11,293 matches
-
a condus la limitarea inițiativelor politicienilor români cu privire la reforme și a asigurat o anumită continuitate între guvernări. Faptul că politicienii nu mai inițiază reforme continue ale sistemelor de redistribuire în societate și, mai nou, tot la presiunea Uniunii Europene, se străduiesc să contracareze procesele tranziției spontane în domeniu nu înseamnă că societatea însăși și-a pierdut gradul de libertate suplimentar. Ea încă mai poate evolua pe direcții alternative, cuprinse între limitele acceptabile pentru integrarea europeană (care este o integrare „slabă”, de vreme ce
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sociale și politice semnificative. În primul rând, este vorba de capitalul național, pentru care principala preocupare este de a căpăta o legitimitate și o influență comparabile cu cele ale capitalului străin în economia românească și care, din această cauză, se străduiește să fie din ce în ce mai puțin românesc și mai mult internațional, întărindu-și legăturile cu capitalul occidental. Pentru a sublinia acest aspect este suficient să urmărim structura finanțării companiilor românești, care dovedește că aportul propriu de capital, inclusiv parteneriatele cu străinii, este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
își poate asigura veniturile necesare educației, atingerii și menținerii standardelor clasei de mijloc specifice unui mod de trai de tip occidental - doar în măsura în care este subvenționată de celelalte două civilizații. Subvenționarea ei are loc pe două căi: prin intermediul statului, care se străduie, prin politicile fiscale și salariale, să redistribuie veniturile societății în favoarea acestei clase europenizate, și prin intermediul „foarfecelor” prețurilor pe piața liberă, care asigură venituri scăzute pentru activitățile și producția specifice civilizațiilor subdezvoltate și venituri ridicate pentru cele europenizate. În consecință, costurile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
reușit să îl creeze în raporturile industriei socialiste cu piața, aceasta a fost tocmai separarea de producție a funcțiilor de cumpărare și vânzare. Constructorii dominației administrative asupra producției au făcut mari eforturi, organizatorice și instituționale, în acest sens. S-au străduit să concentreze aceste funcții în „dispecerate” naționale și de ramură - Consiliul de Stat al Planificării, centralele industriale, mai târziu Ministerul Aprovizionării Naționale etc. - reducând cât mai mult inițiativa și autonomia unităților producătoare în participarea pe piața materiilor prime și a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
radical diferite de distribuție și, în consecință, de organizare socială. De aceea, cele două paradigme au făcut tot ce s-a putut pentru a se anihila reciproc. Încă de la începutul secolului XX, odată cu apariția comunismului real, capitalismul teoretic s-a străduit să demonstreze că socialismul teoretic nu poate exista, pentru simplul motiv că nu poți calcula prețurile într-un sistem științifico-administrativ care funcționează în lipsa pieței (Mises, 1981). La rândul său, socialismul teoretic s-a străduit să argumenteze că piața irosește resursele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comunismului real, capitalismul teoretic s-a străduit să demonstreze că socialismul teoretic nu poate exista, pentru simplul motiv că nu poți calcula prețurile într-un sistem științifico-administrativ care funcționează în lipsa pieței (Mises, 1981). La rândul său, socialismul teoretic s-a străduit să argumenteze că piața irosește resursele și că planificarea de tip socialist este forma „naturală” către care evoluează piața. Cel de-al doilea război mondial, cu economiile sale „planificate” pentru perioada conflictului militar, părea a susține acest argument. Evoluțiile economico-sociale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu au avut altă soluție de a ataca politicile mai puțin liberale în domeniul economiei desfășurate în societățile capitaliste, decât să dezvăluie în mod agresiv legătura dintre piață și politică. Așa se face că renumită școală economică monetaristă s-a străduit să argumenteze că „marea criză” a economiei de piață din anii ’30 ai secolului XX a fost generată de politicieni - mai exact, de politicile deficitare ale Trezoreriei americane din acea perioadă - iar Milton Friedman a argumentat această teză cu multă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
teoretizate, drept o erezie - adică intervenția politicului pe piață -, pentru politicienii comuniști ținea de alfabetul construcției comuniste, conform căruia politicul decide în orice privință, inclusiv sau chiar mai ales în producție. Pentru aceasta, economia pe care au construit-o se străduia să țină cât mai departe unitățile de producție de determinările pieței și să le subordoneze birocrației administrației economice, subordonată, la rândul ei, strict politicului. De aceea, legăturile întreprinderilor industriale socialiste cu piața erau cvasi inexistente. Piața nu apărea niciodată ca
