10,831 matches
-
teren și în acest domeniu, dezvoltând din ce în ce mai multe metode și tehnici de investigare. Respectând evaluarea criteriilor de credibilitate, anumite studii din Germania, SUA și Israel își continuă ambiția necesară de a cerceta o anumită limită (Bărbat, 2001, p. 101Ă de stres care, atunci când este atinsă, conduce frecvent la instalarea mecanismelor de coping maladaptative (de apărareă. În același timp, chestionarele mixte (cu întrebări vizând și aspectele calitativeă devin din ce în ce mai adaptate cercetării coping-ului. Adaptările acestor chestionare la particularitățile etnoculturale ale segmentelor de populație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
chestionarele mixte (cu întrebări vizând și aspectele calitativeă devin din ce în ce mai adaptate cercetării coping-ului. Adaptările acestor chestionare la particularitățile etnoculturale ale segmentelor de populație studiate necesită întotdeauna timp, competență și o experiență reală în domeniul metodelor de cercetare. Efectele și consecințele stresului Societatea omenească se confruntă constant cu „stresuri” cumplite - de exemplu, epidemiile, infecția cu virusul HIV, dezastrele naturale, războaiele etc., evenimente care au pus și pun societatea, precum și omul ca persoană în situația unor dificultăți majore: doar uneori se putea și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
calitativeă devin din ce în ce mai adaptate cercetării coping-ului. Adaptările acestor chestionare la particularitățile etnoculturale ale segmentelor de populație studiate necesită întotdeauna timp, competență și o experiență reală în domeniul metodelor de cercetare. Efectele și consecințele stresului Societatea omenească se confruntă constant cu „stresuri” cumplite - de exemplu, epidemiile, infecția cu virusul HIV, dezastrele naturale, războaiele etc., evenimente care au pus și pun societatea, precum și omul ca persoană în situația unor dificultăți majore: doar uneori se putea și se poate opta pentru una dintre situațiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
luptăă. În lipsa posibilității reale de opțiune (adică a „evitării” factorului stresant sau a „luptei”Ă, este de la sine înțeles că reușita traversării momentelor critice rămâne direct proporțională cu eficiența intervenției mecanismelor de coping. Putem vorbi așadar de efectele benefice ale stresului, respectiv de declanșarea așa numitului sindrom general de adaptare. Dacă stresurile minore au, în general, un efect benefic, eforturile adaptative mari și de durată duc, în timp, la scăderea capacității adaptative. Cu alte cuvinte, reacția ce apare la solicitări majore
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
sau a „luptei”Ă, este de la sine înțeles că reușita traversării momentelor critice rămâne direct proporțională cu eficiența intervenției mecanismelor de coping. Putem vorbi așadar de efectele benefice ale stresului, respectiv de declanșarea așa numitului sindrom general de adaptare. Dacă stresurile minore au, în general, un efect benefic, eforturile adaptative mari și de durată duc, în timp, la scăderea capacității adaptative. Cu alte cuvinte, reacția ce apare la solicitări majore sau de lungă durată va fi de reducere a abilităților de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
solicitări majore sau de lungă durată va fi de reducere a abilităților de coping, prin instalarea unei veritabile epuizări consecutive, adică a sindromului de burn-out. În aceeași ordine de idei, inclusiv potențialul de a face față conflictelor - o formă de stres foarte des întâlnită astăzi - depinde, în mare măsură, de mecanismele de coping instalate în aceste circumstanțe. Ele sunt, de fapt, responsabile chiar de păstrarea identității personale. Între tipurile de control al stresului, personalitate și mecanismele de coping, se descrie o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de a face față conflictelor - o formă de stres foarte des întâlnită astăzi - depinde, în mare măsură, de mecanismele de coping instalate în aceste circumstanțe. Ele sunt, de fapt, responsabile chiar de păstrarea identității personale. Între tipurile de control al stresului, personalitate și mecanismele de coping, se descrie o corelație certă (Carpenter, 1992, p. 2Ă. Există persoane care practică o orientare externă a controlului asupra vieții: acestea cred că viețile lor sunt guvernate cu precădere de factori aflați în afara sferei lor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
aflați în imposibilitatea de a controla un eveniment stresant, se dovedesc frecvent mai ineficienți (comparativ cu cei din prima categorieă în a-și dezvolta mecanisme de coping eficiente. Este important de remarcat și faptul că efectul adaptativ sau maladaptativ al stresului depinde, în mare măsură, de atitudinea și de convingerea celor supuși la stres că pot controla sau nu pot controla situația dată. Convingerea că pot controla stresul aduce cu sine o reducere considerabilă a anxietății, care, atunci când atinge o anumită
