5,409 matches
-
puneau cu adevărat accentul pe corupție, mai puțin în sensul financiar al termenului - opoziția nu fusese la putere un timp suficient de îndelungat pentru a avea interese care să vizeze îmbogățirea personală − cât mai ales în sensul decăderii morale. Conform spuselor lui Dušan Slobodník, deputat HZDS și președinte al Comisiei parlamentare pentru afaceri externe, activitățile opoziției puteau fi caracterizate ca o formă de furt spiritual: Avem propria noastră memorie istorică și nu vom îngădui să fim văduviți de ea de către susținătorii
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
este varianta americană, transpusă în realitate, a romanului Crimă și pedeapsă. Dintr-o perspectivă savantă, poate că povestea lui Chapin reprezintă doar ceva senzațional. Însă dintr-o perspectivă critică mai amplă, aceasta ilustrează problema obiectivării și amintește, de asemenea, de spusele lui Steffens apropo de refuzul său de a angaja scriitorași terminați care au luat calea băuturii (Autobiography, 312-13), dar și de cele ale scriitorului anonim din The Confessions of "a Literary Journalist" (Confesiunile unui "practicant de jurnalism literar", n. trad
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Qu'est-ce que cela me fait? je serais bien bonne! est-ce que j'ai besoin!" et mille petites actions inanalysables, odieuses"" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.409]. Manieră de a zice definește parizienii în mai mare măsură decât fondul celor spuse. Scenă, ca "loc al unui enunț", este "punerea în practică a unei vorbiri (cu un conținut "ideatic" ce se desvăluie din etapă în etapa), ea indică mai cu seamă un cum se spune, decât ce se spune" [Jucan, p.24
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
prin excelență, este legată de relația cu aproapele. Pentru a înțelege și a trăi intens acest aspect al credinței, trebuie să luăm în considerare și cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur care spunea: "...să dăm crezare cuvintelor dumnezeieștii Scripturi, urmând spusele ei; să ne străduim să punem în sufletele noastre învățăturile cele sănătoase și, odată cu acestea, să ducem și viață curată, pentru ca și viața să dea mărturie de dogmele noastre, dar și dogmele să ne arate viața vrednică de credință. Nu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și nedemagogic, a realității culturale ieșene. Lor le propun această scurtă perspectivă din exterior. Am făcut, săptămâna trecută, parte dintr-o echipă care a gândit și organizat cea mai mare operațiune de prezentare a Iașului la Parlamentul European (și, după spusele unui important membru al Comisiei de Cultură a PE, unul dintre cele mai profesioniste și impresionante evenimente organizate vreodată acolo) care s-a numit Iași - City of Creativity. Îmi asigur rapid cititorii că tot ceea ce e impresionant la Iași a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Ovidiu, de pildă, bine alese, i-ar face pe expeditori și destinatari să afle sau să-și reamintească de existența și pribegia poetului latin la Pontul Euxin. La Iași, când vom avea cărți poștale realizate profesionist, însoțite de mini-citate din spusa de duh a cărturarilor legați de "dulcele târg", vor duce cu ele, pe-acolo pe unde vor fi trimise, vestea despre urbea noastră. Închipuiți-vă efectul obținut dacă într-o zi oarecare toți ieșenii am expedia unor apropiați, prieteni ori
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cronicar, Ricardo, îi caracterizează astfel: „Ungurii trăiesc ca fiarele să lbatice, necultivând pământul, mâncând carne de cal, de lup și de alte animale de acest fel și bând lapte și sânge de cal”. Pentru a întregi tabloul să amintim și spusele episcopului din Friesing: „Ungurii sunt oameni urâți, cu ochii scufundați, mărunți la statură, barbari și să lbatici în năravuri și în limbă; un fel de monștri omenești” . Bizantinii, care au luptat de mai multe ori cu ungurii , atât înainte cât
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acționează haotic, are glas șovăielnic, nimeni nu-și ia răspunderea, indivizii se ascund unul În spatele celuilalt, conform unui aforism celebru potrivit căruia, o mulțime de capete, dar nici un creier. O naivitate plutește deasupra mulțimii, iar Lăpușneanul face distincția necesară, aprobă spusele vornicului Moțoc: „eu sunt boier mare, ei sunt niște proști” (oameni simpli?), cuvântul a evoluat semantic. „Proști dar mulți!” ăsta e adevărul absolut. Mulțimea nu are criterii. După Îndelungi șovăieli, cere capul lui Moțoc și se crede răzbunată, fără să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vinul cel bun: „Mâncați, beți și vă-nveseliți, dar de fata Împăratului Roș nici nu gândiți!” Mesenilor le-a pierit pe moment cheful și au Început să spună care mai de care câte