14,383 matches
-
mai amintit acest factor: cu cât grupul este perceput ca fiind mai de succes, cu atât el tinde să fie mai coeziv; succesul este de obicei un puternic motivator al nivelului performanței în activitate; în același timp, membrii unui grup tind mai degrabă să coopereze atunci când percep că ceva din exterior îi amenință deopotrivă (cum ar fi competiția unui departament dintr-o firmă cu un alt departament); - elementele de dezvoltare și maturitate a grupului (formare, conflict, normare și performanță) au fost
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dezavantaj extrem de important în contextul activității centrate pe metodele de interacțiune educațională: este vorba despre gândirea de grup (groupthink). Astfel, groupthink presupune că „modul de gândire al persoanelor angajate în căutarea concurenței devine atât de important în coeziunea grupului, încât tinde să depășească aprecierea realistă a cursurilor alternative ale acțiunii” (Myers, 1990, pp. 293-298); apare tendința grupului de a suprima opoziția în interesul armoniei grupului. Forsyth îl preia la rândul său pe Janis, spunând că „se referă la modul de gândire
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
M. Scharge (apud Fullan, 1998) ne propune ca reguli recomandate într-un training video pentru a se evita apariția gândirii de grup: - facilitarea unui climat deschis; - evitarea izolării grupului de alte grupuri (în momentul apariției gândirii de grup, membrii grupului tind să-și izoleze grupul de interacțiunea cu alte grupuri - acest lucru trebuie evitat); - alocarea unor roluri de evaluator critic membrilor grupului; - evitarea unei prea mari directivități în activitățile de echipă. Când aceste reguli sunt respectate, pericolul gândirii de grup tinde
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tind să-și izoleze grupul de interacțiunea cu alte grupuri - acest lucru trebuie evitat); - alocarea unor roluri de evaluator critic membrilor grupului; - evitarea unei prea mari directivități în activitățile de echipă. Când aceste reguli sunt respectate, pericolul gândirii de grup tinde să fie îndepărtat. Rezumat 1. Construcția grupului în direcția echipei (team building) presupune dezvoltarea coeziunii în interiorul grupului. Membrii dintr-un grup înalt coeziv se implică mai energic în activitățile de grup, le displace să lipsească de la întrunirile acestuia, sunt fericiți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar fi o prelegere) cunoscută drept o metodă „pasivă” putem vorbi despre pasivitatea cursanților, dar nu și a cadrului didactic. De aceea, un pol al continuumului este reprezentat de dimensiunea activă a metodelor, iar celălalt pol (spre care trebuie să tindem) urmărește dimensiunea interactivă (care presupune automat că partenerii actului didactic sunt simultan activi). De aceea, așa cum aminteam deja, funcționalitatea și marele merit al unei asemenea clasificări a metodelor de învățământ este aceea că lasă la latitudinea cadrelor didactice practicante modalitățile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putem întoarce în pasul trei al metodei și să luăm spre analiza o altă bipolaritate. 13.1.1.4. Tehnica CATWOEtc " 13.1.1.4. Tehnica CATWOE" De multe ori, în analiza fenomenelor pe care le au de studiat, cursanții tind să nu ia în considerare o seamă de aspecte, elemente esențiale însă pentru a oferi soluțiile cele mai potrivite cu situația. Astfel, tehnica CATWOE (promovată de Checkland and Scholes Soft Systems Methodology in Action, 1990) presupune că analiza unui fenomen
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în primul caz este necesară o soluție imediată, în al doilea caz avem timp pentru experimentare)? • Problema este una constantă (permanentă) ori apare în anumite situații? • Există o singură cauză a problemei sau sunt mai multe (cursanții, de cele mai multe ori tind să se centreze pe o singură cauză, or, este evident că de multe ori există mai multe astfel de cauze)? • Soluția găsită se poate aplica doar la această problemă ori poate fi extinsă și la altele (ori la o întreagă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
eficiența ideilor pe care le producem în legătură cu problemele pe care dorim să le rezolvăm. Utilizarea acestei metode poate sprijini cursanții în înțelegerea în profunzime a unui fenomen și în dezvoltarea unei priviri analitice la adresa acestuia. De exemplu, de multe ori tindem să confundăm aspectele ce țin de funcția fundamentală a unui lucru cu cele ce reprezintă mai degrabă funcțiile secundare; în generarea unor strategii de soluționare a unor probleme o astfel de confuzie poate conduce la obținerea unor pseudosoluții ori a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de 108 idei ce pot fi evaluate). Jocul de tip brainwriting este gândit în direcția unei activități cu impact competitiv asupra dinamicii învățării. Acest