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu un act de indentitate că ești rezident în localitatea respectivă pentru a putea cumpăra pâine) și au instituit filtre polițienești pe șosele pentru a depista transportatorii de mari cantități de pâine de la oraș la sat. Invers, aceleași filtre se străduiau să limiteze cantitățile de alimente aduse de la sat la oraș, constând în carne, cartofi, zahăr, vin, ouă, miere, legume și fructe și produse de contrabandă, cele mai multe dintre ele provenind din micul trafic de frontieră de la granița de vest a României
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
obține decât prin preluarea controlului asupra politicului. De aceea, principala confruntare s-a purtat pe teren politic și a avut rezultate ambigue. În diferite momente ale istoriei sale, diferite elite foste sau postcomuniste au preluat controlul politicului și s-au străduit, cu un succes variabil, să-și elimine sau să-și subordoneze adversarii. Câtă vreme câștigătorul politic a fost incert, societatea românească a păstrat un grad ridicat de libertate. Când acesta s-a redus substanțial ca urmare a faptului că o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
că, în vreme ce primul răspunde unui ethos științifico-ingineresc specific vremii sale, al doilea este principalul promotor al unui ethos politico-economic adoptat ulterior de toată Europa de Est, devenită comunistă. Nu toată lumea își aduce aminte că Marx respingea abordarea normativă a capitalismului și se străduia să dovedească că organizarea capitalistă a producției este deopotrivă legală și morală, cel puțin în interiorul moralei socialmente acceptate. Este adevărat că Marx nu găsește nici un alt motor final al acțiunii de tip capitalist decât lăcomia infinită a burghezului, însă el
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ai valorilor noii societăți capitaliste sunt tocmai politicienii implicați în afaceri, adică deținătorii dublului statut de om politic și întreprinzător privat. Rezultatul a fost că, vreme de cel puțin două mandate - din 1993 și până în 2000 -, partidele politice s-au străduit fie să achiziționeze ca simboluri politice oameni de afaceri de succes, fie să împingă spre afaceri politicieni proveniți din sectorul public, din administrație sau din lumea academică și culturală. Politicianul neintegrat în sectorul privat al economiei era privit - și încă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
atât mai ușor de realizat cu cât legislația națională prezenta mari lipsuri în domeniul gestionării private a banilor populației. Primii întreprinzători în domeniu și-au construit instituțiile pur și simplu inventând forme ad-hoc pe care mai târziu autoritățile s-au străduit să le legifereze, în contextul dificil în care autorităților le lipsea orice experiență în domeniu, iar cei reglementați aveau deja o experiență de funcționare și puteau exercita presiuni mobilizând în favoarea lor populația pe care o deserveau. De aceea a durat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
produs prin retragerea fondurilor de investiții în colectarea și concentrarea banilor proveniți de la populație. Această facilitate a luat forma „băncilor populare”. Băncile populare nu erau în realitate bănci și nu erau recunoscute ca atare de către Banca Națională, care s-a străduit să-și decline cât mai mult responsabilitatea față de funcționarea acestui tip de organizații financiar-bancare. În principiu, ele se substituiau unui mecanism de asociere financiară a populației foarte răspândit în socialism și denumit „Case de ajutor reciproc”. Casa de ajutor reciproc
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitalul străin ca pe un competitor indezirabil. În măsura în care a putut influența opinia publică, a sprijinit atitudinea naționalistă atât de clar formulată în primele luni de după revoluție prin lozinca „Nu ne vindem țara!”. În măsura în care a putut influența politicile guvernamentale, s-a străduit să inventeze obstacole legale și administrative în calea pătrunderii capitalului străin. Motivul pentru care capitaliștii autohtoni nu s-au grăbit să-i privească pe reprezentanții capitalului străin ca pe niște potențiali parteneri era bine întemeiat. O potențială dominație a capitalului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
private nu a reprezentat o sursă importantă în acumularea de capital privat autohton este că, într-o economie socialistă, banii - capitalul potențial - nu se află pe piața distribuției către populație, ci pe piața banului public. În general, socialismul s-a străduit să mențină o pondere constantă a volumului de vânzări către populație în PIB, de circa 30%. Variațiile în această privință au fost minime. În 1980, volumul vânzărilor cu amănuntul reprezentau 30% din PIB. Zece ani mai târziu, la sfârșitul comunismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale coordonării acestor activități la nivel politic. Prin transformarea unităților autonome existente în societăți comerciale autonome și prin desființarea coordonării politice a economiei, reformatorii postcomunismului au consacrat separarea funcțiilor economice într-o rețea de instituții în care fiecare funcție se străduia să trăiască pe seama exploatării celorlalte, în loc să coopereze pentru exploatarea pieței. Consecințele au fost imediate și extrem de importante. În primul rând, unitățile de producție s-au văzut brusc și brutal separate de piață. Capacitatea lor de a se aproviziona singure și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
