4,463 matches
-
arunca în aer, nega, exclude, excomunica sau asasina, cum se întâmplă cu alte energii din cartea de istorie. Niagara era geografie, natură - adică eternitate. Nu. Anul acesta, americanii și canadienii vor bara brațul fluviului, câteva luni n-o să mai curgă strop de apă, iar în locul spectacolului grandios vom avea - textual - „lucrări de restaurație”. Niagara se restaurează ca mănăstirile, ca domurile, ca muzeele, ca palatele dogilor, ca teatrele Antichității - și peste un timp o să ajungă să se renoveze ca orice cinema de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
la un om mort contra 6 vii încă mai putem sta de vorbă și să nu ne mai târguim. Dar Niagara, domnii mei, e un moft față de prăpădul anunțat la Marsilia de colocviul pentru protejarea naturii. Problemele Niagarei sunt un strop în oceanul de nenorociri în care se scufundă Mama noastră, Natura. De pe suprafața ghețarului au dispărut 120 de specii - mamifere, și alte 150 de specii - păsări. 700 de milioane hectare - adică jumătate din pământul cultivabil al ghețarului - sunt supuse amarnicului
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mult, din cauza fetei din medalionul de pe tub. Aveam unul roșu închis, cu o tipă tapată și machiată puternic, și unul galben, cu o blondă diafană. Îl preferam pe cel roșu. Căzusem în plasa publicității, fără să fi consumat măcar un strop de parfum. Mă drogam cu imaginea femeii rebele, aspirând urma de parfum subversiv din tubul gol. Îl scuturam - pentru a câta oară? - implorând un miracol. Primul impuls nu era revolta împotriva vidului olfactiv. Nu știam pe atunci că drepturile omului
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
după o prelucrare destul de complexă, topire, uscare, melițare, scărmănare, toarcere, urzire, obținea pânza de tort, în paralel cu ea și țesătura de lână, indispensabilă vieții de toate zilele a tuturor membrilor familiei. Tot în apa Bâlii, sprintenă și darnică cu stropii săi de cristal a mai găsit cîrțoroșanul și alte surse cu care să-și îndulcească traiul. Între acestea, de importanță capitală pentru existența sa va fi meșteșugul morăritului. La început bunii noștri își făceau făina de secară, mai rar din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Nichita sau să cînți din cîntecele de pe discul lui Augustin Frățilă. „Lătrau caii, lătrau caii/ Cînd veneau ahei ahaii“ - sau ceva în genul ăsta. Bineînțeles că ziua morții lui Nichita era sfîntă. Ne strîngeam cu toții și beam și vărsam un strop în cinstea marelui dispărut, și iar beam, și iar văr sam un strop și tot așa. În cele din urmă, ne pupam și lăcrimam discret. În camera mea strîmtă din Grozăvești, cu două paturi de-o parte și de alta
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
lătrau caii/ Cînd veneau ahei ahaii“ - sau ceva în genul ăsta. Bineînțeles că ziua morții lui Nichita era sfîntă. Ne strîngeam cu toții și beam și vărsam un strop în cinstea marelui dispărut, și iar beam, și iar văr sam un strop și tot așa. În cele din urmă, ne pupam și lăcrimam discret. În camera mea strîmtă din Grozăvești, cu două paturi de-o parte și de alta și un culoar între ele ca într-un compartiment de tren, cu gîndacii
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
roșie, și o femeie căreia, se pare, îi făcea mare plăcere să stea în dreptul jetului. El zbura prin aer, deocamdată în camera luminoasă și aerisită a acelui imobil de la intrersecția străzilor 86 cu 92. Dintr-o parte îi picurau cîțiva stropi roșii, însă doar puțin, așa cum ies la unele mașini picături mici pe țeava de eșapa ment ; în cealaltă parte se adunase o boabă de rouă, care nu se lăsa desprinsă cu nici un chip - călătorea împreună cu el, sporind frumusețea acelei dimineți
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
UNUI NAIV, la Salonul de toamnă, Iași - 2004; Premiul III cu lucrarea CERȘETORUL, la Salonul de toamnă, Iași - 2004; Mențiune cu fotografia VAPORUL, la Expoziția Națională de Artă Fotografică Viitorul Mării Negre, Constanța - 2004; Premiul II cu lucrarea de pictură ULTIMUL STROP, Salonul de primăvară, Iași - 2005; Premiul III cu lucrarea CETATEA NAIVILOR, Salonul de primăvară, Iași - 2005; Premiul I cu lucrarea EXORCIZARE, la Salonul de primăvară, Iași - 2007; Premiul I cu lucrarea ÎN GURA LUMII, la Salonul de toamnă, Iași - 2007
