5,950 matches
-
anul. Cînd dai sîmbăta apă, ai pomană. Marți sara și sîmbătă sara își fac fetele „de mărit“* pe vale; deci nu e bine a umbla pe lîngă ape. Cînd treci sîmbăta ori marțea sara peste ape, fă ți cruce și suflă peste apă, ca să nu fii bolnav, căci atunci se scaldă nemilostivele [ielele]. Cînd te duci la apă (fîntînă) cîntînd, vei uita unde vei pune un lucru. Apa în care s-au spălat peștii pregătiți pentru a fi fierți nu e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și fîntîni. De vrei s-o bei, toarnă de trei ori din ea în foc. (Gh.F.C.) Știma* apei este o femeie albă și rece. Ea îi cheamă la ea pe înecați. (Gh.F.C.) Cînd bei apă din rîu sau te scalzi, suflă peste ea, ca sufletele păcătoșilor să se ducă departe. (Gh.F.C.) Pentru a îmbuna apele, oamenii le dau poame și bani. (Gh.F.C.) Nu boteza doi copii în aceeași apă. (Gh.F.C.) Aplecate Cînd ești bolnav de aplecate*, să-ți freci cu scuipat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le trece. Dacă un cîne turbat a suflat în gura cuiva, și ca acela să nu turbeze, e bine să-l împărtășești șase săptămîni, să-i tai de sub limbă și să-i atîrni la gît nouă rotițe* dintr-o tigvă de tîlv*. Capul de cîne se păstrează spre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-i jumoli din penele aripelor, că te bați cu el pe lumea cealaltă. Femeile nu mănîncă cap de cucoș, că nasc ploduri rele. Barba de cucoș (cele două pielițe ce atîrnă) nu se mănîncă. Pe beregata cocoșului să nu sufli: e rău de sărăcie. Cînd cîntă cocoșii dimineața, din noapte și pînă se luminează de ziuă bine, va fi ziua bună. în orice timp al anului, de vor cînta cocoșii în pătul, vremea are să se schimbe. Cînd cîntă cocoșii ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
morții uitați la pomenirile de peste an. (Gh.F.C.) 86 Cînd se fac colacii de Sf. Vasile, femeia apucă cu mîna plină de aluat un cuțit și lovește tulpina pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci întîi colastră* e bine să nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii de la biserică în ziua de Florii [duminica dinaintea Săptămînii Mari], să ungi toți pomii cu colivă, ca să ție florile. E bine să mănînci măcar un pic de colivă. Comoară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de asta și s-a prefăcut că doarme. Oriîncotro trăgea dracu’ de turtă, turta se întindea și se făcea mai mare. (Gh.F.C.) Piatra, munții pe care-i vedem dracu’ i-a făcut. Ca să ajungă în cer la Dumnezeu, dracu’ a suflat douăzeci și patru de ceasuri; Dumnezeu a blagoslovit cu mîna și munții s-au oprit din crescut. (Gh.F.C.) Dacă fluieri noaptea pe drum, strîngi dracii. (Gh.F.C.) 120 Cînd pierzi ceva, să faci nod la cingătoare și să spui: „Scoate, drace, ce-ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în sus și mulțămește lui Dumnezeu. Cine fură găina altuia îi numără fulgii pe cealaltă lume. Cine fură găini pe ceea lume e pus să le numere penele; dar cînd crede că se apropie de numă rat, vîntul vine și suflă penele - și pierde numărul. Cînd ouă găina ou cu vine într-însul, iese o arătare. Să nu te uiți la găină cînd ouă, că orbești. După ce un mort este îngropat, se dă peste mormînt o găină, apoi acea găină se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ghem, înșiră ața pe o bucățică de pîne, iar nu pe cîrpă, căci pe lumea cealaltă o mă nînci. Sara să nu faci ghem, căci se învîrtesc vitele din curte. Ghimpe Cînd ți-a dat un ghimpe ori un spine, suflă-l în vînt, să nu-ți mai dea și altul. Cînd ți-a dat un ghimpe și l-ai scos, păstrează-l, că altfel îți mai dă și altul. Gingie Dacă ai roșață* la gingii sau năjit*, ia un fir