ceva despre Fata Împăratului Roș, dar din cele spuse reieșea că „este o farmazoană cumplită, și că din pricina ei se fac atâtea jertfe...” Adresându-se lui Harap - Alb, spânul poruncește: „Acum degrabă să-mi aduci pe fata Împăratului Roș, de unde știi și cum Îi ști tu... !” Cea de a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un adevărat manifest al romantismului. Aici se face o comparație între poezia cultă și cea populară, Lönnrot optând pentru ultima, pe care o consideră ca venind de la sine, din suflet, spre deosebire de cea cultă, care este un efect al gândirii. Conform spuselor sale, poezia populară era considerată cea mai fidelă formă de expresie, reușind să redea sentimentele profunde ale ființei umane. În continuarea studiului, Senni Timonen face câteva considerații referitoare la caracterul poeziei lirice finlandeze. Despre vechea poezie lirică fino-careliană aflăm că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și Erkki Reenpää. Tot un articol reprezentativ pentru această temă a prezenței românești la Lahti, dar apărut într-o altă publicație, este și Reapariția autorului semnat de Dinu Flămând în "Observator cultural" care retrasează destinul finlandez sub influență sovietică. Din spusele autorului și în mod surprinzător, Finlanda a reușit să-și păstreze acea imagine de tărâm mirific, "cu peisaje de vis și oameni minunați"227. Prestigiul ei cultural a rămas neatins, chiar dacă în timpul Războiului Rece nu a avut o opinie, iar
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
așa cum s-a menționat în multe alte rânduri. Omul se află într-un permanent dialog cu mediul înconjurător, motiv pentru care acesta a încercat mereu să-și adapteze nevoile la condițiile de mediu și nu invers. Pentru a întări cele spuse, Dorin Iancu precizează că "este interzis să rupi crengile vii, este interzis să culegi flori cu rădăcină cu tot, se recomandă să umbli cu precauție primăvara în păduri pentru a nu stînjeni păsările care-și fac cuibul, este interzisă cu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în privința acestui domeniu. Päivi Vilkki afirmă că feng shui-ul este arta de a trata spațiul și s-a dezvoltat în China. Ea are ca scop să-i ajute pe oameni să-și îmbunătățească sănătatea și capacitatea de a procrea. Conform spuselor sale, "chinezii antici (...) au observat că mediul ne influențează viața pe mai multe niveluri decât suntem noi conștienți aici în Vest. (...) anumite energii invizibile par să afecteze oamenii în funcție de spațiul în care se află, locuiesc sau muncesc"496. Päivi Vilkki
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mărturisește că nu vrea să urmeze vreun curent sau să aparțină vreunei școli, dar în ultimii ani, în Scandinavia s-au dezvoltat unele tendințe importante în ceea ce privește creația poetică: poezia lingvistică și metapoezia. Accentul cade, evident, pe limbaj. Ironia este, după spusele sale, modul în care se raportează la lume. Explicația pentru utilizarea ironiei constă în lipsa răspunsurilor categorice, des întâlnită fiind autoironia. Motivul vizitei sale în România a fost participarea la un festival de poezie, pentru a vizita țara și a cunoaște
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
București prezent în revista România literară, vorbește despre primul muzeu etnografic din lume, Skansen, al cărui întemeietor este suedezul Artur Hazelius. Alexandru Tzigara-Samurcaș, întemeietorul Muzeului de Artă Națională din București a manifestat un mare interes pentru acest muzeu și, după spusele articolului, și pentru muzeele etnografice în aer liber din celelalte țări înrudite cu Suedia, printre care se numără și Finlanda 677. În articolul Despre un portret al domniței Zoe Ghika, se relatează despre relațiile ruso-suedo-române. Paul van Suchtelen, rus de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finlandezi au mai susținut prelegeri și au proiectat filme. De asemenea, au avut loc o serie de serbări importante pentru cultura finlandeză, dar și expoziții cu specific finlandez. În momentul scrierii articolului, lectoratul de la Cluj număra șase membri care, după spusele autoarei, au beneficiat de stagii de perfecționare în Finlanda. Secția de Finlandeză B are un număr mic de studenți, undeva între 7-15 într-un an, dar rezultatele pe care aceștia le obțin la diferite sesiuni științifice și cursuri de vară
