7,731 matches
-
năvălit în Palestina, Isaia nu mai vede în el un instrument al lui Iahve, ci un simplu tiran lacom de putere (10: 5-15). Prin urmare, el va fi la rându-i nimicit (14: 23-25). Profetul revine neobosit asupra puterii și suveranității lui Dumnezeu și anunță, "ziua lui Iahve", când Domnul va judeca lumea (2: 12-17). De aceea el condamnă nu numai trufia regelui din Assur, ci și păcatele sociale și politice ale lui Iuda - oprimarea săracilor (3: 12-15), luxul (3: 16-24
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
viitorul este optimist, dorința de luptă pentru prestigiu, pentru dominație va fi înlocuită cu dorința de tihnă autoconservatoare, susținută de raționalitatea girată de mecanismul științei moderne. Tot raționalitatea, în speță raționalitatea economică, este cea care va eroda trăsăturile tradiționale ale suveranității, germeni ai unor posibile conflicte 74. Pactul de la Varșovia se desființează, dar se consideră că securitatea Uniunii Sovietice a fost compromisă în mod fatal de către slăbiciunile fundamentelor ei socio-economice și ale politicii instituționale și nu de către un deficit de forță
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ordini mondiale cu adevărat democratice. Dată fiind starea sistemului internațional, D. Medvedev a prezentat soluția Rusiei, sub forma a 5 principii propuse pentru Tratatul de securitate Europeană: existența unor norme clare în securitatea și relațiile internaționale în spațiul euro-atlantic (respectarea suveranității, integritate teritorială, independență politică a statelor), alături de toate celelalte principii stipulate de Carta ONU; reiterarea clară a faptului că recurgerea la forță sau amenințarea cu forța este inadmisibilă în relațiile internaționale; stabilirea unor garanții de securitate egale, astfel încât securitatea proprie
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
acțiunea preemtivă se referă la cazul în care o persoană deține prioritar față de ceilalți dreptul de a obține un bun. Un alt argument este că favorizează folosirea prematură a forței, poate legitima războiul preventiv pentru alte state și subminează principiile suveranității, în sensul integrității teritoriale și neamestecului în treburile interne. Experții avertizează că "încorporarea preemției și prevenirii în doctrina strategiei SUA poate crea dificultăți acesteia în câștigarea suportului internațional pentru utilizarea forței și poate complica urmărirea unei abordări energice cerută de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
soluționarea conflictelor regionale. Politica de stat a Federației Ruse în domeniul apărării naționale și organizării militare, pe termen lung, are ca scop dezvoltarea forțelor armate ale Federației Ruse, precum și a altor trupe, formațiuni militare și agenții menite să asigure securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a statului, în orice condiții de evoluție a situației politico-militare. Pe termen mediu, consolidarea apărării naționale presupune trecerea la un nou model calitativ al forțelor armate din Federația Rusă, cu păstrarea potențialului de forțe nucleare strategice, pe
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
stabilit o definiție a zonei libere de arme nucleare în 1975, potrivit căreia aceasta reprezintă orice zonă, recunoscută ca atare de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, care va fi stabilită de un grup anume de state, în exercitarea liberă a suveranității lor, în temeiul unui tratat sau convenție, în termenii căruia s-a stabilit statutul de absență totală a armelor nucleare și un sistem internațional de verificare și control pentru a garanta conformitatea cu obligațiile care derivă din acest statut. În
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dezvoltată 256. Coreea de Nord decide (11 ianuarie 2003) să se retragă din Tratatul de neproliferare și să continue războiul declarațiilor, mergând până la a amenința că vor transforma Statele Unite într-o mare de foc, în cazul în care îi va fi afectată suveranitatea, că ar putea lansa un atac preventiv asupra forțelor americane, în cazul în care Statele Unite continuă să-și sporească prezența militară în peninsulă, și că va considera impunerea de sancțiuni drept o declarație de război. De asemenea, respinge organizarea de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dezvolta infrastructura militară în apropiere de Rusia 288. În prezent, nu este nevoie de o nouă creștere a potențialului strategic, dar deținerea de arme nucleare este o condiție prealabilă pentru desfășurarea de către Rusia a unei politici independente, pentru a păstra suveranitatea, politica de menținere a păcii și pentru a preveni orice conflict militar 289. În opinia președintelui rus, nuclearul va fi întotdeauna în măsură să protejeze interesele Rusiei, ca urmare Rusia nu își va reduce potențialul nuclear până când SUA nu își
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