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ca o rezistență a memoriei la timp. De ce să te miri atunci că am rugat-o pe Mnemosyne să stea de strajă pe corabia mea? Iți repet, mă tem de moarte, dar mă tem și mai mult să renunț la stropul de fericire pe care l-aș putea ține În palmă. Țărmul meu Înseamnă și moarte și speranța acestui strop de fericire. Ce-mi folosește o fericire care renunță să fie trează și să țină minte ce-a iubit? Eu plîng
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
stea de strajă pe corabia mea? Iți repet, mă tem de moarte, dar mă tem și mai mult să renunț la stropul de fericire pe care l-aș putea ține În palmă. Țărmul meu Înseamnă și moarte și speranța acestui strop de fericire. Ce-mi folosește o fericire care renunță să fie trează și să țină minte ce-a iubit? Eu plîng sau rîd, dar tu ce poți mărturisi, Calypso? Tu și stîncile? Privește luminile și umbrele alungite ale acestui amurg
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Marea mi se pare revoltător de luminoasă și cinică și poate aceasta nu e decît dovada că nu sînt Încă pregătit să Înțeleg moartea ca pe un lucru concret. Și nici nu vreau să fie altfel. Vara se anunță prin stropii de lumină ce joacă deasupra ierbii; și nu voi avea nevoie să urmez un Îndemn ca acela Întîlnit pe un cadran solar lîngă Veneția, Horas non numero nisi serenas, număr doar ceasurile care sînt senine, cîtă vreme voi putea crede
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
acestei experiențe cunoscute și înțelese, să se păzească de acum înainte de înșelăciunile sale obișnuite. 335. A șaptea. Acelora care înaintează din bine în mai bine, îngerul cel bun le atinge sufletele într-un mod blând, delicat și tandru, ca un strop de apă care intră într-un burete; iar cel rău atinge înțepând, cu tumult și neliniște, ca atunci când picătura de apă se izbește de piatră; în schimb, pe cei care înaintează din rău în mai rău spiritele de mai sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Erau ca doi fluturi colorați diferit pe o pajiște bine îngrijită, gata să-nflorească, pe care se aflau numai ei doi. Răsuflarea o simțeau întretăiată și plină de emoții. Aveau emoții ca atunci când te afli sub o cascadă uriașă, iar stropii mari și reci vin peste tine și-ți inundă sufletul de plăcere. Clipele erau tăcute, dar renunțară și unul și altul a se mai privi în secret. Ea își dorea ca dragostea întâlnită săi fie o ștafetă de lumină în
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
se închideau. Nu-și găsea echilibrul. Carlina avea o vibrație mare în stomac, ca atunci când te încearcă mari emoții. Ochii lui erau reci, distanți. Dacă ar fi putut să îi deschidă inima cu o cheie fermecată, să îi strecoare un strop de bucurie și de dorințe ar fi fost bine. - Pentru ce faci asta? Ești complet nebun. - Nebună-i măta! Nu eu. Ce mă faci nebun? îțî trag una acum, de nu te vezi. - Eu nu vreau decât să te ajut
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
o purtase atâta vreme acum părea că adoarme, iar ea se simțea învinsă. Aruncă din instinct o privire prietenoasă prin toată casa părintească și constată că era ca un cub de zahăr dulce, era neschimbată. Își aminti cu drag de stropii de soare ai iubirii părintești. Retrăi și descoperi viața aceea simplă, plăcută, plină de bucurie și voioșie care o făcea să fie fără griji, fericită ca atunci când oferim cuiva ceva. Ieși afară, și dădu drumul lacrimilor pe care le reținuse
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
să ucidă tot ce este viu în Arieș și mai departe în Mureș, așa cum s-a întâmplat cu câțiva ani în urmă cu apele Săsarului în apropiere de Baia Mare. Zgribuliți de frig, ne retragem în grabă la autocare, sub primii stropi de ploaie, nu înainte de a mai aruncă o ultimă privire către uriașă rană făcută de către om în inima muntelui. Coborâm spre Roșia Montană. Localiataea este considerată a fi cea mai veche așezare minieră din țara noastră. Aici au fost descoperite