lucru este interesant deoarece, de obicei, metodele de îmbunătățire a creativității evită competiția în virtutea faptului că tinde să inhibe și să producă uneori o atmosferă nepotrivită. Totuși, se menționează că acest caracter de joc determină o atmosferă mai degrabă distractivă decât strict competițională. În esență, trebuie făcuți câțiva pași: - problema este făcută cunoscută participanților și li se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nouă rotire a schițelor inițiale. În momentul în care mediatorul observă că a trecut un timp suficient (uneori până la o rotație completă, dar, de obicei, se așteaptă să aibă loc o astfel de rotație) și că energia investită în proces tinde să scadă, adună schițele și le afișează pe un panou/flip-chart pentru o discuție generalizată. 13.1.2.11. Listarea atributelortc " 13.1.2.11. Listarea atributelor" Această tehnică evidențiată încă din anii ’30 ai secolului trecut presupune patru pași
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu avalanșa informațională și stresul provocat de creșterea demografică, limitarea spațiului personal al fiecărei persoane. Figura 48. Procesul metodei rezolvării creative de probleme (adaptare după Scott G. Isaksen și Donald J. Treffinger, 1985, p. 16) Astfel, gradul ridicat de confort tinde să genereze o anumită pasivitate din partea individului în a se implica în găsirea problemelor în realitatea, de orice tip, care-l înconjoară (vezi și Pânișoară, 1996). În același timp, cel de-al doilea element pe care l-am amintit aici
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elemente pozitive, elemente utile procesului nostru de generare a ideilor. Regula este foarte importantă pentru practica educațională în general; într-adevăr, multe fenomene conțin în ele elemente pozitive pe care, o dată inclus întregul fenomen ca atare în categoria negativă, persoanele tind să le ignore, operând într-un mod global. Pozitivarea unor fenomene, precum și a unor realități contribuie nu doar la lărgirea ariei de manifestare a acestora, ci, mai ales, la apariția și consolidarea unui climat pozitiv de lucru și a unei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
colaboratorilor acestuia, precum și pe cele ale lui Mage și Gammage, a observat că copiii americani petrec mai mult de treizeci de ore pe săptămână în fața televizorului. S-a estimat, de asemenea, că numărul de scene violente vizionate în această periodă tinde să fie mare (o concluzie interesantă a evidențiat că desenele animate tind să fie aproape cele mai violente dintre programele urmărite). Conform lui Premack, putem dezvolta anumite comportamente (cum ar fi cel al cititului) dacă le motivăm printr-un astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că copiii americani petrec mai mult de treizeci de ore pe săptămână în fața televizorului. S-a estimat, de asemenea, că numărul de scene violente vizionate în această periodă tinde să fie mare (o concluzie interesantă a evidențiat că desenele animate tind să fie aproape cele mai violente dintre programele urmărite). Conform lui Premack, putem dezvolta anumite comportamente (cum ar fi cel al cititului) dacă le motivăm printr-un astfel de comportament. Cadrele didactice și părinții trebuie să urmărească atent copiii pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lucru nu trebuie să împiedice gândirea critică (formularea este acum în genul: „Ar fi excelent să realizăm obiectivul X, dar nu știm încă în ce fel o vom face!”). Referitor la această problemă, se poate observa că, de obicei, cursanții tind să aibă o acțiune opusă, să fie „rezonabili”, adică să nu intenționeze să obțină prea mult, să nu-și dorească prea mult. Astfel, în momentul în care le cer cursanților mei să-și imagineze viitorul posibil (cel mai frumos vis
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintr-o familie dezorganizată, își bate joc de ceilalți profesori și perturbă celelalte ore. Ce trebuie făcut? Studenții sunt puși astfel în situația de a se implica (am avut studenți a căror implicare a fost atât de profundă, încât au tins să se identifice cu rolul și după terminarea orei) și de a înțelege - din interior - un asemenea caz. Un alt exercițiu (pe care l-am intitulat „Ziarul”; a nu se confunda cu tehnica tratată) presupune ca grupurile de cursanți să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a materialului de studiat decât pe identificarea unui răspuns corect. Astfel, seminarul socratic pornește de la ideea că este mai important ca persoanele care învață să își pună întrebări și să construiască multiple răspunsuri în loc să caute, cu obstinație, „răspunsul corect”; înțelegerea tinde să fie una de profunzime, participanții urmând să ajungă la aceasta prin dialog. Cursanții au posibilitatea de a examina cu toții un fragment de text, după care se pun întrebări care îi ajută pe cursanți să gândească critic, să înțeleagă multiplele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