mai bună utilizare a Consiliului NATO-Rusia este suficientă pentru a atenua temerile Moscovei, iar arhitectura actuală de securitate funcționează bine, nefiind nevoie de o alta294. Potrivit Moscovei, un nou tratat de securitate euroatlantică ar trebui să prevadă, în principal, respectarea suveranității, integrității teritoriale și independenței politice a statelor, interzicerea recurgerii la forță și drept egal la securitate. Cel mai important aport la edificarea arhitecturii securității euroatlantice l-ar avea un sistem de apărare antirachetă europeano-americano-rus295. Despre un nou sistem de securitate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la noua eră și să mențină pacea și securitatea în Europa, în prezent și în anii care vor veni419. Rolul SUA în formarea, consolidarea și menținerea securității Europei, în general interesul american în privința securității europene, se bazează pe: respectul în privința suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor; respectarea indivizibilității securității Europei; respectarea promisiunii formulate în articolul 5 al Acordului NATO; hotărârea fermă de a fi transparenți în privința eforturilor americane în Europa, solicitând și celorlalte națiuni să facă același lucru; oamenii au
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
1978; Oxhorn, 1998). Desigur, ideea potrivit căreia populismul tinde să creeze coaliții multi-clasă nu este nejustificată. Recurgând la noțiunea de "popor", liderii și partidele populiste pretind că reprezintă o varietate de grupuri diferite care împărtășesc o idee comună, aceea că suveranitatea populară a fost coruptă de către elite. Totuși, formarea unor alianțe multi-clasă nu reprezintă un atribut definitoriu al populismului, ci mai degrabă un element central al politicii de masă. Așa cum a arătat Alan Knight (1998: 238-240), partide politice de succes precum
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
rar definit. Mai mult, în întrebuințarea sa obișnuită, acesta se referă la democrația liberală sau, cel puțin, la democrația reprezentativă sau indirectă, mai degrabă decât la democrația ca atare. În opinia noastră, democrația (fără atribute) se referă la combinația de suveranitate populară cu regula majorității; atât și nimic la mult. Astfel, democrația poate să fie directă sau indirectă, liberală sau nonliberală. În fapt, chiar etimologia termenului "democrație" face aluzie la ideea autoguvernării poporului, deci la un sistem politic în care poporul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Instituțiile care elaborează politicile guvernamentale trebuie să depindă de vot și de alte forme de expresie a preferințelor cetățenilor. Pentru a rezuma, democrația liberală este în mod esențial un sistem caracterizat nu numai de mecanismul alegerilor libere și corecte, de suveranitatea populară și de regula majorității, dar și de protecția constituțională a drepturilor minorităților. Astfel, în cazul democrației liberale avem de-a face cu o formă complexă de guvernare, bazată pe ideea egalității politice, care nu poate admite ca o majoritate
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cititorii nefamiliarizați cu opera celor doi autori -, considerăm că este necesar să rezumăm și să simplificăm argumentația acestora plecând de la următoarele patru puncte. În primul rând, legătura dintre tradiția liberală (domnia legii, respectul libertăților individuale etc.) și tradiția democratică (egalitate, suveranitate populară etc.) este o articulare istorică și contingentă. Acest lucru înseamnă că statul liberal nu este în mod necesar democratic și că este posibil să avem democrație fără un stat liberal (Bobbio, 1990; Moller & Skaaning, 2011). Din acest unghi, legătura
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
tradiția liberală și cea democratică este rezultatul unei lupte aprige care nu are un final previzibil și care conduce la tensiuni permanente (Mouffe, 2000). Una dintre aceste tensiuni este dată de emergența forțelor populiste care, sprijinindu-se pe noțiunea de suveranitate populară, sunt inclinate să conteste legitimitatea instituțiilor liberale, cum ar fi "domnia legii" (Zizek, 2008: capitolul 6). În al doilea rând, democrația liberală tinde să sacralizeze consensul și nu admite că democrația înseamnă, inevitabil, a lupta pentru ceva și împotriva
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Tännsjö, 1992), însă acesta se raportează ambivalent față de democrația liberală (Canovan, 2002; Decker, 2006; Mudde, 2007; O'Donnell, 1994; Plattner, 2010)5. Așa cum am arătat, relația între populism și democrație este transparentă și pozitivă. Cel puțin în teorie, populismul susține suveranitatea populară și regula majorității. Însă, așa cum o afirmă John Green (2006): "La origini, prin chiar natura sa, populismul este democratic, chiar dacă mulți lideri populiști (odată ce ajung la putere) pot să nu manifeste o conduită democratică". Astfel, ne putem aștepta ca