producției pe piață, fuseseră separate între ele încă din socialism. Reforma tranziției spre economia de piață le-a distrus orice fel de unitate și a permis fiecărei componente să-și urmărească propriile interese, indiferent de soarta celorlalte. Producătorii s-au străduit să evadeze din lanțul tehnologic ce unifica întreaga economie socialistă într-un soi de firmă unică. Visul oricărei conduceri executive a unei unități productive socialiste era să se aprovizioneze din dezvoltata economie occidentală cu materii prime, materiale și subansamble de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitaliști privați autohtoni, prin selectarea după criterii politice a acelora care urmau să primească subvenții, indiferent de forma pe care o luau ele. Au funcționat aici două tendințe contradictorii. Pe de o parte, băncile românești - și bancherii români - s-au străduit să restrângă cantitatea de bani pe care îi acordau economiei românești, fie ea privată, fie ea în proprietate publică. Pentru că, în cea mai mare parte, economia românească se afla în proprietate publică, este firesc ca majoritatea banilor „vânduți” în economie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care a pierdut alegerile în 1996, a fost acuzat și condamnat pentru încălcarea legii bancare. Legea bancară românească preciza că nici un întreprinzător privat nu poate investi capitalul obținut printr-un credit într-o bancă. Acuzatorii lui G.C. Păunescu s-au străduit să dovedească că o sumă de mai multe milioane de dolari investită de acesta în Bancoop - banca cooperației românești - a provenit dintr-un credit acordat în nume personal. Din punct de vedere juridic, problema a fost până la urmă rezolvată în favoarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
social”, adică relații speciale cu decidenți din sistemul economic, financiar și administrativ public. Prima bancă privată românească, Credit Bank, a fost înființată prin contribuția unor firme de stat românești și a unor investitori privați, români și străini. Următoarele s-au străduit să repete aceeași rețetă, cu succes variabil. Prima „regulă de aur” a acestor bănci era de a obține cât mai mult capital de stat, prin intermediul acționarilor firme de stat, și cât mai mult management privat (adică reprezentând acționariatul privat al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dintre cazurile de acest fel, și deloc primul sau ultimul. Modul în care capitalul autohton a folosit instituțiile bancare merită o atenție specială, căci el ilustrează o utilizare specială a unei instituții specifice economiei de piață pe care România se străduia să o construiască de-a lungul tranziției. În principiu, în economia capitalistă, o bancă are rolul de a colecta fonduri din toate sursele posibile - stat, sector privat, populație - și de a le direcționa către finanțarea activităților economice. Marea inovație pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Hunedoara etc. Unele dintre ele au fost finanțate să renască, după distrugere, dar sub controlul capitalului străin, cum a fost cazul „Comtim”, cel mai mare combinat de creștere industrială a porcilor din Europa de Est. La rândul său, capitaliștii industriali s-au străduit din răsputeri să opună sistemului bancar dominat de combinația dintre politică și finanțele socialiste un sistem bancar propriu. Cea mai mare parte a micilor bănci private care și-au făcut apariția după liberalizarea (parțială) a pieței bancare au fost inițiate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sau a celor 1-2% care să devină proprietarii legitimi a circa 40% din avuția fostei societăți socialiste, pentru a reproduce structura de proprietate a societăților contemporane dezvoltate din Occident. Este vorba de proprietate, nu de venituri, căci statele occidentale se străduiesc să echilibreze prin politici sociale inegalitățile în redistribuirea veniturilor pe care le implică asemenea inegalități în distribuirea proprietății. Ceea ce complică și mai mult lucrurile în tranzițiile postcomuniste ale Europei de Est este faptul că redistribuirea avuției naționale trebuie să se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a spus cuvântul. Una dintre condițiile esențiale pentru aderarea României la UE era acreditarea economiei românești drept „economie de piață funcțională”, diagnostic care depindea esențial de evaluarea de către FMI a economiei românești. Ca urmare, până în 2004, politicienii români s-au străduit, împotriva presiunilor politice interne, să acorde satisfacție FMI și instituțiilor care depindeau, în evaluările lor (BIRD, BERD, Comisia Europeană etc.), de opinia FMI. În 2004, România obține mult râvnitul calificativ de „economie de piață funcțională” și se eliberează, cu această
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]