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ineficienți (comparativ cu cei din prima categorieă în a-și dezvolta mecanisme de coping eficiente. Este important de remarcat și faptul că efectul adaptativ sau maladaptativ al stresului depinde, în mare măsură, de atitudinea și de convingerea celor supuși la stres că pot controla sau nu pot controla situația dată. Convingerea că pot controla stresul aduce cu sine o reducere considerabilă a anxietății, care, atunci când atinge o anumită intensitate, este responsabilă de a acționa ca o sursă suplimentară de stres. Este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
eficiente. Este important de remarcat și faptul că efectul adaptativ sau maladaptativ al stresului depinde, în mare măsură, de atitudinea și de convingerea celor supuși la stres că pot controla sau nu pot controla situația dată. Convingerea că pot controla stresul aduce cu sine o reducere considerabilă a anxietății, care, atunci când atinge o anumită intensitate, este responsabilă de a acționa ca o sursă suplimentară de stres. Este foarte important de menționat existența acelei categorii de persoane a căror viață familială se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
la stres că pot controla sau nu pot controla situația dată. Convingerea că pot controla stresul aduce cu sine o reducere considerabilă a anxietății, care, atunci când atinge o anumită intensitate, este responsabilă de a acționa ca o sursă suplimentară de stres. Este foarte important de menționat existența acelei categorii de persoane a căror viață familială se împletește foarte strâns cu cea a persoanelor foarte bolnave, a dependenților de alcool, de drog, psihotici, persoane cu handicap mental sever etc. În acest caz
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Este foarte important de menționat existența acelei categorii de persoane a căror viață familială se împletește foarte strâns cu cea a persoanelor foarte bolnave, a dependenților de alcool, de drog, psihotici, persoane cu handicap mental sever etc. În acest caz, stresul resimțit, dificultățile și frustrările trăite pot ajunge la cote alarmante. Aceste persoane pot suferi, în consecință, de o veritabilă epuizare (burn-oută, astenie extremă, ajungând până la fenomene de depersonalizare. Concluzii Trebuie să înțelegem că, în fond, factorul stresant (nu facem referire
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
extremă, ajungând până la fenomene de depersonalizare. Concluzii Trebuie să înțelegem că, în fond, factorul stresant (nu facem referire însă la acele evenimente puternic traumatizante cu efect negativ certă poate acționa benefic sau nu, în funcție de mai multe aspecte: durata expunerii la stres și perioada dezvoltării psihice în care a avut loc solicitarea respectivă, personalitatea și constituția psihologică a persoanei implicate și, bineînțeles, natura și intensitatea stresului, circumstanțele familiale, istorice, sociopolitice, etnoculturale, religioase ș.a.m.d. Strategiile de coping pot fi așadar asemănate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cu efect negativ certă poate acționa benefic sau nu, în funcție de mai multe aspecte: durata expunerii la stres și perioada dezvoltării psihice în care a avut loc solicitarea respectivă, personalitatea și constituția psihologică a persoanei implicate și, bineînțeles, natura și intensitatea stresului, circumstanțele familiale, istorice, sociopolitice, etnoculturale, religioase ș.a.m.d. Strategiile de coping pot fi așadar asemănate unor comportamente potențiale, fiind influențate, la rândul lor, de procesele de socializare ale formării și maturizării personale. Rețeaua de suport social, prin prezența activă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
unor comportamente potențiale, fiind influențate, la rândul lor, de procesele de socializare ale formării și maturizării personale. Rețeaua de suport social, prin prezența activă a celor apropiați, în special a partenerului/parteneri de viață, asigură o importantă protecție generală în fața stresului, precum și una particulară, în momentele de stres efectiv. Ajutorul informațional, cel emoțional-afectiv, precum și cel material reprezintă surse importante de reducere a stresului sau doar a percepției lui - percepție care constituie, de fapt, factorul cu adevărat responsabil de amploarea și de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
lor, de procesele de socializare ale formării și maturizării personale. Rețeaua de suport social, prin prezența activă a celor apropiați, în special a partenerului/parteneri de viață, asigură o importantă protecție generală în fața stresului, precum și una particulară, în momentele de stres efectiv. Ajutorul informațional, cel emoțional-afectiv, precum și cel material reprezintă surse importante de reducere a stresului sau doar a percepției lui - percepție care constituie, de fapt, factorul cu adevărat responsabil de amploarea și de constelația reacției la stres. Dovezile umane de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
prezența activă a celor apropiați, în special a partenerului/parteneri de viață, asigură o importantă protecție generală în fața stresului, precum și una particulară, în momentele de stres efectiv. Ajutorul informațional, cel emoțional-afectiv, precum și cel material reprezintă surse importante de reducere a stresului sau doar a percepției lui - percepție care constituie, de fapt, factorul cu adevărat responsabil de amploarea și de constelația reacției la stres. Dovezile umane de solidaritate vor rămâne întotdeauna o premisă pentru dezvoltarea celor mai eficiente mecanisme de coping. Având