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cele trei dimensiuni pot fi considerate complementare, nu pot fi excluse unele interferențe între acestea. Adesea, actorii populiști susțin că rezultatele regimurilor democratice sunt nesatisfăcătoare, iar pentru remedierea acestei situații, propun anumite ajustări ale dimensiunilor procedurale specifice sistemului democratic (întărirea suveranității populare în dauna constituționalismului. Dincolo de problematică interferențelor, așa cum se poate observa în figura 1.1, fiecare dintre aceste dimensiuni se referă la o situație ideală în care democrația poate să-și îmbunătățească performanțele, pentru a putea dobândi o legitimitate durabilă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politice, care culminează subminarea drepturilor și protecției acordate minorităților. Urmărind pozițiile principale din acea literatură care vede în populism o amenințare la adresa calității democrației, putem alcătui o listă cu următoarele efecte potențial negative. (1) Populismul se poate utiliza noțiunea de suveranitate populară și de practicile care îi sunt asociate pentru a contrazice sistemul de checks and balances și separația puterilor specifică democrațiilor liberale. (2) Populismul poate face uz de noțiunea de regulă a majorității și de practicile care îi sunt asociate
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să separăm fibra populistă de noul cadru al conservatorismului de dreapta. Dificultățile sunt la fel de mari și în cazul discursului Partidului Reformei și în cazul avatarurilor pe care acesta le-a suferit odată cu apariția Partidului Conservator. Deoarece asimila elitele care sufocă suveranitatea populară cu agențiile de stat, cu programele acestora și cu toți cei care suțin funcționarea sau extinderea lor, populismul Reformatorilor era, în același timp, un antietatism. Remediile democratice venite în sprijinul poporului și în dauna grupurilor de interese, ar fi
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
susținători ai drepturilor homosexualilor), socotind că interpretarea Cartei Drepturilor era făcută ostentativ în favoarea acestora. Astfel, atât Curtea Supremă cât și cei care recurgeau la litigii în baza Cartei, au fost trecuți pe lista neagră a Reformiștilor, fiind acuzați că sugrumă suveranitatea populară. În 1996 un comitet de reformă a Cartei propunea atât eliminarea posibilității de a sesiza juridic o presupusă discriminare (faptă prevăzută de secțiunea 15.2), cât și eliminarea secțiunii 27 care specifică că orice interpretare a acestui document trebuie
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de impact normativ a Cartei Drepturilor și Libertăților. Partidul Reformei s-a opus vehement prevederilor din Cartă privind drepturile diferite acordate anumitor grupuri, mai cu seamă când acestea urmau să se aplice populației autohtone, femeilor, homosexualilor (Laycock, 2005b). În măsura în care invocarea suveranității populare a căpătat o dimensiune plebiscitară, Reformiștii au pledat pentru o extindere a acesteia în dauna funcției deliberative a parlamentului și pentru suspendarea unor prevederi constituționale privind egalitatea, care conțineau prevederi în favoarea anumitor grupuri sociale. Teoria și practica plebiscitară introduse
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
De fapt, ar fi aproape sigur o exagerare să vorbim despre Republicani ca despre o amenințare, în orice sens, la adresa democrației cehe sau la adresa procesului de democratizare. Cu siguranță, viziunea Republicană a fost una care s-a concentrat preponderent asupra suveranității populare, arătând o totală lipsă de interes pentru mecanismul liberal de check and balances, pentru drepturile minorităților sau pentru statul de drept. Cu toate acestea, lipsa de putere și de influență a partidului nu i-a dat acestuia posibilitatea să
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
alese la întâmplare, plecând de la 10 teme, care fie au fost direct menționate în definiția pe care editorii volumului au dat-o populismului, fie aparțin în mod implicit acesteia 4. Cele zece teme cuprind elemente precum: superioritatea morală a poporului, suveranitatea acestuia, denunțarea elitei corupte, interpretarea politicii în termenii luptei dintre bine și rău, între elită și popor, împreună cu ralierea candidatului de partea poporului. Tabelul 5.1 Teme populiste în discursul lui Andrés Manuel López Obrador. Discursuri în piețe publice N
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
poporului. Tabelul 5.1 Teme populiste în discursul lui Andrés Manuel López Obrador. Discursuri în piețe publice N=27 Alte documente N=47 Referințe la "poporul" bun, superior din punct de vedere moral 4,82 1,28 Solicitări pentru o suveranitate populară extinsă 0,44 0,21 Identificarea candidatului cu "poporul" 1,54 0,49 Afirmația că reprezintă un grup tăcut, "neauzit" în societate 0,15 0,04 Descrierea atributelor candidatului în termeni morali 1.19 0,26 Referințe la existența
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și de un suport popular mai mare. Se anticipează, de asemnea, că populismul va avea efecte mai puternice în democrațiile slabe, neconsolidate, deoarce aici instituțiile se bucură de o mai mică legitimitate și sunt mai puțin capabile să limiteze exercițiul suveranității populare majoritariste, pe care o afirmă în mod explicit populismul. Într-un anumit sens, democrația liberală - bazată pe principiul checks and balances și pe argumentul că majoritarismul trebuie limitat - este compatibilă cu critica populistă a mecanismelor de reprezentare, atunci când puterea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]