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de rău de gurile rele, iară cel vorbit mai înainte va fi dat uitării. Cînd te scodolești* cu acul printre dinți, capeți duhoare în gură. De faci ceva pentru prima dată, ia o piatră în gură. (Gh.F.C.) Gușă Să nu sufli în ou spart, căci îți crește gușă. Cine are gușă, cînd vede primăvara pentru întîia dată curcubeu, să ieie un ac ori un os și să se bată cu el peste gușă, zicînd: „Curcubeu, de unde bei, bea din gușa mea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu ea cămeșile, că nu ai dreptate cînd te duci la judecată. Jug Jugul boilor să nu-l pui pe foc, că nu poți muri - și numai te chinuiești. Jugul boilor să nu-l arzi, că, cînd ai să mori, sufli din greu, ca și cînd trag boii la jug. Jugul ce a servit la trasul boilor nu se pune pe foc, că e mare păcat. Omul ce a făcut această treabă nu poate muri pînă ce nu i se pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la porci mîncare din poală, atunci carnea are să facă linți*. Grăunțe din sită nu se dau la porci, că fac carnea cu linți. Liturghie Cînd cineva doarme în timpul liturghiei, în timpul som nului un drac îi ține umbrela și altul îi suflă cu flori, ca să-i facă răcoare [și] să poată dormi mai bine. Cînd ai vreo neînțelegere cu cineva, plătește douăsprezece liturghii pomenindu-i numele lui, că se alege la un fel. Lînă Babele care fură din lîna ce le-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc. Cel care va vedea urmă de lup să mănînce pămînt din ea ca să poată mînca mult cît un lup, spre a merge bine corpului. Cînd îți iese lup în cale îi a bine. Gîtul de lup în vrăjitorie se suflă pe el asupra celui ce vrei să moară. Cînd calci în baligă de lup, să te ferești. Cînd te încalți în pat, îți mănîncă lupii rîmătorii*. Cine mănîncă carne scoasă din gura lupului se îmbolnăvește de „colț-de-lup“, de care scapi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Fata tînără să nu mănînce cînd duce pe cap vasul cu apă, că i se ceartă nuntașii la nuntă. Cînd te-ai pus la masă, să fii pus, că de te scoli e rău. Cînd mănînci ceva fierbinte, să nu sufli să se răcească, căci se sparge vasul. Dacă oamenii flămînzesc degrabă și mănîncă foarte des fără a se sătura e semn că va fi foamete. Cînd vine cineva și te găsește la masă, să-l chemi, că-i mînat de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fel de bubușoare, numite focuri. Să nu mănînce din măr început, că face copilul cu semne, ca și cînd ar fi mușcat de cîne. Să nu se uite la ciungi, ologi, chiori etc., că naște copii cu beteșug. Să nu sufle în cuptorul cu pîne, că face copilul cu limba prinsă. Să nu deie cu piciorul în cîne, că naște copilul cu păr pe trup. Să nu stea jos pe prag, căci, dînd un dușman cu toporul în prag, copilul se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfadă. Se crede că spre a face să fie ceartă într-o familie trebuie a presura piper pe jos. Pirostrie Dacă după ce faci mămăliga nu iei pirostriile de pe foc ai să șezi în foc pe ceea lume. Pisică Cînd cineva suflă în mîncarea pisicilor, le dă și lor din sufletul lui. De pisică să nu te prea îngrijești, căci ea se roagă să moară toți și să nu rămîie decît o babă bătrînă, ca să-i ia mîncarea din mînă. Cine scuipă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. Primăvara, cînd vezi rîndunele întîi, se dă cu țărnă peste cap, ca să nu faci bureți* pe obraz peste vară. Cînd vezi rîndunele întîia oară primăvara, să iei două bucățele de lemn, să sufli asupra lor și să le zvîrli jos. Cine va face aceasta, mai ales dintre femei, poate să descîlcească orice tort, cît de rău a fi el încîlcit. Cînd vei vedea întîia oară numai o rîndunică, atunci toată vara ai să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cel dintîi care te-a mînca să-l prinzi și să-l mănînci, c apoi nu te mănîncă țînțar nicicacum. Țîță Fetele mari să nu mănînce lapte din tigvă, că le cresc țîțele cît tigvele de mari. Fetele să nu sufle în fluier, căci le cresc țîțele mari. Femeia să nu cînte din