13.3.2.6. Tehnica focus-grouptc " 13.3.2.6. Tehnica focus‑group" Printre metodele care utilizează potențialul de învățare și producția de idei în cadrul grupurilor se află și focus-group-ul. În cadrul acestei tehnici se va desfășura o discuție focalizată, care tinde să furnizeze un complex informațional calitativ (participanții nu emit doar propriile idei într-o manieră abstractă, ci, dimpotrivă, se dezvoltă o construcție de grup bazată pe interacțiunea și influențarea reciprocă a membrilor grupului). De altfel, dezvoltarea consensului nu este una
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se știe ce număr va trebui să raporteze rezultatele grupurilor (spre exemplu, profesorul spune la încheierea activității: „Toți deținătorii numărului patru trebuie să raporteze activitatea respectivă”). După cum se poate observa, prin prisma acestor două exemple, exercițiile de spargere a gheții tind să se desfășoare pe un parcurs de la „jocurile” cu efecte motivaționale și de reîmprospătare a capacităților de efort ale participanților până la o anumită individualizare în interiorul unora dintre metodele de interacțiune educațională și chiar prin construcția lor ca metode de sine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
misterioase, în penumbră, vizionate ca într-o lentoare onirică, un fel de imagini fulgurante dintr-o altă existență, demoniacă, sau din adâncurile istoriei. În Pasul umbrelor și al veciei (1930; Premiul Societății Scriitorilor Români) și în Sus... (1939) contemplația poetică tinde spre gnoseologie, S. imaginând un fel de alegorie a genezei, invocând originea cosmică a pământului și a vieții, forța de atracție a luminii, ca aspirație perpetuă și ferment al visării și speranței, truda omului „în crâncenă luptă cu lutul”. Sonata
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
care, deși meditează asupra fenomenului literar, transgresează în fapt granițele criticii literare. Îi are în vedere mai întâi pe fondatorii metodei hermeneutice în spațiul cultural românesc (Mircea Eliade și Adrian Marino) și articulează celelalte studii într-un „lanț” prin care tinde să constituie un model cognitiv de anvergură, reflectare a unei paradigme imaginative în gândirea contemporană. Cu volumul Cultura: modele, repere, perspective (2002) S. se orientează spre domeniul vast al culturii în general, cu o mare cuprindere în discutarea unei problematici
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
separat sunt captivante, dar în ansamblu se dovedesc dezordonate, sincopând prin dezarticulare lectura). Scriitoarea nu își maschează nici ezitările stilistice, nici ambițiile. În fond, este urmărită folosirea unei tehnici cât mai moderne (polifonice), doar că se încearcă prea mult (cartea tinde să fie deopotrivă roman de dragoste, autobiografie, descriere a vieții „Tatălui”, jurnal și frescă), obținându-se prea puțin (asociere de registre, strict delimitate, în ilustrarea unui caz de iubire eșuată între soți). Axat pe drama sentimentală a personajelor Ariela și
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
clară neliniștea unei comunicări dificile, frustrante, care rămâne intactă și pentru că un creator trăiește și este trăit de poezie: „am și viscol în sânge - descărcări satanice/ am și flacăra poemului ce o să mă ardă de viu/ până la capăt” și adesea tinde să își manifeste orgoliul de stăpân al universului. Altă vârstă se înscrie în Poeme fără timp (1994), unde notele sumbre se înmulțesc. Starea de angoasă e transpusă cu accente caracteristice unui discurs modern („acest peisaj e rupt/ e făcut din
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
din tine însuți instrumentul propriei tale politici” - declamă Ion Măcete în romanul Pasarela, 1979), însă nu componenta politică dă tonul epicului. Din acest punct de vedere, Dimineața, Peștele de fontă (1968), romanele Trufie (1974) și Pasarela alcătuiesc un tot, care tinde să sondeze în adâncime mentalitățile epocii. Paradoxul este însă că, deși aspiră să exceleze în proza de analiză psihologică, lui S. îi reușesc mai degrabă notațiile abrupte și fugitive. Pasajele analitice suferă adesea de prolixitate și supralicitare, lungile deliberări ale
STOICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289957_a_291286]
-
lipsește clișeul omului truditor: „Pietre de râu de o unică perfecțiune, / Cutii de rezonanță materiei tăcând, / Pietre de râu pe care în zori de zi să sune, / Spre muncă, pașii siguri ai omului de rând”. Cu un zel militant ce tinde să împrumute ceva din entuziasmul lui Vladimir Maiakovski („Entuziasmul meu este știința / De-a măsura exact realitatea”), S. se apropie de lirica lui Adrian Păunescu prin „contrastele puternice și ritmul oracular” (Ion Cristofor), însă fără energia acestuia. În versurile din
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]