosală forță spirituală, aceea a adevărului ce se revelează pe sine însuși, având la bază principiul armoniei naturale extins atât în plan orizontal, cât și în cel veritical. Compozitorul pare că nu face decât să o lumineze. Este o construcție statuară împlinită de
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
quechua au o extraordinară continuitate și vitalitate datorate puternicului fundament ancestral. Cuvântul "quichua" înseamnă "cei care vorbesc corect", cu referire la in-dienii din triburi mai mici care vorbeau alte limbi. Acest grai străvechi este considerat vehicul unic al unor experiențe spirituale intraductibile. Una din zicalele preferate ale quechuanilor este: "să ne salvăm cultura, căci și ea, la rîndul ei, ne va salva". Vechile credințe și tradiții ale acestei populații cu istorie zbuciumată s-au menținut, ca prin minune, aproape intacte și
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
lui Augustin -, amîndoi au avut o viziune universalistă asupra istoriei - omenirea tinde spre formarea unui imperiu unic (Alexandru), spre răspîndirea unei singure biserici (Augustin) -, și amîndoi au visat la unirea Occidentului și Orientului într-o unică civilizație - politică (Alexandru) sau spirituală (Augustin). În fine, cîteva coincidențe biografice le-a apropiat destinul. Ambii au suferit pierderea unui prieten de suflet, care le-a provocat un colaps psihic, aruncîndu-i în brațele disperării, și ambii au murit în plin război, în circumstanțe neelucidate: "Pînă
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
1) omul e incapabil de cunoaștere; 2) dominat de amor proriu, omul tinde să-și mascheze natura, înfățișîndu-se semenilor într-un travesti avantajos; 3) vanitatea îl îndeamnă la cele mai smintite gesturi pentru atingerea gloriei; 4) singura cale de progres spiritual este ura de sine; 5) omul e condamnat la nefericire, nefericire ilustrată prin trei stări fundamentale: inconstanța, plictiseala și neliniștea. "Omul lui Cioran suferă de aceleași metehne ca și omul lui Pascal, e pîndit de aceeași înspăimîntătoare triadă alcătuită din
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
spuneau tinerii interbelici, sau în stilul lui ingenios și colorat: "spre zăpăceala și ciuda exegeților, bucherilor și învățătorilor și întru împlinirea sfintei dreptăți". Eseistica lui erudită și hedonistă se bizuie deopotrivă pe o mansuetudine franciscană și pe o rară energie spirituală, de unde lectura amoroasă alături de un polemism ferm, dar cordial. Pendulează subtil între contrarii pe care le aduce într-un punct de convergență. Îi place să hoinărească "absolut slobod printre idei, imagini, cărți, amintiri, vise", între etos și patos, face caz
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
din 2002 a lui Dragoș Moldovanu este critica psihostilisticii, a concepției după care stilul unui autor reflectă psihologia sa. Reprezentantul cel mai cunoscut al acestei concepții este Leo Spitzer. Stilisticianul german deduce din particularitățile de stil ale unei opere "etimonul spiritual", trăsătura definitorie a psihologiei (sau a ideologiei) autorului acestuia. Din critica psihostilisticii decurg consecințe importante pentru caracterizarea barocului literar în general, și a stilului lui Cantemir în special. Stilul autorului baroc nu reflectă "sufletul" lui, stilul "contorsionat" nu corespunde unor
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
virgin rămîne fantastic. Ca și laboratorul unui alchimist. Cauți elixirul tinereții în teatru. Miracolul. Intervalul repetițiilor pentru o punere în scenă ține și de o natură misterioasă a felului în care cîțiva oameni hotărăsc să conviețuiască o vreme. Să locuiască spiritual împreună, să descopere poveștile altora și să facă, numai ei știu cum, ca ele să devină ale lor. Să și le asume. Perioada repetițiilor este, pentru fiecare artist, pentru fiecare creator, una de rupere de ce îi este obișnuit sau la
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]
-
Cheia universului unui spectacol, spune Purcărete, stă în forța cu care cuvîntul ți se dăruiește. El naște imaginile din text și din tine însuți. L-am urmărit, la Limoges, cum își pregătea scenariul pentru un spectacol de o profundă provocare spirituală:"de Sade". Avea variante și variante strînse în ani, traduceri consacrate și versiuni personale, fișe, notițe, materiale care construiau un spectacol în sine. Un spectacol al minții. Un spectacol al culturii autentice. De care se îmbibă. Am stat la Sibiu
