5,710 matches
-
genealogica vs. clasificare tipologica a avut multă vreme la baza distincția primară diacronie vs. sincronie: "Compararea în plan sincronic a unor limbi apropiate nu din punct de vedere genetic, ci structural-formal în vederea unei clasificări a limbilor pe tipuri formează obiectul tipologiei lingvistice. Prin tipologie se înțeleg, de regulă, două lucruri: a) Determinarea (printr-o cercetare descriptiva, în primul rînd, si apoi comparativa) a unor categorii taxonomice de lingvistică generală ca bază pentru clasificarea limbilor pe tipuri. b) Acel domeniu al lingvisticii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologica a avut multă vreme la baza distincția primară diacronie vs. sincronie: "Compararea în plan sincronic a unor limbi apropiate nu din punct de vedere genetic, ci structural-formal în vederea unei clasificări a limbilor pe tipuri formează obiectul tipologiei lingvistice. Prin tipologie se înțeleg, de regulă, două lucruri: a) Determinarea (printr-o cercetare descriptiva, în primul rînd, si apoi comparativa) a unor categorii taxonomice de lingvistică generală ca bază pentru clasificarea limbilor pe tipuri. b) Acel domeniu al lingvisticii care studiază principiile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-lea se conturase deja o clasificare ce rămîne valabilă, în linii mari, pînă astăzi: 1) limbi flexionare a. analitice b. sintetice 2) limbi izolante 3) limbi aglutinante (aici intra și limbile incorporante, numite și polisintetice). O primă schimbare majoră în tipologia lingvistică apare abia o dată cu Edward Sapir în 1921. Lingvistul american propune înlocuirea termenului flexionar prin termenul fuzional și introduce o perspectivă conceptual-semantică, împărțind limbile în funcție de modul în care exprimă diverse tipuri de concepte. În plus, el observa că în clasificarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
procesului. O variantă, intitulată Caracterizarea tipologica a limbilor (după Ed. Sapir), apare și în Tratat de lingvistică generală, p. 459. Toate notele la tabel, în afară de cele ale lui Sapir, ne aparțin. Erau însă lăsate deoparte alte perspective, cum ar fi tipologia fonologica sau tipologia sintactica, luate serios în discuție abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Joseph Greenberg, într-o serie de studii publicate după 1950, va elimina din propria clasificare tipologica criteriul conceptual al lui Sapir, dar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
intitulată Caracterizarea tipologica a limbilor (după Ed. Sapir), apare și în Tratat de lingvistică generală, p. 459. Toate notele la tabel, în afară de cele ale lui Sapir, ne aparțin. Erau însă lăsate deoparte alte perspective, cum ar fi tipologia fonologica sau tipologia sintactica, luate serios în discuție abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Joseph Greenberg, într-o serie de studii publicate după 1950, va elimina din propria clasificare tipologica criteriul conceptual al lui Sapir, dar va prelua ideea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în continuare, astăzi, pe distincția separativ vs. cumulativ. Există și tendința folosirii tripletei analitic - sintetic - polisintetic, fără nici o distincție în interiorul tipului sintetic. Centrul de interes al studiilor tipologice se deplasează în a doua jumătate a secolului al XX-lea către tipologia sintactica. Domeniile avute în vedere privesc, printre altele, ordinea cuvintelor, clasele de cuvinte (s-a observat, de pildă, ca multe dintre limbile mai puțin studiate în trecut nu fac distincția verb - nume) și unele categorii gramaticale verbale (de pildă, triada
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aplicări în diferite secțiuni ale sistemelor lingvistice respective: în secțiunea numită morfologie și în sintaxa, în sintaxa formelor nominale și verbale și în secțiunea propoziției și a frazei, în lexic și în formarea cuvintelor."103 Dezvoltînd și rafinînd observațiile cu privire la tipologia limbilor romanice, Coșeriu observa următoarele: "tipul limbilor romanice (cu exceptia francezei moderne) este guvernat de un principiu general: 'determinări interne (paradigmatice) pentru funcționari interne (non-relaționale) și determinări externe (sintagmatice) - adica expresii perifrastice - pentru funcționari externe (relaționale)'. Și acest principiu a fost
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
au utilizat mult prea puțin distincțiile teoretice și aplicațiile practice coșeriene: "Este curios cît de puțin cunoscută este concepția tipologica a lui Eugeniu Coșeriu chiar în rîndul romaniștilor, - observa cu îndreptățire Cristinel Munteanu 105 - deși ideile sale privind o nouă tipologie a limbilor romanice au fost prezentate de către marele lingvist român (și publicate) cu diverse ocazii, începînd din 1965"106. De fapt, opiniile lui Coșeriu erau cunoscute lingviștilor români, mai ales romaniștilor, pentru că marele savant publicase studiul Essai d'une nouvelle
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
