4,290 matches
-
să-și asigure accesul la Dunăre, de unde Congresul de la Paris o silise să se retragă. Interese de ordin politic și economic au determinat diplomația rusească să respingă argumentele României. „Înțelească mai dinainte cu Austria, care ocupase Bosnia și Herțegovina, Rusia stărui cu orice preț asupra cesiunii Basarabiei, pe care congresul (de la Berlin - n.ns., I. A.), i-o și confirmă, trecând peste orice simț de dreptate și omenie față de frații ei de arme de la Plevna”. A fost extinsă în cele trei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Poloniei și noul tratat Ribbentrop-Molotov, desființând statul vecin, cu care eram legați printr-un tratat de alianță și prin interese vitale în apărarea granițelor de est, a atârnit îngrijorarea opiniei publice românești. Această manieră de „rezolvare” a problemei poloneze a stăruit în mintea cercurilor politice conducătoare, supuse la noi presiuni și amenințări în primăvara și vara anului 1940, și le-a determinat, împreună cu alți factori, să adopte o anumită poziție față de notele ultimative de la sfârșitul lunii iunie. Nu există istoric - și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
produs unificarea politico-statală a spațiului cuprins între Carpați, Marea Neagră și Nistru; în 1392, domnul Roman I se intitula: „marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Țara Moldovei de la munte până la mare”. Hotarul în care au stăruit românii la răsărit a fost Nistrul și apele Mării Negre, iar numeroși români au trecut vadurile fluviului, pe malul stâng și mai departe, în stepă. Teritoriul dintre Prut, Marea Neagră și Nistru, a constituit o parte integrantă a Țării Moldovei. Aici, ca
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a popoarelor trăind În această regiune. Elementul etnic nu are Întotdeauna un rol explicativ major. Mediul geografic este extrem de variat, deci nici el nu poate sta la baza explicațiilor pentru problemele ce privesc Întreaga regiune. Rămâne ca element determinant, ce stăruie și apare În mai toate situațiile analizate, istoria comună, vecinătatea, viața socială comună. După o primă unificare prin includerea În Imperiul Roman, urmează lunga prezență a Imperiului Bizantin, urmată de aproape cinci secole de conviețuire În cadrul celui Otoman. În secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al celor trei tarlale (Dreifelderwirtschaft). El a fost Însă instalat o dată cu impunerea ,,vecinătăților”, organizații sociale sătești amintind Nachbarschaft-ul săsesc sau cel al multor regiuni germanice. Ele au creeat, În acelaș timp, În lumea egalitară a satelor o distincție majoră ce stăruie insistent până În secolul XX; este vorba despre distincția dintre nemeși, țărani care efectuaseră serviciul militar În armata austriacă, și iobagi, rămași servi pe moșiile boierești. Case și turnuri Deosebirea semnalată mai sus În compoziția grupului domestic se exprimă În chip
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
morala, care nu poate constitui o știință; căci, dacă se Înțelege, sub numele ei, studiul fenomenelor morale, ea se confundă cu sociologia, cum o recunoaște Însuși dl Levy-Bruhl, autorul capitolului asupra moralei, când zice: ,,Pretinsa morală teoretică dispare; morala practică stăruiește, de fapt, și devine obiectul investigării științifice sub numele de sociologie, care Întreprinde studiul teoretic al realității morale” (p. 302). Dar morala nu expune numai ceea ce sunt faptele morale, ci și ceea ce ar trebui să fie și o știință normativă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
boli. Dacă trecem la științele mentale, găsim ca fapte nu mai mult date exterioare, ci fenomene de conștiință, individuală pentru psihologie, colectivă pentru sociologie; dar aceste fenomene alcătuiesc realități tot atât de puternice ca și cele date de corpurile fizice. Dacă am stăruit asupra caracterului realist al științei, am făcut-o spre a putea stabili principiul că toate științele răsfrâng În cugetul nostru o parte din această realitate, după punctul de vedere În care o privim. „Știința”, cum spune dl Levy-Bruhl, „nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
repețire; dar pentru acestea observația d-lui Monod se aplică tot așa de bine și faptelor conștiinței omenești. Cât despre fenomenele de dezvoltare, natura și omenirea se află Întocmai În același caz: trebuie să fie studiate În chip istoric. Am stăruit de mai multe ori asupra Împrejurării că dezvoltarea și deci istoria nu pot fi formulate În legi. Dl Monod zice În același sens că, „Întrucât privește legile care par a fi condiția Însăși a științelor, era Învederat că ele nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Profesioniști. În paginile eseistice din Lucruri S. are în vedere în primul rând valorile culturale care reprezintă lucrarea civilizatoare a câtorva sute de ani, dar investighează din aceeași perspectivă și perioada de tranziție ce a urmat evenimentelor din decembrie 1989, stăruind asupra transformărilor din 1990-1992. Volumul Carte de citire (2003) este, dincolo de aplicațiile concrete, o pledoarie pentru „cultura scrisului și cititului, parte a unei civilizații a construirii, o aspirație a mai binelui” și, totodată, un apel la regăsirea atitudinii critice, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