fluier, că-i cresc lungi gurguiele de la țîță. Dacă unei femei pînă la trei zile nu-i vine țîță, aceasta este semn că nu-i va trăi pruncul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trebuie să dea unghiile Apostolului Petru ca să-și facă trîmbițe din ele. Cînd tai unghiile, pune-le la îndoitura cotului, că pe lumea ailaltă te întreabă Dumnezeu de ele. Cînd îți tai unghiile, să le pui în palmă ca să le sufli, căci altfel, cînd îi muri și ți-i trage sufletul, îți vin în ochi. Cînd îți tai unghiile, să le strîngi în poală și să le pui în sîn, că pe ceea lume le strîngi cu genele ochilor de pe unde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să le pui în sîn, că pe ceea lume le strîngi cu genele ochilor de pe unde vor fi. Unghiile, dacă se taie, nu e bine a le da jos, ci a le strînge în palmă și apoi a le sufla, zicînd să meargă în sînul lui Avram. Cel care își taie unghiile de la mîni sau picioare să nu le arunce, ci să le dea pe mîneca că meșii, ca pe lumea cealaltă să le găsească. Să nu-ți lași unghia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
taie unghiile de la mîni sau picioare să nu le arunce, ci să le dea pe mîneca că meșii, ca pe lumea cealaltă să le găsească. Să nu-ți lași unghia să cadă jos, ci s-o strîngi și s-o sufli în vînt, ca să-ți crească mai frumoasă. Dacă dracul jupește tei, adică dacă i se destramă cuiva pielea dimprejurul unghiilor, apoi e bine a lua cenușa și făina ce rămîne pe vatra cuptorului după ce s-a dat în cuptor pînea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bagă dinții unuia în dinții celuilalt, astfel ca cum stau dinții pieptenilor încleștați unii în alții, așa să stea și gurile lupilor la vederea vacii. Cînd dă laptele în foc, să pui sare, ca să nu crape țîțele vacii. Cînd cineva suflă în colastră, se spuzește vaca la țîțe. Dacă crapă țîțele vacii, e bine a lua mămăligă care rămîne pe culișer, a o amesteca cu lapte și a unge țîțele - și apoi se vor vindeca. După ce cineva mulge vaca, nu pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sădește vița de struguri să sădească din furat, căci aceea va fi roditoare și cu cîștig. Vițel Unui vițel i se pune numele zilei în care e fătat, ca să trăiască. Vînt Despre vînt să crede că este o hală, care suflă numai pe o nare de nas, căci de ar sufla pe amîndouă ar prăpădi tot pămîntul. Cînd bate vînt mare, s-a pușcat, s-a spînzurat ori s-a aruncat cineva în apă; și-a făcut moarte cu mîna, zice
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi roditoare și cu cîștig. Vițel Unui vițel i se pune numele zilei în care e fătat, ca să trăiască. Vînt Despre vînt să crede că este o hală, care suflă numai pe o nare de nas, căci de ar sufla pe amîndouă ar prăpădi tot pămîntul. Cînd bate vînt mare, s-a pușcat, s-a spînzurat ori s-a aruncat cineva în apă; și-a făcut moarte cu mîna, zice poporul. Vînturile care încep ziua sînt mai mari și țin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că vremea se va muia. Slăninele din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-a tăvălugul pe omăt, are să se moaie vremea. Cînd iarna va sufla vînt dinspre ocnă, vremea se moaie și omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va îndrepta vremea. Cînd zboară ciorile în cîrduri ba în sus, ba în jos, ba se învîrtesc. Cînd zboară vulturii lin. Cînd arde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din apă și s-o puie la loc de unde-a luat-o. Cînd nu plouă, să torni apă pe cîne. Copiii care au ochii verzi să ia cîte un mosor, să se uite prin el pe coș și apoi să sufle în foc cînd este nor, că stă ploaia. Cînd nu plouă, să zgîndărești furnicile în moșinoi. Cînd luna plină este curată și n-are pete vinete, nici țarcalan roșu împrejur e semn de vreme bună, iar dacă are două-trei cercuri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]