evoluția mai multor limbi, înrudite sau neînrudite. 5. Din punct de vedere filozofic, reduce pluralitatea la unitate, dezvăluie, sub diversitatea exterioară a faptelor, existența unui principiu unic care le explica"127. În urmă cu patruzeci de ani, Coșeriu aprecia că tipologia lingvistică, în sensul originar, autentic și profitabil din punct de vedere științific, se află abia la începuturile sale. Situația nu pare a se fi schimbat prea mult pînă astăzi: "ceea ce se face în prezent sub eticheta de tipologie lingvistică nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aprecia că tipologia lingvistică, în sensul originar, autentic și profitabil din punct de vedere științific, se află abia la începuturile sale. Situația nu pare a se fi schimbat prea mult pînă astăzi: "ceea ce se face în prezent sub eticheta de tipologie lingvistică nu este, de cele mai multe ori, decît gramatică contrastiva, făcută la nivelul sistemelor, si clasificare tautologica a unor procedee idiomatice"128. De pildă, topica determinat-determinant este văzută ca o caracteristică a limbilor romanice prin comparație cu limbile germanice și slave
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fost stabilit ca fiind specific limbilor romanice în comparație cu latină, el este valabil și în comparație cu limbile germanice și slave. În cîteva studii de factură integralista, remarcabile prin forță lor de sinteză, Emma Tămâianu-Morita130 face un istoric și o clasificare 131 a tipologiilor de procedee lingvistice, pentru a le compară apoi cu tipologia coșeriană. Tipologiile clasice, anterioare și contemporane cu tipologia integralista, sînt tipologiile morfosintactice parțiale (precum: limbi SOV/SVO, limbi ergative / acuzative, limbi cu sau fără articol etc.) și tipologiile morfosintactice globale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este valabil și în comparație cu limbile germanice și slave. În cîteva studii de factură integralista, remarcabile prin forță lor de sinteză, Emma Tămâianu-Morita130 face un istoric și o clasificare 131 a tipologiilor de procedee lingvistice, pentru a le compară apoi cu tipologia coșeriană. Tipologiile clasice, anterioare și contemporane cu tipologia integralista, sînt tipologiile morfosintactice parțiale (precum: limbi SOV/SVO, limbi ergative / acuzative, limbi cu sau fără articol etc.) și tipologiile morfosintactice globale (precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante), evaluate critic de Eugeniu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și în comparație cu limbile germanice și slave. În cîteva studii de factură integralista, remarcabile prin forță lor de sinteză, Emma Tămâianu-Morita130 face un istoric și o clasificare 131 a tipologiilor de procedee lingvistice, pentru a le compară apoi cu tipologia coșeriană. Tipologiile clasice, anterioare și contemporane cu tipologia integralista, sînt tipologiile morfosintactice parțiale (precum: limbi SOV/SVO, limbi ergative / acuzative, limbi cu sau fără articol etc.) și tipologiile morfosintactice globale (precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante), evaluate critic de Eugeniu Coșeriu în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
În cîteva studii de factură integralista, remarcabile prin forță lor de sinteză, Emma Tămâianu-Morita130 face un istoric și o clasificare 131 a tipologiilor de procedee lingvistice, pentru a le compară apoi cu tipologia coșeriană. Tipologiile clasice, anterioare și contemporane cu tipologia integralista, sînt tipologiile morfosintactice parțiale (precum: limbi SOV/SVO, limbi ergative / acuzative, limbi cu sau fără articol etc.) și tipologiile morfosintactice globale (precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante), evaluate critic de Eugeniu Coșeriu în mai multe studii. Emma Tămâianu sintetizează
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de factură integralista, remarcabile prin forță lor de sinteză, Emma Tămâianu-Morita130 face un istoric și o clasificare 131 a tipologiilor de procedee lingvistice, pentru a le compară apoi cu tipologia coșeriană. Tipologiile clasice, anterioare și contemporane cu tipologia integralista, sînt tipologiile morfosintactice parțiale (precum: limbi SOV/SVO, limbi ergative / acuzative, limbi cu sau fără articol etc.) și tipologiile morfosintactice globale (precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante), evaluate critic de Eugeniu Coșeriu în mai multe studii. Emma Tămâianu sintetizează aceste observații critice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
131 a tipologiilor de procedee lingvistice, pentru a le compară apoi cu tipologia coșeriană. Tipologiile clasice, anterioare și contemporane cu tipologia integralista, sînt tipologiile morfosintactice parțiale (precum: limbi SOV/SVO, limbi ergative / acuzative, limbi cu sau fără articol etc.) și tipologiile morfosintactice globale (precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante), evaluate critic de Eugeniu Coșeriu în mai multe studii. Emma Tămâianu sintetizează aceste observații critice 132 sub forma a două liste de obiecții și rezerve. În privința tipologiilor morfosintactice parțiale, în care "tipul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau fără articol etc.) și tipologiile morfosintactice globale (precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante), evaluate critic de Eugeniu Coșeriu în mai multe studii. Emma Tămâianu sintetizează aceste observații critice 132 sub forma a două liste de obiecții și rezerve. În privința tipologiilor morfosintactice parțiale, în care "tipul" reprezintă de fapt o clasă de limbi, delimitata prin anumite trăsături / caracteristici izolate, "clasa care se obține operand un fel de cross-sections în limbile reale", sînt formulate următoarele observații critice: "a) Sînt întotdeauna parțiale sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