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în momentele de stres efectiv. Ajutorul informațional, cel emoțional-afectiv, precum și cel material reprezintă surse importante de reducere a stresului sau doar a percepției lui - percepție care constituie, de fapt, factorul cu adevărat responsabil de amploarea și de constelația reacției la stres. Dovezile umane de solidaritate vor rămâne întotdeauna o premisă pentru dezvoltarea celor mai eficiente mecanisme de coping. Având în vedere aceste aspecte, asistenței sociale ar trebui să i se ofere șansa unui larg câmp de activitate, prin participarea interdisciplinară și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
introdus pentru prima dată la noi în țară, la inițiativa prof. dr. E. Verza, cursul de psihoigienă și sănătate mintală. Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare a patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Având o problematică atât de vastă, acest tratat este extrem de util și necesar specialiștilor dar și tuturor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
socială pentru îmbunătățirea coeziunii sociale. Detalii privind organizarea seminarului, programul și condițiile de înscriere pot fi găsite pe site-ul: HYPERLINK "http://www.socialwork 2005.org" www.socialwork 2005.org. Vezi interdependențele și întrepătrunderile ce se stabilesc între categoriile de stres descrise în exemplul pacienților de cancer. Duhovnicii și unii psihoterapeuți ‘recunosc’ în astfel de cazuri acele persoane egocentrice, lipsite de speranță, ce nu se pot ’abandona în mâinile lui Dumnezeu’ atunci când se află în fața unor situații dificile ce depășesc fie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
caracter general și nespecific (de exemplu, autointerpretarea negativă a tabloului clinic, reacțiile negative ale mediului social la tabloul clinic al pacientului), „colorând” în mod similar tablouri clinice diferite; în DSM acest lucru este exprimat adesea prin sintagma „răspuns fiziologic în legătură cu stresul” (DSM-IV; APsyA, 2000). Toți factorii etiologici descriși aici interacționează pentru a genera un anumit tablou clinic, dar aceasta nu înseamnă că de fiecare dată când apare un tablou clinic trebuie să fie prezenți factori din fiecare categorie menționată (de exemplu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1) o adaptare parțială; (2) un zgomot; și/sau (3) efectul factorilor sociali. Ținând cont de eritabilitatea ridicată, este clar că depresia nu este doar efectul unor factori sociali. Ea ar putea fi conceptualizată ca un zgomot prin prisma modelului stres - vulnerabilitate. Este ea o adaptare parțială? Această întrebare este una interesantă, care trebuie explorată în studii viitoare, în competiție cu modelul stres - vulnerabilitate. Ea trebuie considerată serios din mai multe motive: 1) prevalența tulburării depresive este crescută și transculturală, ceea ce
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nu este doar efectul unor factori sociali. Ea ar putea fi conceptualizată ca un zgomot prin prisma modelului stres - vulnerabilitate. Este ea o adaptare parțială? Această întrebare este una interesantă, care trebuie explorată în studii viitoare, în competiție cu modelul stres - vulnerabilitate. Ea trebuie considerată serios din mai multe motive: 1) prevalența tulburării depresive este crescută și transculturală, ceea ce este mai greu de justificat prin simple mutații care ne predispun la depresie; 2) prevalența este mai mare în cazul femeilor decât
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și nivela ca un liant legăturile fragilizate ale acestor părinți cu unitatea preșcolară. Educatoarele trebuie să manifeste optimism, bunăvoință, echilibru, impulsivitate scăzută, capacitate de adaptare, tenacitate; factorii afectivi crescuți (afecțiune, blândețe, entuziasm și voioșie, expresivitate); ambiție și curaj, rezistență la stres și persistență În atingerea scopului și depășirea piedicilor; de asemenea, trebuie să cunoască particularitățile psihice și psiho-sociale ale persoanelor cu handicap și să elaboreze pe aceasta bază cele mai eficiente strategii corectiv recuperatorii și educațional-incluzive. Dezvoltarea copilului În perioada preșcolară
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
iar la plantele superioare se sintetizează în frunze și numai în prezența luminii; produsă de asemenea și de bacteriile intestinale. Deficiența în tiamină apare actualmente din ce în ce mai frecvent datorită alimentației rafinate, excesiv de bogată în făinoase și alcool etilic, preparări termice agresive, stres și boli infecțioase intercurente, repetate, prin defecit imunitar dobândit, datorat radiațiilor ionizante și efectelor în timp ale acestora și radicalilor liberi. Surse naturale foarte bogate în tiamină sunt: frunzele și florile de păducel (Crataegus monogyna), fructele de măceș (Rosa canina
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]