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un timp între buze, apoi scapără un chibrit și o aprinde. Don Șef, surîd eu, nu-i voie de fumat în curtea combinatului. Dacă vă vede careva din conducere? Mai dă-i în mă-sa! murmură el, trăgînd din țigară. Stropii mărunți ai ploii reci de primăvară ne lovesc fără cruțare. Cei ce trec pe lîngă noi și intră în pavilionul administrativ merg iute, zgribuliți, pitiți sub umbrele, ori cu căștile de protecție înfipte pe cap și cu gulerele ridicate. Puțini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
capătul canapelei, pe care stă o plită electrică. Se uită în ibricul de pe plită și pufnește în rîs: Săraca apă, de cînd s-a evaporat! Toarnă două cești cu apă în ibric, ferindu-se să n-o atingă vreunul din stropii care sar la atingerea apei de metalul încins. Ia loc, vecine, îmi arată către unul din fotoliile de lîngă măsuță. Cam îngrămădit aici. La tine e mai mult loc? Da. După ce deschid ușa, am de ales: mă urc în pat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pus în lanțuri. Cum autobuzul spre Craiova era plin ochi, ea s-a întors acasă și a găsit sigiliile puse; apucată de cap și de picioare, a fost aruncată într-un camion de bagaje. Trei zile și trei nopți fără strop de apă, într-o pivniță. Confuză fiind, când au întrebat-o ce domiciliu alege, în loc să spună Slat[ina], unde ar fi fost primită cu brațele deschise, a spus Cra[iova], unde n-are casă, n-are prieteni, n-are pe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
atentă la el. Nu vreau nimic altceva decât să-mi aduc ideile în fața celor care le vor îndrăgi. Și fiecare gram din seva mea creatoare mi-l pun în munca mea. Plâng, țip de durere, îmi storc la maxim fiecare strop de sânge creativ. Dar instituțiile de modă nu dau doi bani pe noile talente! Nu sunt interesate să-l sprijine pe nou-venitul care îndrăznește să fie un pic altfel! Însuflețirea îl face să ridice vocea. Mă puteți condamna că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Însuși preia culoarea roșie ; vezi zicala populară : „Jidovul e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3, p. 24)"/>. În spațiul german, cocoșul nu-i stropește pe iudei nici cu picături de borș clocotit, nici cu picături de sânge, ci cu stropi de excremente ; de aceea, În limbaj popular, pistruii sunt numiți Judas Dreck („găinațul lui Iuda”). Originile legendei populare par să fie Într-un text apocrif neotestamentar, intitulat Acta Pilati, În care Iuda Își bate joc de Isus spunându-i că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi orbea Și domnul Hristos Învia <endnote id="(30, p. 25 ; vezi și 22, p. 228, și 309, p. 339)"/>. În finalul acestui episod se poate observa o deturnare de sem nificație sau, mai exact, o suprapunere de motive mitice. Stropii de zeamă clocotită care sar de pe aripile cocoșului și cad pe fețele evreilor nu le mai produc acestora pistrui (probabil că pedeapsa a părut prea blândă), ci provoacă orbirea lor - sancțiune tipică aplicată evreilor necredincioși (vezi capitolul „Evreul orb, surd
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Canaanul unde nu se plânge” și cu Gomora unde „se va stinge-odată focul”. În poemul intitulat chiar „Fără țară”, poetul se descria pe sine, folosind (chiar dacă nu explicit) clișee ale imaginii „evreului rătăcitor” : Eu sunt un om fără de țară, Un strop de foc purtat de vânt, Un rob răzleț scăpat din fiară, Cel mai sărac de pe pământ. Eu sunt un mag de legea nouă, Un biet nebun, orbit de-o stea, Ce-am rătăcit să v-aduc vouă Poveștile din țara
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un chip de om la fel ca voi”. „Să știți, atunci, c-aveam și eu un chip/ asemeni cu al vostru,/ o gură ca și-a voastră, ce implora la fel,/ că ochiul meu se inflama, plângând și el un strop de sare/ când Îl rănea un fir de praf,/ sau când Îl vizita visarea,/ că răsărea pe pielea mea, străpunsă de un spin obraznic,/ o dâră proaspătă de sânge, la fel de roșu ca și-al vostru./ O, fost- am crud și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a nu îi tulbura perfecțiunea. Într-una din dimineți aud nechezat și tropăit de cai în apropiere, ridic capul și privesc un armăsar alb, impunător, trecând râul de-a lungul pietrelor, la câțiva metri de mine, într-o ploaie de stropi argintii, urmat de restul turmei de cai. Rămân uitându mă în urma lor aproape în transă și am o revelație subită: este scena exactă pe care am văzut-o în ceremonia cu Julio în Remolino Grande. Râul, stropii, calul alb, restul
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]