lui Hristos se rânduiesc prin purtările și faptele lor în frontul împotriva dracilor și pe aceștia îi alungă, iar pe căpetenia lor, diavolul, îl iau în râs, prin aceea, că în tinerețe trăiesc în curăție, în încercări rabdă, în dureri stăruiesc, când sunt ocărâți suportă, lipsurile le disprețuiesc și, ceea ce e minunat, disprețuiesc chiar și moartea, făcându-se martiri ai lui Hristos”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, LII, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
5, 3). Acesta este cel ce flămânzește și se însetoșează de dreptate (Matei, 5, 6). Acesta este cel cu inima zdrobită (Ps., 50, 19). Cei ce au o astfel de hotărâre, un astfel de zel, cei ce doresc virtutea și stăruiesc în acest dar până la sfârșit, vor putea să obțină cu adevărat Împărăția veșnică”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXIX, 7, în PSB, vol. 34, p. 228 - 229) „La învierea trupurilor − ale căror suflete mai înainte au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ale lui Dumnezeu, și scoțând folos nu numai din îndemnuri și din mustrări, ci și din vestirea proorociilor, încât fiind convinși din aceste întâmplări prin Lege și prooroci, că Duhul cel dumnezeiesc este Cel ce le-a vestit, să poată stărui mai departe în credință așa cum o vrea Cuvântul. Potrivit voii lui Dumnezeu, proorocii au spus, fără nici un înțeles ascuns, tot ce putea fi înțeles, necesar și de folos pentru îndrumarea năravurilor. În schimb, tot ce era mai tainic și mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mai potrivit, pe cât este mai de preț tuturora sufletul decât trupul, pe atât este și deosebirea dintre cele două vieți”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXII-a către tineri, II, în PSB, vol. 17, p. 567) „... stăruie în ostenelile cele pentru virtute, și atunci vei ști lămurit că viața noastră nu se mărginește la viața de aici. Iar dacă cineva te-ar întreba: Dar cine a venit de pe lumea cealaltă și ți-a spus ce-i acolo
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
datorită adeziunilor personale, nu legilor cetății, ea păstrează destulă distanță față de cele din urmă ca să-și semnifice alteritatea radicală, destulă apariție în cel dintîi ca să facă semn. Nu se lasă girată de puterea temporală, dar nu se lasă nici uitată, stăruind la orizontul conștiințelor. înclinația noastră spre obiectivare poate socoti acest mod de manifestare ambiguu, slab, declinant, crepuscular. Dar nu e el, dimpotrivă, destul de adecvat transcendenței, întrucît e un mod paradoxal și mobilizator, sugerînd o stilistică a coprezenței contrariilor pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și mai ales acțiunile bazate pe cunoaștere pe care le propunea au devenit astăzi realități concrete obișnuite pentru viața tuturor statelor moderne. Iar dacă adăugăm și dispariția treptată din zilele noastre a ideilor utopice de organizare a societății (deși utopiile stăruie încă în societățile sărace), vedem că și în această privință înaintașii noștri au avut dreptate. Raportul de activitate al Institutului basarabean (citit probabil de Pan Halippa, președintele institutului, figură proeminentă basarabeană, unul dintre cei care au contribuit la unirea Basarabiei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Fără a-și lua examenul de diplomă, se repatriază în Polonia în 1947. În anii 1948-1949 lucrează ca redactor la Radio, iar din 1949, la secția de presă a Ambasadei Române din Varșovia. Traduce din literatura română începând din 1950, stăruind îndeosebi asupra prozei contemporane și interbelice. Traduceri: Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor, Varșovia, 1951, Wyspa Kwiatów [Nada Florilor], Varșovia, 1955, Zaginiony [Baltagul], Varșovia, 1960; Vladimir Colin, Mladen, syn miedxwiedzia [Mladen, fiul ursului], Varșovia, 1957; Cezar Petrescu, Mrok [Întunecare], Varșovia, 1957; Liviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287025_a_288354]
-
tema punctelor de interes, ridicate de candidat. Dirijați permanent discuția Dirijați Întrebările spre subiecte ce duc la Îndeplinirea obiectivelor pe care vi le-ați propus. Ferm, dar politicos, temperați‑i pe candidații care au tendința să vorbească prea mult. Nu stăruiți exagerat de mult asupra anumitor chestiuni doar fiindcă se Întâmplă să vă intereseze din punct de vedere personal. Stați cu ochii pe ceas. Furnizați-i candidatului informațiile necesare Suplimentați concis datele deja primite de candidat În procesul de selecție. Răspundeți