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]
-
contextul vieții umane, ci intimitatea ei: ne sunt afectate chiar obișnuințele mentale, setul de reflexe psihice pe care homo sapiens le-a dobîndit în urma selecției biologice. Așadar, nu ni se schimbă doar clima și condițiile de viață, dar și regimul spiritual. Pe scurt, ne îndreptăm spre un modus vivendi în care vechile și verificatele valori tradiționale sunt puse sub semnul întrebării. Regula acestei schimbări sună astfel: valorile de tip intrinsec vor fi înlocuite cu cele de tip extrinsec. Cum formula aceasta
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
intransigență. Programul revistei era formulat de B.P. Hasdeu în nr. 4, din 24 noiembrie 1863, din care cităm: "Lectorii noștri n-au avut când și de unde să învețe ce e un adevărat umor, o satiră pură, o critică mușcătoare și spirituală. Suntem prea departe de a pretinde cum că ziarul nostru ar întruni de pe acum toate meritele foilor analoage străine, perfecționate prin un șir de ani și dezvoltate prin asociațiunea penelor cele mai alese. Ne putem însă făli de a fi
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
ocupa locul cel mai de jos. Gîndindu-se la scenele ce se desfășurau în cavou, Oliver grăbi pașii. în urma lui se înălțau Sodoma și Gomora. Abandonîndu-și pentru o vreme trupul în favoarea altui regn, Oliver făcuse un pas important pentru renașterea sa spirituală. Hotărît lucru, regnul vegetal era mult mai curat decît regnul animal. Iar cel mineral era mai pur decît amîndouă luate laolaltă. Desigur, cel mai pur dintre toate era eterul. Dar, pentru a ajunge în această stare, Oliver avea de parcurs
Un roman al dedublării by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7135_a_8460]
-
aproape de poeții mai mărunți, precum Albert Mockel, René Ghil, Jean Richepin, Maurice Rollinat și alții; în cenaclurile frecventate de aceștia (pe unii i-a cunoscut chiar personal ori a purtat cu ei corespondență) descoperă poetul român noua poezie europeană. Constelația spirituală căreia se atașează autorul Rondelurilor este formată din simboliștii care au adoptat noul limbaj poetic, dar care au păstrat o legătură vizibilă cu poezia anterioară, prin sintaxa lor clasică, versul bine strunit, decorul codificat. Printre simboliștii academizanți (gen Albert Samain
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
pot fi animate și justificate din exterior, în esență ele rămînînd realități interioare, repere ale subiectivității, ale unui anumit tip de memorie și de gîndire. Cea de-a treia secvență privește ortodoxismul picturii mai recente a lui Gherasim, vocația ei spirituală și chiar dimensiunea eclezială a acesteia. Și, într-adevăr, există această dimensiune în pictura sa, însă nici aici lucrurile nu sînt decise; într-o mai mare măsură avem de-a face cu Bizanțul originar, adică cu o anumită filosofie a
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
retorica o piedică în fața înțelegerii și chiar a trăirii. Astfel, Gherasim se înscrie, formal și moral, în paradigma unui Orient vast, în care intră nu doar creștinismul răsăritean, ci și Orientul de Mijloc și Extremul Orient, mai exact acele spații spirituale nonfigurative, la limita bidimensionalului cu geometria și cu abstracția, care mizează fundamental pe semn, pe hieroglifă, pe reperul grafic ca precipitat cosmic. În acest context, însuși expresionismul său constitutiv, dar și al întregii sale generații, în care intră și Horia
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
George Apostu, capătă o altă înfățișare și un alt înțeles. Am putea numi acest expresionism unul de tip origenian, autocastrant, în care explozia pasională și excesul de vitalitate sînt temperate printr-o drastică intervenție chirurgicală, și anume aceea a imperativului spiritual și a potențialei trăiri de factură mistico-extatică. Iar la capătul acestui parcurs, prin lucrările din ultimul deceniu, în special prin Abside, prin Porți, prin Bolți, prin Tronuri etc., valorile expresionismului inițial, sălbatic și animat de impulsuri sangvine, se reformulează înlăuntrul
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]