trăsăturilor în cauză. Una și aceeași limbă, privită din perspectiva a diferite trăsături, va aparține unor clase radical diferite și nerelaționate între ele. De altfel, numărul trăsăturilor tipologizante de acest fel este în principiu nelimitat; în practică nu se multiplică tipologiile din simplul motiv că unele trăsături sînt considerate în mod arbitrar drept "mai importante" decît altele. b) De multe ori, trăsăturile alese drept criterii tipologice sînt doar procedee materiale, care privesc exclusiv latura de expresie a limbii (ex. SOV/SVO
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
intersecției de criterii tipologice unitatea structurală a limbii este distrusă, - și aceasta cu atît mai mult cu cît se utilizează mai multe "criterii tipologice". Asemenea operații de clasificare se desfasoara într-o direcție contrară intuiției primare ce stă la baza tipologiei limbilor: intuiția tipologica presupune tocmai faptul de a regăsi conexiunile superioare care unifica într-un mod semnificativ unități, funcții și procedee separate la nivelul sistemului"133. Și tipologiile morfosintactice globale sînt privite dintr-o perspectivă critică sub două aspecte: "a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se desfasoara într-o direcție contrară intuiției primare ce stă la baza tipologiei limbilor: intuiția tipologica presupune tocmai faptul de a regăsi conexiunile superioare care unifica într-un mod semnificativ unități, funcții și procedee separate la nivelul sistemului"133. Și tipologiile morfosintactice globale sînt privite dintr-o perspectivă critică sub două aspecte: "a) Spre deosebire de "tipologiile" parțiale, aici se salvează unitatea tehnicii de structurare la nivelul propriu-zis al tipului în calitate de construct, insă limbile reale continuă să prezinte, chiar în interiorul aceluiași subsistem, o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
intuiția tipologica presupune tocmai faptul de a regăsi conexiunile superioare care unifica într-un mod semnificativ unități, funcții și procedee separate la nivelul sistemului"133. Și tipologiile morfosintactice globale sînt privite dintr-o perspectivă critică sub două aspecte: "a) Spre deosebire de "tipologiile" parțiale, aici se salvează unitatea tehnicii de structurare la nivelul propriu-zis al tipului în calitate de construct, insă limbile reale continuă să prezinte, chiar în interiorul aceluiași subsistem, o diversitate de tipuri, o "incoerenta tipologica"134. Prin urmare, problema tipului limbilor reale este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nerealizata în limbile istorice cunoscute), nu se poate pune problema necesității unei "demonstrații" sau a unei "argumentări prin exemplu". De aceea, ilustrarea rămîne simplă ilustrare - adica atestă empiric ceea ce cunoaște deja la nivelul posibilității generale. Credem că și în cazul tipologiilor globale este valabilă constatarea că ele nu reprezintă o "Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon Festgestelltem."135 Tipologia morfosintactică globală propune "tipuri" precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante. Aceasta este o tipologie globală a procedeelor lingvistice, altfel spus o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
De aceea, ilustrarea rămîne simplă ilustrare - adica atestă empiric ceea ce cunoaște deja la nivelul posibilității generale. Credem că și în cazul tipologiilor globale este valabilă constatarea că ele nu reprezintă o "Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon Festgestelltem."135 Tipologia morfosintactică globală propune "tipuri" precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante. Aceasta este o tipologie globală a procedeelor lingvistice, altfel spus o tipologie abstractă a metodelor de structurare a limbii, în care "tipurile" reprezintă fascicule de procedee, tipuri de procedee, constructe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
posibilității generale. Credem că și în cazul tipologiilor globale este valabilă constatarea că ele nu reprezintă o "Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon Festgestelltem."135 Tipologia morfosintactică globală propune "tipuri" precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante. Aceasta este o tipologie globală a procedeelor lingvistice, altfel spus o tipologie abstractă a metodelor de structurare a limbii, în care "tipurile" reprezintă fascicule de procedee, tipuri de procedee, constructe ideale care nu se regăsesc ca atare în limbile reale, ci doar se realizează
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
globale este valabilă constatarea că ele nu reprezintă o "Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon Festgestelltem."135 Tipologia morfosintactică globală propune "tipuri" precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante. Aceasta este o tipologie globală a procedeelor lingvistice, altfel spus o tipologie abstractă a metodelor de structurare a limbii, în care "tipurile" reprezintă fascicule de procedee, tipuri de procedee, constructe ideale care nu se regăsesc ca atare în limbile reale, ci doar se realizează în limbi într-o măsură mai mare sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]