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
298. footnote>. Ei nu au dorit nici suferința, nici moartea, ci au fost convinși că merg spre viața veșnică, pe care cred că au descoperit-o. „Și câți dintre creștinii noștri de azi nu știu că trebuie să moară dacă stăruie mai departe să mărturisească credința creștină, pe când, dimpotrivă, ar putea fi din nou liberi dacă ar tăgădui pe Domnul? Dar ei nu pun preț pe viață, ci preferă să moară de bunăvoie pentru credința lor”<footnote Origen, Contra lui Celsus
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
erau, În imensa lor majoritate, țărani, adică oameni săraci și lipsiți de educație. Ei Își abandonau locurile unde se născuseră Întrucît, așa cum remarca ziarul America, din 18 februarie 1911, „mulți dintre noi [...] venim aici, În țări străine, [...] din pricina asupririlor ungurești”. Stăruind asupra acestui subiect, cineva atrăgea chiar atenția că „istoriografia problemei emigrării românilor În America are, totuși [...], lacune serioase. Astfel, cu toate că pentru cei mai mulți cercetători cauzele emigrării erau considerate a fi fost exclusiv de sorginte economică și socială, nu se poate nega
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
firesc, fiind chiar profitabilă. În sfîrșit, pretendenții sau virtualii americani, proveniți din spațiul românesc sau din unul de limbă română, și-au modificat mentalitatea, renunțînd la oscilarea Între fosta și noua lor patrie. Motivațiile erau, desigur, mai complexe, dar nu stăruim asupra lor Întrucît ele pot fi lesne sesizate. Oricum, după ce decenii de-a rîndul românii ajunși În America s-au constituit Într-o „problemă”, cu repercusiuni asupra țării de origine și asupra celei noi, treptat ei au „descoperit” drumul ineluctabil
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru iubirea Lui și să-L slăvesc în durere. Multă vreme m-am rugat așa. Dar Bătrânul meu mi-a spus că asta este egoism și astfel Îl constrâng pe Dumnezeu. Dumnezeu știe ce-o să facă. Așa că n-am mai stăruit. Vedeți însă că Dumnezeu n-a uitat cererea mea și mi-a dat această binefacere după atâția ani! Acum nu-L rog pe Dumnezeu să-mi ia ce I-am cerut. Mă bucur că o am, ca să fiu și eu
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
lui Dumnezeu mă ține. Mă străduiesc să mă dăruiesc lui Hristos, să mă apropii de Hristos, să mă unesc cu Hristos. Asta o doresc, dar n-am izbutit-o încă - n-o spun din smerenie. Dar nu-mi pierd îndrăzneala. Stărui. Mă rog să-mi ierte Dumnezeu păcatele. Am auzit pe mulți spunând: <<Nu pot să mă rog>>. Eu așa ceva n-am pățit. Numai în ziua neascultării mele în Sfântul Munte am pățit asta. Nu mă frământă dacă și cât trăiesc
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
canon ideologic dominat de maniheism, contrapunând artei burgheze, plină de păcate, arta îndrumată de „metoda realismului socialist”, care oferă „calea cea dreaptă”. Un artist adevărat are de pătimit într-o orânduire marcată de „lupta dintre cele două culturi”. De aceea - stăruie dogmatic V. - se cuvine ca el să ia atitudine împotriva „oficialității reacționare” (care inspiră „mânie” și „ură”), oferind viitorimii un „profil pilduitor de artist-cetățean”. Încercarea de sinteză intitulată Istoria teatrului românesc, apărută în 1972 într-o colecție de uz școlar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
nostru, el se resimte, nu numai de această criză generală, dar și de o criză specială, izvorâtă mai ales din repetate și de neiertat greșeli de conducere. Datorită acestor greșeli, țara se zbate în greutăți ce par de neînvins. [...] A stărui în ideologii și în metode perimate ar fi, nu să împiedicăm evoluția inevitabilă a societății, ci s-o expunem exagerărilor și rătăcirilor extremiste. Spiritul politic nu este decât o formă a bunului simț, iar bunul simț ce altceva este decât
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vieții actuale și în evoluția treptată a capitalismului care să ne scoată din anarhia economică de astăzi. PNL socotește că țara trebuie ferită de cele două primejdii: ignorarea strânsei interdependențe economice dintre popoare și nesocotirea mersului impasibil al timpului. PNL stăruie în credința că în viitor numai dezvoltarea liberă a individualităților și un regim stabil și normal al dreptului pot chezășui progresele neamului nostru. Neclintit în convingerile sale monarhice PNL rămâne la ferma hotărâre de a păstra României temelia nezdruncinată a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]