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ana-Maria Onisei în articolul cu același nume, dedicat lui Mika Waltari. Considerat unul dintre cei mai importanți scriitori finlandezi ai secolului XX, cărțile sale au fost traduse în peste treizeci de limbi, inclusiv în limba română, la Editura Polirom. După spusele Anei-Maria Onisei, scriitorul a cunoscut faima odată cu romanul Marea iluzie (1928) după care au urmat Femeia și străinul (1937) și Egipteanul (1945), aceasta din urmă fiind opera cu care se impune "pe piața literară (...) lumea literară apreciind originalitatea poveștii și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ARA, 1993. 259 Horia Stancu, Călătorind prin Țările Nordului. Finlanda, Suedia, Danemarca și Islanda, București, Editura Tineretului, 1960, p. 9. 260 Ibidem, p. 15. 261 Ibidem, p. 21. 262 Ibidem, p. 24. 263 Ibidem. 264 Ibidem, p. 25. 265 Din spusele lui Horia Stancu, la vremea respectivă, muzeul era găzduit de o casă de lemn sărăcăcioasă, înconjurată de pădure. Sunt doar două încăperi în care mobilierul s-a păstrat foarte bine. În apropiere de aceasta se află mormântul scriitorului, acoperit cu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ceea ce a dispărut aproape sigur este sistemul în baza căruia funcționau cele patru mari corporații de discuri, Universal, Sony-BMG, EMI și Warner, ce dețineau și un monopol al pieții discului. Ceea ce s-a întâmplat pe parcursul ultimelor decenii este rezumat în spusele lui Nikolaus Harnoncourt, citate de Lebrecht: „În anii ’50 și ’60 aveai de a face cu personalități adevărate, un producător ce era responsabil și lua lucrurile pe umerii lui. Deasupra lui se afla doar șeful unei companii. Mai târziu, când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
șeful care își cheamă subalternul la raport se preface că are de lucru și răsfoiește diverse hârtii fără importanță tocmai pentru a evita să-și privească interlocutorul. El îi dă astfel de înțeles acestuia că nu pune mare preț pe spusele lui, fiind preocupat de probleme mult mai importante. În schimb subordonatul, deși în calitate de emițător ar trebui să-și ferească privirea, stă cu ochii țintă la șeful lui ca să poată sesiza toate reacțiile faciale ale acestuia și să se poată adapta
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
înțeles exact în ce constă spectacolul, dar ne-am dus. Mai mulți consăteni au alergat să-și adune animalele priponite la albie. Ne-am așezat pe un pod dintre Moldova și Muntenia și-am așteptat să vedem dacă se adeveresc spusele sătenilor despre năpasta care se apropie. Zvonul părea cumva neîntemeiat. Râul într-adevăr crescuse, dar nu arăta deloc periculos. Pe mijlocul albiei exista o ridicătură sub formă de insuliță, pe care rămăsese o vacă. Stăpânul, însoțit de un câine, s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu” sunt considerate: operă unică în concepția și structura literaturii noastre, o împlinire magistrală care îl apropie de opera lui Dante „Vita nuova” și de unele „Rime” ale lui Michelangelo. Concluzionând, sunt folosite inspirat spusele lui Mircea Tomuș care reliefează corect universalitatea temei din sonete și felul magistral în care este tratată: „În aceste sonete suferă și iubește nu numai contemporanul nostru, dar mai ales Omul, omul din totdeauna și de pretutindeni - arhetipii fără de veac
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
instituția contemporană comportă obligația responsabililor de a oferi competență, transparență și criterii explicite. Cu toate acestea, potrivit lui Rainer Rochlitz, critica profesională nu mai dispune de criterii pentru a-și justifica judecățile, mulțumindu-se să descrie ceea ce vede ori să redea spusele artiștilor, ceea ce provoacă derută și suspiciune generalizată din partea publicului. Expresia publică a unei poziții ori reflecții politice ajunge să fie evaluată în funcție de luciditatea relației pe care o stabilește artistul față de societatea spectacolului 213. În aceste condiții, Rochlitz indică o serie
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unui limbaj și a unor figuri de stil care să atragă sau să încânte), memoria (memorarea argumentelor și a ordinii în care vor fi prezentate) și acțiunea (rostirea propriu-zisă a discursului cu tot ceea ce ține de acest lucru). Din cele spuse, este evident că avem în vedere o perioadă de început, în care discursul era eminamente oral, într-o societate în care comunicarea orală era cvasi-exclusivă. Cu timpul, cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare (răspândirea comunicării scrise, apariția tiparului, a telegrafului, a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ar aprecia Arghezi, spre cinstea celui ce a scris-o. Frumoasă în cuvinte și în ilustrație. Mă simt privilegiat să fi descoperit primul aceste frumuseți și ispitit în același timp să îndemn pe toată lumea să citească această carte, amintindu-ne spusele cronicarului - pe care îl las să-l numiți singuri - „că nu este alta mai de folos zăbavă decât cetitul cărților”. Vasile Filip „Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de când ești. Cetește rogu-te și ceste, și unde-i vedé
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]